Gușa endemică este caraczterizată prin:
hipotiroidism profund cu mixedem generalizat;
tireotoxicoză (boala Basedow-Graves);
absența congenitală a TSH
exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu gușă endemică
hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid;
Absența congenitală a tiroidei (agenzia tiroidiană) se asociază cu:
maturizarea întârziată a scheletului
nivele ridicate ale hormonului de creștere, în sânge;
nivele ridicate ale tirotropinei (TSH în sânge);
nivele ridicate ale iodurilor anorganice, în sânge;
piticism asimetric
O secreție excesivă de tiroxină produce:
cresterea masei corpului
reflexe miotatice rapide, tahicardie și tahipnee;
somnolență și toleranță crescută la căldură;
piele caldă și umedă;
hipercatabolism proteic și bilanț azotat negativ;
Pacienții cu boala Basedow-Graves:
prezintă invariabil exoftalmie;
prezintă câteva adenome hipersecretoare autonome ale tiroidei;
au o hipersecreție profundă de TSH de către glanda hipofiză anterioară
prezintă adesea imunoglobuline (în proporție de 50-80%) stimulatoare ale tiroidei, dintre care face parte și IgG
prezintă o creștere a metabolismului bazal, uneori până la 100%
Zona glomerulară adrenală:
este cea mai internă;
reacționează puternic la ACTH (adenocprticotropina);
este sursa primară de mineralocorticoizi reprezentați de aldosteron;
reprezintă 10% din volumul glandei
afectata în boala Addison;
Secreția de cortizol:
prezintă oscilații periodice pe parcursul celor 24 ore (ritm circadian);
răspunde uniform la o doză fixă de ACTH;
se produce doar ca răspuns la stimularea cu ACTH;
crește ca răspuns la nivelele crescute de transcortină
este inhibată de aldosteron;
: Secreția de aldosteron este stimulată de:
ACTH, prin mesagerul secund AMPc;
hipokalemie
angiotensină II;
hipernatriemie;
factorul natriuretic atrial;
Calcitonina:
este secretată în cantități crescute la pacienții cu carcinom medular al tiroidei;
creste concentratia sanguiuna a ionilor de Ca;
are mai puțini aminoacizi decât parathormonul (este un polipeptid mai scurt);
se știe că secreția sa este inhibată prin administrarea de pentagastrin;
are ca stimul declansator hipercalcemia;
Ce acțiune are calcitonina?
hipofosfatemie;
hipocalcemie
natriureză;
efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemie
hipercalcemie
Glucocorticoizii sunt:
hormoni de zona reticulară a corticosuprarenalei;
hormoni steroizi tip C19;
hormoni steroizi tip C21
reprezentați prin aldosteron;
reprezentați prin cortizol și corticosteron;
Ce efecte are aldosteronul la nivel renal?
determină creșterea reabsorbției tubulare de Na și hiponatriurie;
acționează la nivelul tubului contor distal și tubului colector;
acționează asupra tubului contor proximal;
conservă Na în lichidul extracelular;
determină reabsorbția de apă în cantități echivalente cu Na;
Secretia somatotropului este controlata de :
starea nutritionala
nivelul proteinelor celulare;
hormonul hipotalamusului de eliberare;
nivelul de glucoza in singe
nici unul din ele;
Care din următoarele afirmatii este corectă?
potentialul de repaus este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în absenta excitării;
potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în absenta excitării;
potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta excitării;
potentialul de repaus este diferenta de potential dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în caz de excitare;
potentialul de repaus este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;
valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile este -60 – -90 V;
valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90 mV;
V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -120 – -150
V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -60 – -90
V;valoarea potentialului de repaus a celulelor tesuturilor excitabile -200 – -300
potentialul de actiune este potentialul suprafetei externe a membranei celulare, în caz de excitare;
potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în absenta excitării;
potentialul de actiune este diferenta de potentiale dintre suprafata internă si cea externă a membranei celulare, în caz de excitare;
potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în absenta excitării
potentialul de actiune este potentialul suprafetei interne a membranei celulare, în caz de excitare;
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de Cl-;
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de K+;
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul intracelular de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de Na+;
depolarizarea membranei în timpul potentialului de actiune este cauzată de fluxul extracelular de K+;
potentialul de repaus durează 10 msec;
potentialul de repaus durează 100 msec;
potentialul de repaus durează 1 min;
potentialul de repaus este permanent;
potentialul de repaus durează 2 sec;
potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,5 - 1 sec;
potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 100 - 150 msec;
potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 20 - 30 sec
potentialul de actiune a fibrei nervoase este permanent;
potentialul de actiune a fibrei nervoase durează 0,8 - 1,2 msec;
muschiul striat are cea mai lungă durată de contractie;
muschiul neted are cea mai lungă durată de contractie;
muschiul cardiac are cea mai lungă durată de contractie;
muschiul striat si muschiul neted au aproximativ aceeasi durata de contractie
muschiul neted si muschiul cardiac au aproximativ aceeasi durata de contractie
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid extracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este lichid intracelular;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este plasma;
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este limfa
fluidul din tubii transversali din fibra musculară este sînge;
muschiul striat posedă cea mai mare viteză de contractie
muschiul neted posedă cea mai mare viteză de contractie;
muschiul cardiac posedă cea mai mare viteză de contractie;
muschiul striat si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie
muschiul cardiac si muschiul neted au aceeasi viteză de contractie
oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul cardiac;
oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul scheletic;
oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted din viscere
oboseala musculară este mai evidentiata în muschiul neted vascular
toti muschii obosesc la fel;
ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcoplasmă;
ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în sarcolemă;
ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în reticulul sarcoplasmatic;
ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în mitocondrii;
ionii de Ca2+ sunt stocati în fibra musculară striată în ribozomi;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos simpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii din coarnele anterioare ale măduvei spinării
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii sistemului nervos parasimpatic;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii corpului geniculat;
fibrele musculare scheletice sunt inervate de neuronii formatiei reticulate
cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a calciului;
cuplarea miozinei cu actina este determinată de cresterea concentratiei sarcoplasmice a sodiului
cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a calciului;
cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a potasiului
cuplarea miozinei cu actina este determinată de scăderea concentratiei sarcoplasmice a magneziului;
în cursul contractiei izometrice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea tensiunii;
în cursul contractiei izometrice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă
în cursul contractiei izometrice muschiul se alungeste si tensiunea scade;
în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
în cursul contractiei izometrice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica
fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare relative;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul perioadei refractare absolute;
fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului negativ
fibra musculară este inexcitabilă în timpul fazei postpotentialului pozitiv
fibra musculară este inexcitabilă atît în timpul perioadei refractare absolute, cît si celei relative;
excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare absolute;
excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul perioadei refractare relative;
excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului negativ
excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei postpotentialului pozitiv;
excitabilitatea fibrei musculare este crescută în timpul fazei de depolarizare;
în cursul contractiei izotonice lungimea muschiului se măreste, concomitent cu cresterea tensiunii
în cursul contractiei izotonice muschiul tensiunea creste, lungimea rămîne constantă
în cursul contractiei izotonice muschiul se alungeste si tensiunea scade
în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează , iar tensiunea scade;
în cursul contractiei izotonice muschiul se scurtează, iar tensiunea nu se modifica;
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, relaxare, contractie
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – perioada latentă, contractie, relaxare;
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – relaxare, contractie, perioada latentă;
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, relaxare, perioada latentă
fazele contractiei musculare unice sunt (în ordinea corectă) – contractie, perioada latentă, relaxare
pragul de excitatie este valoarea maximă a excitantului ce provocă potentialul de actiune
pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă hiperpolarizare;
pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provocă potentialul de actiune;
pragul de excitatie este valoarea maxima a excitantului ce provoacă răspunsul local;
pragul de excitatie este valoarea minimă a excitantului ce provoacă răspunsul local;
excitabilitatea fibrelor nervoase si musculare este egală;
excitabilitatea fibrei nervoase este mai mare decît a fibrei musculare
excitabilitatea fibrei musculare este mai mare decît a fibrei nervoase;
labilitatea fibrei musculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase
labilitatea sinapselor neuromusculare este mai mare decît labilitatea fibrei nervoase
pragul de excitatie a fibrelor nervoase si musculare este egal;
pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mic decît a fibrelor nervoase;
pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mic decît a fibrelor musculare
pragul de excitatie a fibrelor nervoase este mai mare decît a fibrelor musculare;
pragul de excitatie a fibrelor musculare este mai mare decît a fibrelor nervoase;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă un răspuns local
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, atingerea căruia provoacă potentialul de actiune;
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se deschid canalele de K+;
nivelul critic de depolarizare este vîrful potentialului de actiune
nivelul critic de depolarizare este nivelul de depolarizare, la atingerea căruia se inactivează canalele de Na+
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este nervul
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este muschiul
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mare labilitate este sinapsa neuromusculară;
în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mare labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mare labilitate;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este nervul
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este muschiul;
în preparatul neuromuscular structura cu cea mai mică labilitate este sinapsa neuromusculară;
în preparatul neuromuscular nervul si muschiul au cea mai mică labilitate;
în preparatul neuromuscular nervul si sinapsa neuromusculara au cea mai mică labilitate
mediatorul este eliminat de membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare;
mediatorul este eliminat de membrana postsinaptică;
mediatorul este eliminat de spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare
mediatorul nu este eliminat în sinapsa neuromusculară a sinapsei neuromusculare;
mediatorul este eliminat de membrana fibrei musculare a sinapsei neuromusculare;
membrana presinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
membrana postsinaptică a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
spatiul sinaptic a sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
membrana axonului sinapsei neuromusculare are o sensibilitate mare fată de mediator;
nici un component a sinapsei neuromusculare nu are o sensibilitate fată de mediator;
colinesteraza accelerează eliminarea acetilcolinei prin membrana presinaptică;
colinesteraza scindează acetilcolina legată cu colinoreceptori;
colinesteraza măreste concentratia de acetilcolină în spatiul sinaptic
colinesteraza împiedică asocierea acetilcolinei cu colinoreceptorii;
colinesteraza participă la sinteza acetilcolinei;
miorelaxantii blochează eliminarea acetilcolinei din membrana presinaptică;
miorelaxantii scindează acetilcolina;
miorelaxantii blochează colinoreceptorii de pe membrana postsinaptică
miorelaxantii împiedica sinteza acetilcolinei în butonul sinaptic;
miorelaxantii blochează miscarea moleculelor de acetilcolină în spatiul sinaptic
dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin ligaturarea nervului
dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin atingerea cu obiect incandescent;
dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine prin sectionarea nervului si suturarea lui;
dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea cu lidocaină;
dereglarea integritătii functionale (revesibilă) se obtine la actiunea atropinei;
viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 40-70 m/s
viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 70-120 m/s;
viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 15-40 m/s
viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 3-18 m/s;
viteza de propagare a excitatiei prin fibrele A-alfa este de 5-15 m/s;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii atingerii;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele aferente de la receptorii musculari
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele eferente spre fusurile musculare;
fibrele nervoase de tip B sunt fibre preganglionare vegetative;
fibrele nervoase de tip B sunt fibrele postganglionare vegetative;
Care din următoarele afirmatii nu este corectă?
prin sinapsă excitatia se transmite unilateral;
la transmiterea excitatiei are loc fenomenul de retentie sinaptica
amplitudinea potentialului postsinaptic depinde de cantitatea de mediator eliberat
la eliberarea mediatorului din terminatiunea presinaptică participa ionii de Ca2+;
potentialul postsinaptic se supune legii “totul sau nimic”;
acetilcolina este scindată de monoaminoxidază
acetilcolina este scindată de colinesterază
acetilcolina este scindata de catecol-O-metiltransferază
acetilcolina este scindata de adrenalină
acetilcolina este scindata de succinil dehidrogenază;
miorelaxantii cauzează moartea prin paralizia muschilor respiratori si asfixie;
miorelaxantii cauzează moartea prin tetanos muscular;
miorelaxantii cauzează moartea prin stop cardiac;
miorelaxantii cauzează moartea prin edem cerebral
miorelaxantii cauzează moartea prin hemoragie intraabdominală
în sinapsa neuromusculară mediatorul este adrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este noradrenalina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este acetilcolina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este serotonina;
în sinapsa neuromusculară mediatorul este dopamina
Care din următoarele afirmatii este corectă
membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Na+
membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru K+
membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Ca2+
membrana postsinaptică contine canale chemodependente;
membrana postsinaptică contine canale voltaj dependente pentru Cl-:
viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 3-18 m/s;
viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 5-15 m/s
viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 15-40 m/s;
viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 4-8 m/s;
viteza transmiterii excitatiei prin fibrele C este 0,5-2 m/s
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru glucoză;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru apa;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Cl-;
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru K+
membrana celulară are permeabilitate cea mai mare pentru Na+;