1. SVB includ următoarele, cu excepţia:
a. activarea sistemului de urgenta (903,112)
b. administrarea de O2 pe masca/IOT
c. compresiile toracice externe
d. deschiderea şi menţinerea căilor aeriene superioare
e. administrarea medicatiei
2.La adult secvenţa corectă de resuscitare cardiopulmonară de bază este :
a.15 compresiuni/ 2 ventilaţii
b.30 compresiuni / 2 ventilaţii
c. dezobstrucţia căilor aeriene, 2 ventilaţii
d. 5 compresiuni/ 1 ventilaţie
3.Coordonarea compresiunilor toracice cu ventilaţia 30:2 în resuscitarea la adult se face până când:
a. pacientul are semne de moarte biologică
b. salvatorul se epuizează
c. soseşte echipa care efectuează suport vital avansat
d. se restabileşte respiraţia şi activitatea cardiacă
e. 1 minută
4. Compresiile toracice la un adult trebuie să realizeze o depresie a sternului de:
a. 1-2 cm
b. 2-3 cm
c. 3-4 cm
d. 4-5 cm
e. 5-6 cm
5. Funcţiile vitale ale organismului uman pot fi evaluate prin determinarea:
a. Starea de conştiinţă.
b. Starea de ebrietate.
c. Pupilele şi reacţia lor.
d. Tensiunea arterială.
e. Temperatura corpului.
6.Funcţiile vitale ale organismului uman pot fi evaluate prin determinarea:
a. Culorii urinei
b. Respiraţia.
c. Pulsul
d. Pupilele şi reacţia lor.
e. Dispoziţia victimei.
7. Componentele schemei AVPU de evaluarea stării de conştienţă includ:
a. pacient alert
b. răspuns la stimul verbal
c. răspuns la stimul dureros
d. victima nu răspunde la nici un fel de stimul
e. Nici o variantă nu este corectă
8. Respiraţia normală pentru adult este :
a. 12-20 / min
b. 15-30 /min
c. 20-30 / min
d. 30-60/ min
e. 60-100/min
9. Respiraţia normală pentru copil 1-8 ani este :
10. Respiraţia normală pentru copil 1lună-1 an este :
11. Respiraţia normală pentru copil nou-născuţi (1zi-28 zile) este :
12. Rata normală a pulsului la adult:
a. 60 – 80 b/ min
b. 80-100 b/min
c. 100 – 140 b/min
d. 110 – 180 b/min
e. 40-60 b/min
13. Rata normală a pulsului la copii 1-8 ani:
d. 110 – 180 b/minut
e. 40-60 b/minut
14. Rata normală a pulsului la sugari (1 lună-1 an)
15. Rata normală a pulsului la nou născut:
16. Pupilele în normă trebuie să fie:
a. Egale ca mărime, cu reactivitate la lumină.
b. Inegale, cu reactivitate la lumina
c. Inegale, fără reactivitate la lumina,
d. Dilatate
e. Îngustate
17. Pupila este un semn de importanţă vitală a activităţii:
a. sistemului respirator
b. sistemului cardiovascular
c. sistemului nervos central
d. sistemului digestiv
e. sistemul endocrin
18. Mioza reprezintă:
a. pupile egale ca mărime, cu reactivitate la lumină păstrată;
b. pupile îngustate;
c. pupile dilatate;
d. pupile de dimensiuni diferite;
e. culoarea irisului
19. Mioza poate fi observată în caz de:
a. consum de droguri opioide
b. intoxicaţii cu CO
c. intoxicaţii cu ciuperci
d. traumatism cranio-cerebral
e. stare de ebrietate
20. Midriaza reprezintă:
21. Midriaza se întâlneşte în următoarele stări , cu excepţia :
a. intoxicaţie alcoolică
b. intoxicaţie cu ciuperci
c. in moarte clinică
d. intoxicaţie cu droguri opioide
e. intoxicaţie cu etnobotanice.
22. Anizocoria reprezintă:
e. culoarea irisului.
23. Anizocoria apare în:
a. durere toracică
b. stare de şoc
c. ictus cerebral
d. status istericus
e . traumatism craniocerebral complicat cu hemoragie în cavitatea cranială
24.Foto reacţia absentă la pupile indică:
a. lipsa de O2
b. anemie
c. deficit de CO2
d. lipsa vieţii
e. nu indică nimic.
25. Tensiunea arterială trebuie măsurată la pacienţii:
a. cu vârstă mai mare de 45 ani.
b. cu vârstă mai mare de 35 ani
c. cu vârsta mai mare de 3 ani.
d. cu vârstă mai mare de 60 ani.
e. cu vârstă mai mare de 1 zi.
26. La persoana adultă, tensiunea arterială sistolică este considerată normală dacă este cuprinsă între:
a. 110-120 mm Hg
b. 60-90 mm Hg
c. 20-60 mm Hg
d. 110-140 mm Hg
e. 160-260 mm Hg
27. Tensiunea arterială diastolică, la o persoană adultă, are valori normale cuprinse intre:
a. 120-140 mm Hg
c. 25-55 mm Hg
d. 90-120 mm Hg
e. 140-160 mm Hg
28. Aparatul cu care se determină valorile tensiunii arteriale se numeşte:
a. termometru
b. pulsoximetru
c. cronometru
d. tonometru
e. glucometru
29. Examenarea tegumentelor şi mucoaselor pacientului ne oferă informaţie despre:
a. starea generală a pacientului
b. statutul social
c. nu este informativă
d. saturaţia cu oxigen în ţesuturi
e. calitatea circulaţiei sangvine periferice.
30.Siguranţa salvatorului şi a victimei este asigurată de:
a. politie sau salvatorii;
b. folosirea echipamentului de protecţie
c. evitarea factorilor de risc externi posibili;
d. nu există pericole pentru viaţă.
e. Evitarea utilizării echipamentelor de protecţie
31. A B C – ul evaluării victimei reprezintă:
a. formula mnemotehnică care are rolul de a stabili priorităţile astfel încît identificarea problemei să ofere şi soluţia;
b. resuscitarea cardiorespiratorie;
c. suportul vital bazal;
d. manevre de imobilizarea a membrelor inferioare;
e. evaluarea conştiinţei pacientului.
32. Care afirmaţii referitor la evaluarea respiraţiei sunt corecte?
a. Ascultaţi zgomotele respiraţiei
b. Simţiţi fluxul de aer expirat
c. Priviţi mişcarea cutiei toracice
d. Evaluarea respiraţiei nu trebuie să depăşească 10 secunde
e. Determinaţi frecvenţa contracţiilor cardiace.
33. Identificaţi manevrele de deschidere a căilor aeriene:
a. manevra Safar
b. manevra Esmarch
c. manevra Heimlich
d. manevra Sellick
e. manevra Gudel
34. Manevra Safar constă din:
a. Hiperextensia capului
b. Subluxarea/Ridicarea mandibulei
c. Deschiderea gurii.
d. Evaluarea pupilelor
e. Determinarea pulsului
35. Manevra Esmarch constă din:
a. Subluxarea/ridicarea mandibulei
b. Deschiderea gurii
c. Deschiderea pleoapelor.
d. Evaluarea pulsului
e. Determinarea temperaturii corpului
36. Manevra Esmarch este utilizată dacă:
a. dacă nu se suspicionează leziune de coloană vertebrală
b. dacăse suspicionează leziune de coloană vertebrală
c. victima a fost strangulată
d. dacă victima a suportat un catatraumatism.
e. dacă victima nu a suportat traumatism, dar a făcut abuz de droguri opioide.
37. Care afirmaţie este corectă referitor la evaluarea circulaţiei în conformitate cu Ghidurile internaţionale:
a. Pacientului care nu respiră şi este inconştient se încep imediat manevre de resuscitare.
b. Pacientul care respiră spontan se evaluează pulsul central (la carotidă) max.10 secunde.
c. La hipotermici timpul de evaluare a circulaţiei poate ajunge până la 40-60 secunde.
d. Victima care nu respiră, dare are puls central nu necesită atenţia salvatorului.
e. Nu este nevoie de evaluat pulsul în timpul SVB.
38. Pulsul central se detrimnă pe :
a. artera radială;
b. artera femorală;
c. artera poplitee;
d. artera carotidă;
e. artera brahială.
39. Pulsul periferic se determină pe :
a. artera carotidă;
b. artera brahială;
c. artera radială;
d. artera poplitee;
e. artera dorsalis pedis
40. Care afirmaţii despre stopul cardiac sunt corecte:
a. Timp de 30 secunde se instalează stopul respirator.
b. După 7-10 minute apare moartea celulelor cerebrale. adulţi.
c. Cordul pompează sânge în stop cardiac.
d. Contracţiile cardiace se opresc.
e. La copii stopul cardiac primar este mai frecvent decât la adulţi.
41. Resuscitarea (reanimarea)cardio-respiratorie (RCR) este definită ca:
a. ca un complexde măsuri,realizate în algoritme - protocoale şi îndrumate pentru restabilirea şi menţinereafuncţiilor vitale
b. complex de măsuri realizate cu scopul amplasării victimei în poziţie laterală de siguranţă.
c. sucesivitate de manevre efectuate cu scopul evaluarii prezenţei respiraţiei.
d. Monitorizarea pe ECG a activităţii cardiace.
e. evaluarea activităţii cerebrale.
42. Indicaţii pentru efectuarea RCE şi cerebrale:
a. RCR se efectuează în caz de instalarea bruscăşiacută al stopului cardiac.
b. Stopul cardiac trebuie suspectat la orice persoanăgăsită inconştientă/areactivă înmod neaşteptat
c. Pacient alert
d. moartea biologică
e. Moartea clinică
43. Care succesivitate de verigi a lanţului supraveţuirii în stop cardiac la persoanele adulte este correct?
a. 903, SVB, SVA cu defibrilare precoce, îngrijirea postresuscitare;
b. SVB, 903, SVA+defibrilare, îngrijirea postresuscitare;
c. SVA, SVB, 903, defibrilare, îngrijirea postresuscitare;
d. defibrilare, 903, SVB, SVA, îngrijirea postresuscitare;
e. SVB, SVA+defibrilare, îngrijirea postresuscitare, 903.
44. Suportul Vital Bazal este constituit din:
a. A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi menţinerea permeabilităţii lor
b. B – (Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea şi asigurarea unei respiraţii optime artificiale
c. C – (Circulation) – Circulaţie sanguină: verificarea semnelor vitale şi suportul circulaţiei sanguine prin compresiuni sternale (masajul cardiac extern).
d. În traumatisme include şi controlul hemoragiei
e. În traumatisme include şi imobilizarea fracturilor.
45. În poziţia laterală de siguranţă victima este aranjată în cazul:
a. dacă victima respiră;
b. dacă victima este decedată;
c. dacă victima are leziuni în regiunea cervicală;
d. dacă victima nu are respiraţie şi puls.
e. dacă victima este alertă.
46. Poziţia laterală de siguranţă la gravide:
a. amplasare în decubit lateral drept
b. poziţie semişezândă
c. amplasarea în decubit lateral stâng
d. decubit ventral
e. decubit dorsal.
47. Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la RCR la adult:
a.pacientul inconştient, respiraţia absentă
b. raportul dintre compresii steranle : ventilări - 30:2
c. timp de 1 minut asiguraţi 100 compresii sternale
d. raportul compresii sternale: ventilari - 15:2
e. raportul compresii sternale : ventilari – 5 : 2.
48. Masajul cardiac fără ventilaţii defineşte
a. RCR incompletă
b. RCR completă atorii.
c. suportul vital bazal
d. suportul vital avansat
e. o manevră de deschidere a căilor respiratorii.
49. Continuaţi resuscitarea cardiorespiratorie (RCR):
a. până când soseşte personalul calificat
b. victima începe să respire normal
c. salvatorul este epuizat
d. 30 minute
e. 1 ora 24 minute
50.Iniţiaţi RCR:
a. dacă pacientul are semne de moarte biologică
b. are leziuni incompatibile cu viaţa;
c. victima este conştientă;
d. vitima nu respiră
e victima se află în moarte clinică
51. Criteriile de apreciere a eficienţei RCR şi cerebrale sunt:
a. Recolorarea tegumentelor (micşorare cianozei)
b. Dispariţia midriazei (îngustare pupilelor), se observă reacţie lacrimogenă a ochilor,reapariţia reflexului fotomotor
c. Dispariţia luciului corneiei
d.Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate
e. Apariţia pulsului central
52. Criteriile de apreciere a eficienţei RCR şi cerebrale sunt :
c. Apariţia pulsului la vasele mari (aa.carotidă, femorală)
d. Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate
53. Criteriile de apreciere a eficienței RCR și cerebrale sunt
b. Dispariţia midriazei (îngustare pupilelor), se observă reacţie lacrimogenă a ochilor, reapariţia reflexului fotomotor
c. Dispariția luciului corneiei
e. Apariția pulsului central
54. Complicațiile RCR pot fi:
a. Fracturi de coaste
b. Distensia gastrică
c. Regurgitarea
d. Infarctul miocardic
e. Fractura osului femoral
55. Examenul primar este definit :
a. evaluarea şi managementul stărilor urgente care prezintă nemijlocit pericol pentru viaţa accidentatului;
b. suportul vital bazal
c. RCR
d. evaluare pacientului cu scopul identificării maladiilor cronice
e. colectarea anamnezei vieții pacientului.
56. Examenul primar cuprinde următoarele etape:
a. Evaluarea locului incidentului
b. Examenul primar
c. Evaluarea concentrată
d. Examenul secundar
e. Evaluarea continuă
57. Algoritmul examenului primar constă din:
a. A, B, C, D, E;
b. A, B, C;
c. RCR;
d. defibrilare;
e. examenul secundar
58. Punctul D al examenului primar semnifică:
a. examenul minineurologic;
b. administrarea medicamentelor
c. deschiderea căilor aeriene
d. dezbrăcarea pacientului
59. Punctul E al examenului primar cuprinde:
a. Examenul minineurologic.
b. Verificarea permeabilității căilor respiratorii
c. Verificarea respirației
d. Dezbrăcarea completă a bolnavului şi asigurarea protecţiei termice
e. Evaluarea circulaței sangvine.
60. După tipul vasului lezat hemoragia se clasifică în:
a. hemoragie arterială
b. hemoragie venoasă
c. hemoragie masivă
d. hemoragie capilară
e hemoragie intracerebrală
61. Hemostaza trebuie să fie asigurată:
a. în timpul examenului primar punctul A;
b. examenul primar punctul C;
c. examenul primar punctul D;
d. examenul primar, punctul B;
e. în timpul examenului secundar
62. Imobilizarea fracturilor trebuie să fie asigurată în:
63. Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?
a. hemoragia in cavitatea peritoneală
b. hemoragia dintr-o plagă
c. hemoragia nazală
d. metroragia
e. melena
64. Care din hemomragii poate fi considerată exteriorizată?
a. hemoptizia
b. hematuria
c. hemartroza
d. hematemeză
e. hemoragie din plagă taiată
65. Care sunt tehnicile de hemostază provizorie?
a. pansament compresiv
b. compresiune digitală
c. garou
d. fixarea unei atele
e. amplasarea suturii vasculare pe vasul lezat
66. Indicația absolută pentru aplicarea garoului sunt:
a. Amputare unimomentană a unei extremități
b. Lezarea arterei de calibrul mare.
c. lezarea venelor antebrațului
e. hemoragie din aorta abdominală în cavitatea peritoneală
67. Prin conştienţă înţelegem:
a. păstrarea stării de veghe care permite orientarea unei persoane asupra propriei identităţi, asupra locului şi a timpului în care se află.
b. cunoștințele acumulate pe parcursul existenței;
c. păstrarea clarităţii minţii prin care o persoană este orientată auto şi alopsihic;
d. starea de ebrietate
e.sociabilitatea unei persoane.
68. Lipotimia reprezintă:
a. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural (cădere) şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
c. o criză tonico clonică.
d. bolnavul inconştient nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente
69. Sincopa este:
b. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
e. bolnavul este inconştient, nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
70. Convulsiile reprezintă o:
71. Coma superficiala este o :
d. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
e. stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
72. Coma profundă este o:
e. stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente
73. Criza de isterie este:
b. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
c. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
d. stare de inconştiență, pacientul nu poate fi trezit, dar răspunde prin mişcări involuntare, retragere a membrului la stimuli dureroşi şi unele acte reflexe sunt prezente.
e. Este o pierdere de conştienţă cu scăderea tonusului postural şi tulburarea semnelor vitale, urmată de revenirea spontană la normal în afara oricărui tratament.
74. Insolația este:
a. Este o stare care poate pune viaţa în pericol şi care apare dacă organismul se supraîncălzeşte şi nu poate să-şi scadă temperatura.
b. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
c. stare de inconştiință nu răspunde la stimuli oricât de intenşi, actele reflexe sunt absente.
d. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
75. Hipotensiunea arterială (șoc) este:
a. un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru TA sistolică şi sub 60 mm Hg pentru TA diastolica
b. un leşin “demonstrativ”, în circumstanţe conflictuale, întotdeauna cu martori.
c. pierderea reversibilă a conştienţei de scurtă durată (secunde, minute), cu deficit de tonus postural, dar cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor (îşi aminteşte parţial ce s-a întîmplat în timpul episodului).
d. un sindrom clinic, caracterizat prin majorarea bruscă a valorilor TA diastolice şi/sau a TA sistolice peste valorile normale.
e. semn iminent al morții biologice
76. Manifestările clinice ale hipotensiunii arteriale sunt:
a. Fatigabilitate
b. Dispnee
c. Ameţeli
d. Greaţă
e. Dureri cu iradiere în membrul superior stâng