591. Profilaxia secundară prevede:
detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor
detectarea precoce şi activă a bolilor în stadiul prenosologic
evidenţierea factorilor de risc major în bolile netransmisibile
recuperarea medicală a persoanelor afectate de boli netransmisibile
măsuri specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile
592. Profilaxia terţiară se reduce la:
tratamentul și recuperarea bolnavilor
recuperarea bolnavului cronic sau handicapat, a reinserţiei lui familiale, sociale şi profesionale
aplicarea măsurilor specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile
detectarea precoce şi activă a bolilor în scopul vindecării lor, preîn- tâmpinării agravărilor, complicaţiilor, cronicizării şi sechelelor
593. Măsurile de prevenire a maladiilor cardiovasculare includ:
elaborarea noilor preparate pentru tratament
constatarea factorilor de risc ce determină morbiditatea înaltă prin maladii cardiovasculare
elaborarea şi efectuarea programelor profilactice
direcţiile de supraveghere sunt orientate preponderent asupra persoanelor tinere
elaborarea politicii şi strategiei de profilaxie la nivel naţional şi global
594. Factorii de risc în dezvoltarea bolii ischemice a inimii sunt:
condiţiile de trai
fumatul
folosirea drogurilor
alimentaţia incorectă
hipodinamia
595. Factorii de risc ce contribuie la dezvoltarea maladiilor alergice:
predispoziţia genetică
factorii mediului ambiant
condiţiile sociale
infecţiile cronice
vârsta
596. Factori de risc tradiționali (convenționali) în BCV sunt:
HTA
hipercolesterolemie
diabet zaharat
obezitate abdomonală
597. Factori "predictivi" ai cardiopatiei ischemice sunt:
obezitatea
hiperuricemia
hipertrigliceridemia
radiații ultraviolete
radiații ionizante
598. Factori de risc modificabili în bolile cardiovasculare sunt:
diabetul zaharat
istoria familială de BCV
599. Factori de protecție în BCV sunt:
creșterea HDLc
activitatea fizică
consumul moderat de alcool
utilizarea contraceptivelor orale
estrogenii
600. „Paradoxul francez" de consum moderat de alcool constă:
folosirea zilnică a unui păhar de vin
folosirea zilnică a 25 ml de tărie
folosirea zilnică a 500 ml de bere dozate și folosite în două rate
folosirea zilnică a 200 ml de bere
folosirea zilnică a 50 ml de tărie
601. Efectul justificat al „Paradoxului francez" în profilaxia bolilor cardiovasculare constă în:
efectul alcoolului de vasodilatație moderată
prezența moleculelor de antioxidanți în vinuri
scăderea nivelului de colesterol în sânge
normalizarea repartizării proporționale a lipidelor în organism
normalizarea respirației profunde
602. Principiile de organizare și realizare a unui screening cardiovascular sunt:
depistarea ocazională a unui factor de risc impune cercetarea și a altora
acțiunea de screening trebuie să fie permanentă
folosirea metodelor variate de tratament cardiovascular
puterea predictivă a unui factor de risc investigat va depinde de numărul de măsurători care se realizează
depistarea factorilor de risc trebuie să fie globală
603. Surse generatoare de agenți de agresiune în BNT sunt:
chimizarea și aglomerațiile urbane
structurile demografice și reziduurile toxice
sistemele informaționale și stilul de viață nesanogen
consumul de droguri și brasajul populațional
microbi, paraziți, fungi
604. Depistarea precoce a obezității la copii și adulți include:
efectuarea screeningului genetic
calcularea incidenței obezității la copii și adulți
calcularea prevalenței obezității la copii și adulți
măsurarea IMC
înregistrarea cazurilor noi de boală în diverse grupe de risc
605. Scăderera în greutate este posibilă prin:
dietă bogată în fructe și legume
dietă bogată în cartofi, orez, paste
cantități suficiente de alimente și băuturi bogate în grăsimi
exerciții fizice
practicarea fumatului
606. Factori de risc în diabetul zaharat sunt considerați:
exces de masă corporală > 10% din masa ideală
exces de masă corporală > 20% din masa ideală
DZ tip 2 la rudele de gradul I
exces de masă corporală > 5% din masa ideală
HTA < 140/90 mmHg
607. Prevenirea apariției DZ se axează pe:
controlul greutății corporale
promovarea activităților fizice
renunțarea la fumat
diete bogate în fibre și sărace în grăsimi
consumul regulat de aspirină
608. Factorii importanți care modulează epidemiologia ulcerului gastric și ulcerului duadenal sunt:
infecția cu Helicobacter Pylori
consumul de cafea și ciocolată
consumul de antiinflamatoare nesteroidiene
consumul de aspirină
consumul de zahăr
609. Scopul final al Strategiei naţionale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pe anii 2012-2020 este:
evitarea morţii premature
reducerea semnificativă a poverii bolilor netransmisibile în rîndul populaţiei
creșterea vârstei de pensianare
îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor
sporirea speranţei de viaţă
610. Principalele ținte ale planului European de Acțiune pentru Alimenație și Nutriție 2015-2020 sunt:
reducerea inegalităților referitoare la accesul la alimentația sănătoasă
asigurarea dreptului fiecărui individ de a avea acces la alimentație
promovarea unui stil de viață sănătos
îmbunatatirea managementului durabil al ecosistemelor din zona transfrontaliera
a permite oamenilor și comunităților să trăiască într-un mediu care să le îmbunătățească starea de sănătate