Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
Respectarea CMA;
Folosirea inhalatoarelor;
Ermetizarea proceselor tehnologice;
Amenajarea spaţiilor verzi
Ventilaţia locală
Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă
Joasă;
Înaltă
Medie
Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă;
Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune.
Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului
Hertz;
Bel
Decibel
Fon
Pascal
Condiţiile de muncă se împart
optime
admisibile;
nefavorabile
nocive;
periculoase
Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este
Depistarea îmbolnăvirilor;
Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice;
Tratarea bolilor depistate;
Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă (răspuns complet)
Orice persoană care se încadrează în muncă
Persoanele expuse unor noxe profesionale;
Persoanele care au anumite boli;
Ucenici, elevi şi studenţi;
Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile
Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)
Persoane expuse la noxe profesionale;
Bolnavi cronici şi deficienţi;
Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale;
Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;
Persoanele din sectorul alimentar.
Controlul medical periodic se efectuează
La 6 luni;
La un an;
În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;
La 3 ani;
După gravitatea bolilor.
Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt
Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;
Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a lucrului cu odihna;
Folosirea ceaiului şi cafelei;
O activitate sistematică, uniformă .
Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului
Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari;
Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni;
Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;
Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor;
Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator.
Intoxicaţia cu CO e cauzată de
Arderea incompletă a combustibilului;
Vârsta adultă;
Bolile care determină hipoxie tisulară;
Concentraţia CO2 in aer;
Presiunea atmosferică
În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin
Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;
Efecte asupra acizilor nucleici;
Formarea de methemoglobină;
Formarea de carboxihemoglobină
Inhibiţia citocromoxidazei
În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate
Formări de aeroemboli;
Decompresiuni rapide;
Intoxicaţiei cu azot;
Distensiei gazelor intestinale
Intoxicaţiei cu oxigen .
Toate toxicele industriale manifestă acţiune
Generală
Locală
Selectivă
Combinată
Complexă
Eliminarea plumbului din organism se face prin
Tub digestiv;
Rinichi
Plămâni
Tegumente
Mucoase
Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul de producere este
Intravenoasă
Cutanată;
Subcutanată
Pulmonară
Intraperitonială
Plumbul se cumulează în organism prin
Cumulare funcţională;
Cumulare materială;
Nu se cumulează;
Combinat;
Complex
Noxele profesionale se clasifică în
Mecanice
Fizice
Chimice
Biologice
psiho-fiziologice.
Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prin
Tub digestiv
Peritoneum
Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
Ventilaţia locală;
Examenele medicale;
Folosirea mijloacelor de protecţie individuală
Utilizarea inhalatoarelor
Transportul pneumatic.
Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor
Forarea umedă;
Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
Mijloacele de protecţie individuală;
Controale medicale periodice;
Folosirea inhalatoarelor.
Gradul de pericol al prafului e determinat de
Dimensiune
Dispersie
Origine;
Componență chimică
Forma sursei de emanare
Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
Sistematizarea încăperilor de producere;
Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
Ermetizarea proceselor de producere;
Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf
Precipitaţie slabă;
Rapid se precipită;
Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
Pătrund până la alveole;
Se dizolvă în apă.
Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză
Foratorii
Detonatorii
Mecanicii auto;
Șlefuitorii
Electricienii
Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
Zonarea localităţilor;
Ermetizarea procesului de producere;
Amenajarea spaţiilor verzi;
Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
Amenajarea ventilaţiei.
Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt
Deriticarea umedă, cu aspiratoare
Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
Examenele medicale periodice.
Acţiunea prafului asupra organismului
Iritantă
Alergizantă
Fibrozantă;
Statică
Cancerigenă
Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor
Vechimea în muncă în condiţii caracteristice
Starea de sănătate a muncitorului angajat;
Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru;
Caracterul muncii;
Vârsta muncitorului.
De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului
de componenţa chimică;
de gradul de solubilitate în apă;
de dispersie
de structura şi forma particulelor;
de starea sursei de praf.
Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt
Erg/cm2 sec
Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea
Intensitatea
Vechimea în muncă cu zgomot;
Stabilitatea in timp;
Componenţa spectrală a frecvenţei;
Distanţa de la sursa de zgomot.
Definiţia zgomotului este
Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;
Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
Orice sunet nedorit
Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz
Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt
Vârsta muncitorului;
Expunerea îndelungată la zgomot intens;
Caracteristicile fizice ale zgomotului;
Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
Sexul muncitorului.
Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului
Perioada de expunere la zgomot;
Intensitatea zgomotului;
Frecvenţa zgomotului
Receptivitatea organismului;
Adaptarea organismului.
Măsurile de combatere ale zgomotului
Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
Folosirea materialelor fonoabsorbante;
Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
Folosirea căştilor antifoane
Boala de vibraţie se manifestă prin
Oboseală generală;
Atonie vasculară
Scăderea sensibilităţii tactile;
Hipertenzie arterială
Hipotonie arterială
Felurile de cumulare a toxicelor în organism
Materială
Funcțională
Uniformă
Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului sunt
Memoria operativă;
Concentraţia atenţiei;
Tremorul fiziologic;
Rezistenţa musculară;
Perioada latentă a reacţiei videomotorii
Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii
Examenul medical la încadrarea în muncă;
Controlul medical periodic;
Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
Educaţia sanitară;
Tratamentul bolilor cardiovasculare
Ce scop are controlul medical periodic
Depistarea noxelor profesionale;
Respectarea normelor de igienă a muncii;
Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele profesionale;
Depistarea bolilor profesionale;
Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.
Pentru oboseală nu este caracteristic
scăderea capacităţii de muncă;
Diminuarea atenţiei;
Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
Ireversibilitate ;
excitabilitate psihică crescută
Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în efort
Creşterea debitului cardiac;
Creşterea frecvenţei cardiace
Scăderea volumului sistolic
Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea volumului sistolic
Creşterea presiunii pulsatile
Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă
La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
La folosirea vopselelor de ulei
La lucrul cu benzina etilată;
La sinteza acidului sulfuric;
În autobuse, la încercarea motorului.
Praful de producere poate cauza
Dermatite, conjunctivite;
Rinite, faringite;
Astm bronșic
Psoriaz
Pneumoconioze
In tabloul oboselii cronice pot exista
Astenie;
Tulburări de somn;
Tulburări psihoafective;
Tulburări neurovegetative;
Boli ale aparatului locomotor
Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor
Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3 aer;
Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer
Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni;
Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare;
Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă
Toxicitatea substanţei chimice depinde de
Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
Sensibilitatea organismului;
Factorii mediului de muncă
Asistenţa medicală;
Factorii mediului ambiant.
Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice
Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
Dau sindrom narcotic;
Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
Influenţează selectiv.
Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
Personalul din industrie
Personalul din zootehnie;
Personalul sanitar şi veterinar;
Mineri;
Personalul din transporturi care transportă unelte.