101. Punctajul: 10Conform clasificării fracturilor oaselor pelviene de M. Tile (1987) tipul B sunt:
leziunea de tip „Carte deschisă"
fractura osului pubian
fracturi transversale de sacrum
fractura contrlaterală a ischionului şi pubisului
fractură-luxaţie posterioară de cap femural
102. Punctajul: 10Conform clasificării fracturilor oaselor pelviene de M. Tile (1987) tipul C sunt:
fractura bilaterală a ischionului şi pubisului
fractura unilaterală a ischionului şi pubisului și transversală de sacru
103. Punctajul: 10Enumeraţi structurile anatomice ale bazinului ce formează coloana anterioară:
osul ishii de la marea scobitură ischiatică la ramura ascendentă a pubianului
osul iliac şi ramura orizontală a pubianului
plafonul fosei acetabulare
simfiza pubiană şi articulaţia ilio-sacrală
porţiunea lombară a coloanei vertebrale şi capul osului femural
104. Punctajul: 10Enumeraţi structurile anatomice ale bazinului ce formează coloana posterioară:
105. Punctajul: 10Conform clasificării fracturilor acetabulare M. Tile (1987), fracturi de tip A sunt:
fractura în „T" a cotilului
fracturi ale coloanei anterioare şi posterioare
fractura coloanei anterioare
farctura coloanei posterioare
fractura coloanei anterioare şi aripei iliace
106. Punctajul: 10Conform clasificării fracturilor acetabulare M. Tile (1987), fracturi de tip B sunt:
107. Punctajul: 10Conform clasificării fracturilor acetabulare M. Tile (1987), fracturi de tip C sunt:
108. Punctajul: 10Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru fracturile izolate ale spinei anterioare-superioare:
simptomul călcâiului lipit de pat
simptomul Larey
simptomul Lozinski
simptomul Verneuli
simptomul Tradelenburg
109. Punctajul: 10Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru fracturile oaselor ischiatice şi pubiene:
110. Punctajul: 10Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru fracturile oaselor iliace şi rupturii de simfiză pubiană:
111. Punctajul: 10Semnul Verneuli, caracteristic pentru fracturile oaselor iliace şi rupturii de simfiză pubiană se manifestă prin:
imposibilitatea de a ridica în pat piciorul în extensie deplină a gambei
durere la compresie latero-medială pe cristele oaselor iliace
durere la compresie medio-laterală pe cristele oaselor iliace
dificultăţi în mergere frontală cu mergere posterioară obişnuită
evacuarea din vezica urinară a unei cantităţi enorme de urină
112. Punctajul: 10Simptomul călcâiului lipit de pat, caracteristic pentru fracturile oaselor ischiatice şi pubiene se manifestă prin:
113. Punctajul: 10Simptomul Lozinsky, caracteristic pentru fracturile izolate ale spinei anterioare-superioare se manifestă prin:
114. Punctajul: 10Simptomul Zeldovici, caracteristic pentru leziune intraabdomeneală a vizicii urinare se manifestă prin:
retenţie de urină
hemoragie din uretră
mărirea în volum a vizicei urinare
durere în timpul micţiunei
115. Punctajul: 10Indicaţi semnele caracteristice pentru luxaţia iliacă a femurului:
flexie pronunţată de femur
flexie nepronunţată de femur
adducţia femurului
rotaţia externă a femurului
rotaţie internă a femurului
116. Punctajul: 10Indicaţi semnele caracteristice pentru luxaţia ischiatică a femurului:
scurtarea membrului cu 5-7 cm
scurtarea membrului cu 1-2 cm
flexie pronunţată
rotaţia internă
117. Punctajul: 10Indicaţi semnele caracteristice pentru luxaţia pubiană a femurului:
poziţie în extenzie a membrului
flexia femurului nepronunțată
abducţia femurului
scurtarea nepronunţată a membrului
scurtarea pronunţată a membrului
118. Punctajul: 10Indicaţi semnele caracteristice pentru luxaţia obturatorie a femurului:
flexie pronunțată
rotaţia externă
scurtarea pronunţată a femurului
119. Punctajul: 10Luxaţiile reprezintă:
infectarea capsulei ligamentare
pierderea permanentă a contactului între suprafeţele articulare
fractura intraarticulară cu dislocarea fragmentelor
maladie articulară provocată de o infecţie specifică
ulcerizarea cartilajului articular
120. Punctajul: 10Luxaţiile recidivante sunt:
contuzii articulare repetate
recidive de infecţie a articulaţiilor
luxaţii traumatice concomitente la 2 sau mai multe articulaţii
luxaţie repetată într-o singură articulaţie
luxaţii la un singur individ la diferite articulaţii
121. Punctajul: 10Principii generale de tratament a luxaţiilor:
osteosinteză în fixator broşant
reducerea luxaţiei sub protecţia anesteziei adecvate (severale)
imobilizarea segmentului luxat
antibioticoterapie
reeducarea mişcărilor după înlăturarea imobilizaţiei
122. Punctajul: 10Numim luxaţie recentă:
până la 1 oră de la traumatism
până la 12 ore de la traumatism
până la 24 ore de la traumatism
până la 48 ore de la traumatism
până la 72 ore de la traumatism
123. Punctajul: 10Luxaţii sunt:
recente
amânate
tardive
secundare
recidivante
124. Punctajul: 10Segmentul luxat este:
limitat în mişcări
mobil
poziţionat
rigid
funcţional
125. Punctajul: 10În care din articulaţiile enumerate luxat se socoate segmentul proximal?
genunchiului
acramio-claviculară
intervertebrală
umărului
gleznei
126. Punctajul: 10În funcţie de gradul de deplasare a segmentului luxat luxaţiile pot fi:
craniale
caudale
complete
laterale
incomplete
127. Punctajul: 10Luxaţiile vechi (tardive) pot fi după:
3 zile
6 zile
10 zile
14 zile
21 zile
128. Punctajul: 10Prin care mecanizm mai frecvent se produc luxaţiile traumatice?
direct
indirect
poziţional
lateral
medial
129. Punctajul: 10Care din manifestările clinice enumerate le prezintă bolnavul cu luxaţie traumatică?
creşterea articulaţiei în volum
dureri violente
creşterea amplitudinei mişcărilor în articulaţia traumatizată
limitarea funcţiei în articulaţia afectată
funcţia în articulaţia traumatizată nu este schimbată
130. Punctajul: 10Prin ce se manifestă mişcarea în resort în luxaţiile traumatice?
mişcarea anterioară a segmentului luxat
fixarea elastică a segmentului luxat
revenirea la poziţia vicioasă precedentă
recidiva luxaţiei
luxaţie repetată în această articulaţie
131. Punctajul: 10Care din examinările paraclinice sunt obligatorii de a fi efectuate în diagnosticarea luxaţiilor traumatice?
angiografia
rezonanţa magnetico-nucleară
radiografia
doplerografia
miografia
132. Punctajul: 10Care din componentele enumerate sunt obligatorii de efectuat în asistenţa medicală în luxaţii traumatice?
deminuarea sindromului algic
imobilizarea membrului cu luxaţie
urgentarea prezentării traumatizatului la instituţia (chirurgicală) specializată
observarea în dinamică la domiciliu
transportarea de extremă urgenţă fără acordarea asistenţei medicale
133. Punctajul: 10Care din componentele enumerate sunt obligatorii de efectuat în tratamentul luxaţiilor traumatice?
reducerea luxaţiei de urgenţă
începerea precoce a funcţiei în articulaţie
imobilizarea segmentului traumatizat
tratamentul de recuperare funcţională după abandonarea imobilizaţiei
tratamentul de recuperare după diminuarea sindromului algic neglijînd reducerea luxaţiei
134. Punctajul: 10Ce prevede „ respectarea legei lui Gun" în reducerea luxaţiilor traumatice?
efectuarea reducerii sub anestezie adecvată
reducerea segmentului luxat pe calea luxaţiei
reducerea prin maximă extenzie a segmentului luxat
reducere prin tracţie brutală a segmentului luxat
reducerea fără anestezie
135. Punctajul: 10Care este sensul principiului „reducerii de urgenţă a luxaţiei traumatice"?
reducerea în primele 30 min posttraumatism
reducerea în primele 3-5 ore
reducerea în primele 3 zile posttraumatism
la adresarea bolnavului indiferent de timpul zilei ( ziua, noaptea, etc.)
reducerea de urgenţă de orice persoană din preajma suferindului la momentul traumatizării
136. Punctajul: 10Sub anestezie generală urmează de a reduce luxaţiile traumatice în care din articulaţiile enumerate?
interfalangiene a degetelor mâinii
şoldului
acromio-claviculară
cotului
137. Punctajul: 10Care din cele enumerate sunt criteriile reducerei luxaţiei traumatice?
apariţia clicului articular
dispariţia spasmului muscular a segmentului traumatizat
apariţia posibilităţii mişcărilor pasive în articulaţie în volum deplin
alungirea segmentului traumatizat
poziţia normală a suprafeţelor articulare pe radiograme
138. Punctajul: 10Entorsele sunt o leziune a:
scheletului
aparatului capsulo-ligamentar a articulaţiilor
trunchiului nervului periferic
vaselor sanguine magistrale
periostului
139. Punctajul: 10Entorsele pot fi de:
un grad
două grade
3 grade
4 grade
5 grade
140. Punctajul: 10Care articulaţie este cel mai frecvent supusă entorselor:
art. umărului
art. şoldului
art. gleznei
art. interfalangiană a mîinii
art. genunchiului
141. Punctajul: 10Laxitatea articulaţiei (instabilitate evidentă) apare în entorse de gradul:
unu
doi
trei
patru
cinci
142. Punctajul: 10Care din măsurile enumerate sunt indicate în asistenţa medicală a entorselor recente?
aplicarea termofoarelor
aplicarea compreselor cu alcool
hipotermie locală
imobilizarea articulaţiei
administrarea antidoloranţilor
143. Punctajul: 10În entorsele de gr.I imobilizarea terapeutică se va efectua prin:
aparat gipsat circular
aplicarea atelei gipsate
aplicarea unui bandaj compresiv
aplicarea atelei Kramer
aplicarea atelei Deterix
144. Punctajul: 10În entorsele de gr.II imobilizarea terapeutică se va efectua prin:
aplicarea atelei Kramerr
145. Punctajul: 10În entorsele de gr.III imobilizarea terapeutică se va efectua prin:
146. Punctajul: 10Selectaţi gradele de entorsă cu indicaţie de tratament chirurgical:
gr. I
gr. II
gr. III
nu se efectuează nici la un gradr
toate gradele pot fi tratate chirurgical
147. Punctajul: 10Menţionaţi gradele de entorsă în care au loc leziuni morfologice a aparatului capsulo-ligamentar a articulaţiei:
în toate gradele de entorsă
gr. IIIr
în nici un grad nu au loc leziuni morfologice
148. Punctajul: 10Care din manifestările clinice enumerate pot avea loc în entorse?
dureri în articulaţia traumatizată
hemartroza
creşterea în volum a articulaţiei
limitarea funcţiei articulaţieir
anchilozarea articulaţiei
149. Punctajul: 10În diagnosticarea entorsei examenul clinic necesită de a fi completat cu:
angiografie
tomografie computerizată
radiografie
ecografier
miografie
150. Punctajul: 10În entorse de gradul II imobilizarea articulaţiei traumatizate se efectuează pentru:
7-10 zile
14-21 zile
21-28 zile
28-30 zile
30-45 zile
151. Punctajul: 10În entorse de gr. III imobilizarea articulaţiei traumatizate în tratamentul ortopedic se efectuează pentru:
28-30 ziler
152. Punctajul: 10Care forme de contuzie a ţesuturilor moi pot fi:
superficiale
intermediare
periostale
profunder
nu se divizează în forme
153. Punctajul: 10Care sunt gradele de contuzionare a ţesuturilor moi?
uşor
mediu
grav
extrem de grav
nu există gradaţie
154. Punctajul: 10Sindromul algic în contuzionarea ţesuturilor moi este cauzat de:
traumatizarea terminaţiunelor nervoase a sectorului contuzionat
dereglarea microcirculaţiei locale în sectorul traumatizat
direcţia acţiunei agentului traumatic
acidoza locală în regiunea contuzionatăv
dimensiunile suprafeţei implicate în traumatizare
155. Punctajul: 10Echimozele în contuzia ţesuturilor moi sunt cauzate de:
lezarea ţesutului muscular
lezarea vaselor sangvine a reţelei vasculare superficiale ale dermei
lezarea ţesutului adipos
lezarea vaselor sangvine a reţelei vasculare profunde ale dermei
lezarea vaselor sangvine de calibru mediu şi mare a ţesuturilor profunde contuzionate
156. Punctajul: 10Hematomul în contuzia ţesuturilor moi reflectă lezarea:
vaselor mici precapilare, capilare a dermei
vaselor mici musculare
vaselor sangvine cu un lumen mai mare decît capilarele, postcapilarele a dermeic
vaselor sangvine cu un lumen mai mare decît capilarele a ţesuturilor subdermalev
vaselor ligamentelor, tendoanelor
157. Punctajul: 10Seromul traumatic Morel-Lavalle este cauzat de:
fracturarea oaselor antebraţului
lezarea arteriei paplitec
decalarea ţesuturilor de înveliş de la fascia profundă în contuzia ţesuturilor moic
completarea infecţioasă a plăgilor prin arena de focv
congelaţia uşoară a antepriorului
158. Punctajul: 10Care din simptoamele enumerate pot fi constatate în contuzia ţesuturilor moi?
tumefierea ţesuturilor traumatizate
echimoza sectorului traumatizat
hipotermia locului traumatizatc
dureri localev
dereglarea funcţiei segmentului contuzionat
159. Punctajul: 10Care complicaţii pot avea loc în contuzia ţesuturilor moi?
necroza cutanată posttraumatică
flictenele posttraumatice
infectarea hematomului, seromului Morel-Lavallec
scurtarea segmentului contuzionatv
complicaţii nu pot fi
160. Punctajul: 10În primele 24 ore în contuzia ţesuturilor moi este necesar de a efectua:
hipotermia locală
antidoloranți
compuse cu oţet
161. Punctajul: 10Hipotermia locală în tratamentul contuziei ţesuturilor moi este indicată pe durata de:
o oră
patru ore
15 ore
24 ore
nu este o durată strictă
162. Punctajul: 10Hipotermia locală în tratamentul contuziei ţesuturilor moi îşi are scopul:
micşorarea durerilor
spazmatizarea vaselor sagvine lezate
asigurarea repaosului ţesutului traumatizatec
profilaxiei revărsatului sangvino-limfatice
profilaxiei complicaţiilor septice
163. Punctajul: 10Care procedee locale favorizează absorbţia revărsatului sangvino-limfatic în contuzia ţesuturilor moi?
razele electrice ultrascurte (RUS)
termofoare
comprese cu semialcool
magnitoterapia
164. Punctajul: 10Care este durata medie de tratament a contuziilor superficiale a ţesuturilor moi?
1-2 zile
3-4 zile
4-5 zilec
5-6 zilev
7-12 zile
165. Punctajul: 10Care este termenul mediu de tratament a contuziilor ţesuturilor moi profunde?
30-50 zile
60-90 zile
90-120 zile
7-8 luni
166. Punctajul: 10În contuzia ţesuturilor moi a articulaţiilor în perioada precoce poate avea loc:
heriartroza
artroză
periartrită
sinovita viloasă
167. Punctajul: 10Care sunt sinonimele corecte a „ Craş-Sindromului"
sindromul de necroză
sindromul Bawaters
contuzia traumatică a ţesuturilorc
toxicoza traumaticăs
sindromul strivirii îndelungate
168. Punctajul: 10Factorii etiologici principali ai „ Craş-Sindromului":
expoziţia compresiei ţesuturilor
regiunea anatomică a extremităţilor compresate
temperatura mediului înconjurător
poziţia membrului compresat
nu are valoare nici un factor
169. Punctajul: 10Factorii principali în patogenia „Craş-Sindromului":
factorul neuroreflector
disproteinemia
toxemia traumatică
plasmoreia
vomitarea
170. Punctajul: 10Factorii de intoxicaţie în perioada I a „Craş-Sindromului":
uremia
metaboliţii biologic-activi neoxidanţi din ţesuturile compresate
hipercalciemie, hiperfosfatemie
produsele de necroză a ţesuturilor compresate
hipervolemie
171. Punctajul: 10Denumirea corectă şi sinonimele perioadei II a „Craş-Sindromului":
perioada intermediară
perioada necrozei ţesuturilor compresate
perioada insuficienţei acute renalec
perioada circulaţiei decompresate în segmentul compresats
toate sunt corecte
172. Punctajul: 10Gradele de gravitate clinică a „Craş-Sindromului":
uşor, grav
uşor, mediu, grav
uşor, mediu, grav, extrem de grav
grav, extrem de grav
173. Punctajul: 10„Craş-Sindromul" începe:
cu compresia ţesuturilor
numai perioada compresiei tisulare
după eliberarea segmentului compresat
în toată perioada de compresie şi postcompresională
peste 4 ore după eliberarea din compresie
174. Punctajul: 10Manifestările clinice a „Craş-Sindromului" pot apărea după o compresie a segmentului(lor) pe o perioadă mai îndelungată de:
20 min
1 oră
2 ore
4 ore
6 ore
175. Punctajul: 10Care elemente sunt obligatorii în acordarea primului ajutor în „Craş-Sindrom"?
pansament compresiv, imobilizare, hipotermie, antidolorante
aplicarea garoului, imobilizare, antidolorante
hipertermie, antidoloranți
transportarea de urgenţă fără ajutor medical
176. Punctajul: 10Care din preparatele numite pot fi utilizate ca antidoţi în starea de hipercaliemie în „ Craş-Sindrom"?
preparatele cardiotonice
preparatele ce conţin calciu
preparatele ce conţin sodiu
preparatele diuretice
preparatele ce conţin unele vitamine
177. Punctajul: 10Care intervenţii chirurgicale pot fi efectuate în „ Craş-Sindrom"?
tratamentul chirurgical nu este indicat
incizii-fasciotomii decompresive
amputaţiile segmentelor compresate
exarticulaţia membrului compresat
trombectomia vaselor segmentului compresat
178. Punctajul: 10Compresiunea căror ţesuturi moi au valoarea cea mai mare în Crush-Sindrom?
dermale
subcutane-adipoase
musculare
trunchiurilor nervilor periferici
indiferent ce ţesuturi sunt comprimate
179. Punctajul: 10Care din cele expuse sunt manifestări clinice ale hipercaliemiei în Crush-Sindrom?
apariţia durerilor retrosternale
dereglări gastro-intestinale
senzaţii de sufocare
bradicardie
poliuria
180. Punctajul: 10Principalele cauze ale decesului bolnavilor cu Crush-Sindrom spre a V-VII zi sunt:
hipovolemia
hipercaliemia
hipofostatemia
starea septică
181. Punctajul: 10Care din gradele de gravitate a Crush-Sindromului în clasificarea M. Kuzin (1969) este numită „ forma clasică":
gr. IV
nu există această formă
182. Punctajul: 10În care durată de compresiune poate avea loc gr. III de Crush-Sindrom?
2-4 ore
4-6 ore
6-8 ore
8-12 ore
12-18 ore
183. Punctajul: 10În care durată de compresiune în Crush-Sindrom se aplică garoul proximal de nivelul compresiei şi nu se scoate?
8 ore
10 ore
de 15 ore
20 ore
184. Punctajul: 10Fractura poate fi numită deschisă dacă:
este o plagă a segmentului fracturat
focarul fracturii comunică cu mediul înconjurător
din plaga regiunii fracturii iese un fragment osos
este o plagă în regiunea articulaţiei, fractura fiind diafizară
plaga este pe un alt segment, în afara celui cu fractură
185. Punctajul: 10Fractura o numim deschisă primar dacă:
defectul tegumentar în regiunea fracturii este mai mare de 5 cm
fragmentele osului fracturat sunt larg decolate de ţesuturi moi
fractura este deschisă de acelaşi factor mecanic
fractura este deschisă de fragmentele osoase deplasate
fractura este cominutivă
186. Punctajul: 10Fractura o numim deschisă secundar dacă:
fractura este produsă de arma de foc
187. Punctajul: 10Fractura deschisă recent, în care s-au inoculat (au pătruns) diverse microorganisme este:
infectată
contaminată
împuroiată
în faza de osteomelită (asteită) acută
o flegmonă incipientă
188. Punctajul: 10Care din particularităţile enumerate mai jos sunt caracteristice pentru o fractură deschisă:
fractura se poate complica mai frecvent cu procese infecţioase
microcirculaţia este mai grav dereglată decît în cazul celor închise
fractura este mai uşoară decît cea închisă
se consolidează în aceiaşi termeni ca cea închisă
fractura deschisă nu are careva deosebiri de cea închisă
189. Punctajul: 10În clasificarea Gustillo-Andersen criteriul de bază este:
nivelul fracturii a fiecărui segment osos
gradul de cominutivitate a fracturii deschise
gradul de traumatizare a tegumentelor în focarul fracturii deschise
implicarea în fractura deschisă a vaselor sangvine magistrale
gradul de contaminare a fracturii deschise cu microorganisme
190. Punctajul: 10În clasificarea Gustillo-Andersen sunt tipuri de fracturi deschise în sumă de:
2
3
4
5
6
191. Punctajul: 10Tipul III în clasificarea Gustillo-Andersen include subtipurile:
A
B
C
D
E
192. Punctajul: 10Pentru tipul II al fracturilor deschise în clasificarea Gustillo-Andersen dimensiunea plăgii este de:
pînă la 1 cm
peste 1 cm
de 5 cm
de 7 cm
dimensiunea plăgii nu are valoare
193. Punctajul: 10În care tip de fractură deschisă conform clasificaţiei Gustillo-Andersen este inclus elementul traumatismului vascular:
I
II
IIIA
IIIB
IIIC
194. Punctajul: 10Tipului III al fracturilor deschise în clasificarea AO îi este caracteristic:
o plagă până la 2 cm contuzionată
o plagă până la 5 cm tăiată
plaga ce depăşeşte 5 cm cu devitalizarea regională a marginilor
plaga de 10 cm cu marginile contuzionate, parţial necro-tizate
plaga imensă, cu defect tegumentar primar
195. Punctajul: 10Primul ajutor în fracturile deschise include:
anestezia organului fracturat
hemostaza provizorie (după indicaţie)
pansamentul aseptic al plăgii
imobilizarea segmentului fracturat
administrarea antidolorantelor
196. Punctajul: 10Fracturile deschise primar:
fractura la persoana dată prima dată în viaţă
fractură la diafiza femurală şi plagă la nivelul gambei
fractură cu o plagă produsă concomitent de acelaşi factor traumatic
fractură cominutivă gravă
fractură la persoane ce suferă de diabet
197. Punctajul: 10Fracturile deschise secundar:
deschise pe parcursul interveţiei chirurgicale
deschise de unul din fragmentele deplasate a fracturii
de deschidere pentru ablaţia materialului de osteosinteză
de deschidere pentru restituirea vasului sanguin magistral lezat
de deschidere de glontele armei de foc
198. Punctajul: 10Durata consolidării fracturii deschise este mai mare decât a celor închise de:
1,5 ori
2 ori
2,5 ori
3 ori
4 ori
199. Punctajul: 10Din care componente din cele enumerate este compus ţesutul osos?
componentul organic proteic
componentul lipidic
componentul carbonic
componentul lichid
componentul anorganic-mineral
200. Punctajul: 10Componentul organic al osului este constituit din:
elementul lipidic
fibrele de colagen
structuri hormonale
proteina cu denumirea „substanţa fundamentală"
celulele ţesutului osos