Selectați categoriile de populaţie supuse riscului sporit de a face infecţii aerogene?
copiii
adolescenţii
persoanele în etate
persoanele de gen masculin
persoanele de gen feminin
Care este factorul ce determină sezonalitatea de toamnă-iarnă în infecţiile respiratorii?
supraaglomerarea populaţiei în perioada rece a anului
modificarea particularităţilor tipice ale agenţilor patogeni
micşorarea păturii imune în populaţie
sporirea păturii imune în populaţie
intensificării fenomenului de migraţie a populaţiei
Indicaţi cea mai eficientă măsură antiepidemică în controlul infecţiilor respiratorii:
izolarea precoce a sursei de agenţi patogeni
dezinfecţia în focare epidemice
dezinfecţia în locurile supraaglomerate
profilaxia specifică
dezinsecţia profilactică
Explicați noţiunea de „infecţii dirijate" pentru infecțiile respiratorii:
posibilitatea diagnosticării precoce a infecţiilor respiratorii
posibilitatea de identificare rapidă a purtătorilor
spitalizarea obligatorie a pacienţilor cu infecţii respiratorii
aplicarea profilaxieispecifice
aplicarea dezinfecţiei curente şi terminale în focar
Indicaţi particularitatea procesului epidemic a „infecţiilor dirijate":
afectarea preponderentă a copiilor
afectarea preponderentă a populaţiei adulte
corelarea nivelului morbidităţii cu cuprinderea populaţiei cu vaccinare
sporirea sezonalității morbidităţii
sporirea morbidităţii în sezonul cald a anului
Sursa principală de agenţi patogeni în difterie la etapa contemporană este:
bolnavul
purtătorul imun
purtătorul convalescent cronic
purtătorul tranzitoriu
purtătorul acut
Titrul protectiv de anticorpi în difterie este de:
0,001 UA/ml
0,003 UA/ml
0,03 UA/ml
0,1 UA/ml
0,3 UA/ml
Supravegherea medicală a persoanelor contacte în caz de difterie se efectuează timp de:
3 zile
7 zile
10 zile
14 zile
21 zile
Perioada de contagiozitate a bolnavului cu difterie poatefi:
până la 2 săptămâni
de la câteva săptămâni până la 4-6 luni
până la 1 an
toată viaţa
câţiva ani
În caz de depistare a purtătorilor sănătoşi de corinobacterii difterice toxigene:
sunt izolaţi la domiciliu
sunt sanaţi în condiţii de ambulator de medicul de familie
sunt izolaţi şi sanaţi în staţionar
nu necesită izolare
nu necesita nici un fel de acţiune, deoarece nu prezintă pericol epidemiologic
În focarele de difterie dezinfecţia terminală:
este necesară
nu este necesară
este efectuată conform indicaţiilor epidemiologice
este efectuată conform indicaţiilor clinice
este efectuată conform indicaţiilor clinice şi epidemiologice
Selectaţi categoriia de persoane cu risc major de îmbolnăvire la difterie:
copiii de vârstă fragedă
persoanele adulte din sfera de prestăriservicii
copiii, care frecventează instituţiile preşcolare
persoanele nevaccinate indiferent de vârstă şi activitate
Pe parcursul ultimelor 4 ani în populația oraşului C. n-au fost înregistrate cazuri de difterie, în legătură cu ce urmează să fie:
continuată vaccinarea populaţiei conform calendarului de vaccinare
continuată vaccinarea doar apopulației din grupe cu risc de infectare
continuată vaccinarea planificată doar a copiilor
întreruptă vaccinarea planificată
continuată vaccinarea planificată doar a adulților
Perioada de incubaţie la difterie este de:
1-2 zile
1 - 7 zile
2-10 zile
8 - 17 zile
3 - 21zile
Menţinerea procesului epidemic prin difterie în perioada de înregistrare a morbidităţii sporadice sedatorează:
prezenţei purtătorilor de corinobacterii lizogene în populaţie
prezenţei în populaţie a bolnavilor cu forme tipice de difterie
reconvalescenţilor
purtătorilor de corinobacterii atoxigene
bolnavilor cu forme atipice de difterie
Forme clinice de difterie se dezvoltă la persoanele:
cu nivel redus de imunitate antitoxică
cu nivel redus de imunitate antimicrobiană
cu nivel înalt de imunitate antitoxică la reducerea rezistenţei gene rale a organismului
cu nivel redus de imunitate antivirală
cu nivel înalt de imunitate antimicrobiană
Portajul de corinobacterii toxigene e condiţionat de:
imunitate antitoxică în lipsa imunităţii antimicrobiene
imunitate antimicrobiană în lipsa imunităţii antitoxice
reducerea nivelului protector de imunitate antitoxică
imunitate simultană antitoxică şi antimicrobiană
reducerea imunităţii generale a organismului
Rujeola face parte din grupul de maladii infecţioase:
antroponoze de etiologie virală
zooantroponoze de etiologie virală
sapronoze de etiologie virală
sapronoze de etiologie bacteriană
antroponoze de etiologie bacteriană
În ce scop poate fi administrată imunoglobulina anti-rujeolă?
vaccinare planificată a populației
revaccinarea persoanelor seronegative la rujeolă
protecţia post-expunere a copiilor care au contactat cu bolnavul de rujeolă
tratarea bolnavilor cu rujeolă
reacții adverse grave la administrarea vaccinului antirujeolic
Bolnavul de rujeolă prezintă pericol:
3-4 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 4-5 zile de exantem
7 zile până la apariţia erupţiilor pe corp şi 7 zile de exantem
dinmomentul apariţiei erupţiilor pecorp şipână la involuţia acestora
doar pe perioada eruptivă
toată perioada eruptivă și în convalescență
Perioada maximală de incubaţie în rujeolă la persoanele vaccinate constituie:
11 zile
17 zile
20 zile
Măsura de bază în combaterea rujeolei este:
izolarea bolnavilor cu rujeolă
dezinfecţia terminală în focar
dezinfecţia curentă în focar
vaccinarea populaţiei
administrarea imunoglobulinei în focare de rujeolă
În conformitate cu recomandările OMS, acoperirea vaccinală a copiilor cu vîrsta pînă la 2 ani cu vaccin antirujeolic este necesar de a fi de circa:
50%
60%
75%
80%
95%
Titrul protectiv de anticorpi în rujeolă constituie:
1:4
1:10
1:20
1:40
1:60
Când poate fi administrat vaccinul anti-rujeolă unui copil care a primit imunoglobulină anti-rujeolică?
după 10 zile
după 2 săptămîni
după 1 lună
după 1,5 luni
după 3 luni
În focarele de rujeolă dezinfecţia terminală:
nu se efectuează
este obligatorie
se efectuiază conform indicaţiilor epidemiologice
are o importanță majoră
este măsura antiepidemică de bază
Spitalizarea bolnavilor cu rujeolă:
este obligatorie pentru toți pacienții cu rujeolă
este realizată în funcție de indicaţiile epidemiologice
este realizată în funcție de indicaţiile clinice
nu este importantă
este realizată în conformitate cu indicaţiile clinico-epidemiologice
Profilaxia specifică anti-rujeolă a copiilor născuţi din mame seronegative:
se efectuează conform Programului Naţional de Imunizări indiferent de statutul mamei
se efectuează la vârsta de 8 luni
se efectuează simultan cu administrarea vaccinului şi imunoglobulinei
se efectuează cu ser imun
Selectaţi categoria persoanelor ce au fost în contact cu un bolnav de rujeolă şi necesită supraveghere medicală:
copiii nevaccinaţi anti-rujeolă şi care nu au făcut boala anterior
copiii vaccinaţi anti-rujeolă
persoanele care au făcut rujeolă anterior
copiii în vârsta de până la un an
copiii născuţi de la mame seropozitive la rujeolă
În cazul apariţiei unui focar de rujeolă într-un colectiv de copii se izolează:
copilul de 7 ani, care anterior a suportat rujeola
copilul în vârstă de 5 ani, care nu a suportatrujeola, vaccinat la 1 an şi 6 luni
copilul de 3 ani care nu a fost bolnav şi nevaccinat anti-rujeolă
toţi copiii şi educătoarele instituţiei
angajaţii blocului alimentar al instituţiei
Răspândire pandemică este caracteristică pentru:
gripă
rujeolă
varicelă
parotidită epidemică
difterie
Perioada de incubaţie în gripă este de:
1-7 zile
2 ore - 3 zile
3-5 zile
1 - 10 zile
3-14zile
Sursă de agenţi cauzali în gripă este:
bolnavul în perioada de manifestări clinice
bolnavul în perioada de reconvaliscenţă
animalele ca rezervor al virusului gripal
păsările ca rezervor al virusului gripal
purtătorul sănătos
În perioada preepidemică pentru profilaxia gripei este raţional de a utiliza:
vaccin antigripal
interferon leucocitar uman
remantadină
vit C
imunoglobilina
Categoria de persoane, vaccinate în primul rând împotriva gripei este:
persoanele cu afecţiuni cronice ale sistemului cardio-vascular, respirator, endocrin
persoanele cu vărsta de peste 50 ani
copiii nou-născuţi
persoane cu grupul sanguin II şi IV
membrii familiei a pacientului cu gripă
Bolnavii cu gripă sunt spitalizaţi:
conform indicaţiilor clinice şi epidemiologice
în mod obligatoriu
în funcţie de statutul social al pacientului
în funcţie de ocupația pacientului
în funcție de vârsta pacientului
În prevenirea răspândirii tuberculozei printre adulţi rolul principal îi aparține:
imunoprofilaxiei
dezinfecţiei
dezinsecției
deratizării
măsurilor de asigurare a condiţiilor socio-igienice şi economice adecvate
În Calndarul vaccinărilor din Republica Moldova pentru profilaxia tuberculozei sunt prevăzute:
doar o administrare de vaccin
o administrare de vaccin în patru prize
o administrare de vaccin și o revaccinare
o administrare de vaccin și două revaccinări
revaccinări la fiecare 10 ani pe parcursul întregii vieți
În focarele de tuberculoză dezinfecţia trebuie efectuată cu soluţie de cloramină de:
1%
3%
5%
10%
20%
Măsura antiepidemică de bază în tuberculoză este:
dezinfecţia în focar
imunoprevenţia
tratamentul bolnavului
deratizarea
dezinsecția
Este contagios pacientul diagnosticat concomitent cutuberculoză și infecția HIV/SIDA?
da, chiar înainte de formarea unei caverne şi la identificarea unui aspect radiologic aparent normal
nu neapărat
în funcție de statutul imun al persoaneiHIV-pozitive
in funcție de perioada infecției cu HIV
nu există astfel de date
Hipersensibilitatea tuberculinică la pacienţii infectaţi cu Tbc apare după infectare la un interval de:
până la 24 ore
2-3 zile
1-2 săptămâni
4-6 săptămâni după infectare
2 luni
Cea mai eficientă metodă deprevenire a infecţieituberculoase este:
depistarea şi tratarea cazurilor de tuberculoză pulmonară
vaccinarea selectivă a nou-născuţilor
vaccinarea tuturor nou-născuţilor
testarea tuberculinică a nou-născuţilor
testarea tuberculinică a populației indiferent de vârstă