Hipotonia oculară se dezvoltă în urmatoarele patologii:
Cataracta
Uveita anterioara
Glaucom
Plăga penetranta oculara
conjunctivita
Ce nu e caracteristic glaucomului acut:
Halouri colorate in jurul luminei (becului electric)
Durere oculară cu iradiere în hemicraniu
Midriază
Mioză
Camera anterioară e redusă
Ce semn nu e caracteristic în cazul lezării totale a nervului optic:
Cecitatea
Dispariţia reflexului fotomotor direct
Păstrarea reflexului consesual
Ce semn nu este specific cataractei senile:
Mai frecvent apare după vârsta 55-60 ani
Este de regula bilaterală
Se asociază cu scaderea indoloră, treptată a vederii
Se asociază cu scaderea bruscă, doloră a vederii
in cazul hipermaturitatii se poate complica cu glaucom
Ce nu este caracteristic glaucomului primar cu unghi deschis:
E o maladie bilaterală
Evoluţia e progresivă şi asimetrică
Se manifestă prin creşterea tensiunei intraoculare
Se manifestă prin accese de glaucom acut
Se dezvoltă excavaţia cu atrofie glaucomatoasă a papilei nervului optic
Hemianopsiile omonime sunt provocate de:
Lezările chiasmei
Leziunile căilor optice şi radiaţiilor optice
Leziunile retinei
Leziunile nervului optic
Leziunile coroidei
Metodele de examinare ale câmpului vizual:
Schiascopia
Campimetria
Perimetria
Refractometria
Biomicroscopia
Îngustarea periferică concentrică a câmpului vizual este caracteristică pentru:
Dacrioadenită
Iridociclită
Atrofia nervului optic
Conjunctivite
Keratita herpetică dendritică
Cea mai gravă complicaţie în miopia forte este :
Stafilom miopic
Corioretinită miopică
Cataracta miopică
Opacifieri in corpul vitros
Dezlipire de retină
Diametrul antero-posterior al globului ocular la adult are în mediu:
24 mm
16 mm
28 mm
30 mm
32 mm
Care din urmatoarele afirmatii nu este caracteristică cristalinului:
Este o lentilă biconvexă
Este perfect transparent şi elastic
Este fixat de corpul ciliar prin ligamentele Zinn
Poate fi antrenat într-un proces inflamator
Puterea de refracţie în stare de repaos este de 18,0-20,0D
Ce semn nu e caracteristic stazei papilare:
Reprezintă un edem neinflamator
Reprezintă un edem inflamator
Prezenta unui dezacord între modificările oftalmoscopice evidenţe şi tulburările funcţionale minime în perioada de debut a bolii
Papila nervului optic proiemină în corpul vitros
Tumorile intracraniene pot fi drept cauză a maladiei date
Ce semn nu e specific în cazul emboliei trunchiului arterei centrale a retinei:
Scaderea bruscă a vederii până la fotosensibilitate
Mioza
Midriaza cu abolirea reflexului fotomotor direct
Dezvoltarea ischemieicu un edem alb-lăptos al retiniane
Prezenta Simptomului "cireaşa maculară" ("sâmburele de vişină)
Care din urmatoarele afirmatii nu este caracteristica dezlipirii de retină primare:
Se dezvoltă frecvent la pacientii miopi
se caracterizeaza prin apariţia unei umbre în câmpul vizual
se asociaza cu dureri oculare
se caracterizeaza prin prezenta senzaţiilor luminoase anormale în formă de scântei (fosfene)
se caracrerizeaza prin prezenţa metamorfopsiilor (muste zburatore)
Ce semn nu e caracteristic neuritei optice retrobulbare:
Diminuarea marcantă a vederii centrale
Păstrarea vederii centrale
Prezenţa scotomului central
Drept consecinţă poate surveni atrofia optică
Dereglarea simţului cromatic
Care afirmatii sunt corecte referitor la vascularizarea globului ocular:
Majoritatea fluxului sanguin spre globul ocular trece prin coroidă
Majoritatea fluxului sanguin spre globul ocular trece prin retină
Artera oftalmică derivă in artera carotida internă
Artera oftalmică intră în orbită prin fisura orbitală superioară
Artera retiniana deriva din artera oftaltalmica la aproximativ 1cm posterior de globul ocular
Simptomatologia apărută după instilarea de midriatice - ochi roşu, dureros- tip hemicranie, acuitate vizuală diminuata - este caracteristică pentru:
Glaucom acut
Uveită anterioară
Coroidită
Conjunctivită acută
Neurita
Hipopionul este:
Acumulare sanguina in vitros
Depozite alb-gălbui in camera anterioară
Depozit de sange in camera anterioară
Hemoragie preretiniana
Secreţie purulentă în fanta palpebrală
Complicaţia uveitei anterioare cu secluzie pupilară este:
Ulcer corneean serpiginos
Glaucom secundar
Neuropatie optica
Decolare de retină
Corioretinită
Semnele functionale ale AVC cu afectare oftalmica sunt:
amputarea brutală a cîmpului vizual
amputarea dureroasă a cîmpului vizual
fotofobie
lacrimare
blefarospasm
Uveita anterioară defineşte inflamaţia:
Irisului şi corpului ciliar
Sclerei
Vitrosului
Corneei
Nervului optic
Nervul patetic (trohlear) inervează muşchiul:
Drept intern
Drept extern
Oblic mare (superior)
Oblic mic (inferior)
Drept superior
Nervul abducens inervează muşchiul:
Semnul "Ochi amaurotic de pisică" este caracteristic pentru :
Retinoblastom
Obstructia arterei centrale a retinei
Iridociclită acută
Keratita herpetica superficiala
Glaucom incipient
Primul neuron al retinei este situat in stratul:
Celulelor fotoreceptoare
Celulelor bipolare
Celulelor ganglionare
Stratul epiteliul pigmentar
Stratul plexiform intern
Al doilea neuron al retinei este situat in stratul:
Celulele bipolare
Celulele ganglionare
Сelulelor amacrine
Stratul plexiform extern
Al treilea neuron al retinei este situat în stratul:
Examenul fundului de ochi urmăreşte aspectul:
Papilei nervului optic, maculei, vaselor retinei
Corpului ciliar
Epiteliului cornean
Cristalinului
Irisului
Semnul "cireaşa maculară" apare în:
Obstrucţia trunchiului ACR
Obstrucţia trunchiului VCR
Obstrucţia unui ram al VCR
Obstrucţia unui ram ACR
Obstrucţia arterei cilio-retinale
Hemeralopia este dificultatea adaptării la:
Întuneric
Lumina roşie
Lumina verde
Lumina galbenă
Lumina diurnă
Examinarea modificărilor fundului de ochi prezintă interes deosebit deoarece ne relatează despre starea vaselor:
Cerebrale
Coronariene
Nazo-farengiale
Periferice
Pulmonare
Corecţia optică a hipermetropiei simple se face cu:
Cea mai puternică lentilă divergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai puternică lentilă convergentă cu care obtinem cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai slabă lentilă divergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai slabă lentilă convergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cu lentile prizmatice
Tratamentul glaucomului acut presupune urmatoarele metode cu exceptia:
beta- blocante administrate local
inhibitori de anhidraza carbonica administrate local si general
Midriatice administrate local
Iridotomie la nivelul ochiului afectat
Miotice administrate local
În hipermetropie focarul principal este situat:
În faţa retinei
În spatele retinei
Pe retină
Pe capsula anterioară a cristalinului
Pe capsula posterioară a cristalinului
Factorii ce intervin in realizarea presiunii intraoculare sunt:
Umoarea apoasă şi circulaţia sa
Diametrul pupilar
Axul globului ocular
Mărimea cristalinului
Volumul corpului vitros
Modificările câmpului vizual în glaucomul cronic simplu incipient:
Lărgirea petei oarbe
Îngustarea concentrică
Scotom central
Ingustare supero-temporală
Îngustare supero-nazală
Tratamentul chirurgical în glaucomul primar cu unghi deschis vizează:
Realizarea unei comunicări între camera anterioară şi posterioară
Crearea unei noi căi de drenare a umoarii apoasă prin operaţii fistulizante
Reducerea formării umorii apoase prin operaţii anemizante
Îmbunătăţirea aprovizionării sanguine a discului optic
Extracţia cataractei
Alegeti afirmatia falsă privind etiologia glaucomului secundar:
postinflamator (uveite)
neovascular (diabet zaharat, OCVR
posttraumatic
hipermetropia
neoplazic (tumorile intraoculare)
Protanopia este:
Lipsa de percepţie a culorii roşii
Lipsa de percepţie a culorii verzi
Lipsa de percepţie a culorii albastre
Lipsa de percepţie a culorii galbene
Lipsa de percepţie a culorii ultravioletă
Deuteranopia este:
Lipsa de percepţie a culorii violetă
Tritanopia este:
Lipsa de percepţie a culorii negre
Etiologia cea mai frecventă a ulcerului cornean serpiginos este:
Bacteriană
Virală
micotica
parazitara
Toxico-alergică
Etiologia kerato-conjunctivitei scrofuloase (flictenuloase):
Luetică
Tuberculoasă-alergică
Micotică
Etiologia cheratitei dendritice:
Tuberculoasă
Salazionul se dezvoltă mai frecvent după:
Keratite
uveite posterioare
Conjunctivite alergice
orgelete
dacrioadenite
Care din urmatoarele afirmatii privind structura corneei este falsa:
Suprafata corneei este neteda, lucioasa, transparenta
grosimea corneei nu este uniforma (mai subtire in centru si mai groasa la periferie)
inervatia corneei este asigurata de nervul treigemen
Corneei ii revine 2/3 din puterea dioptrica a globului ocular
vascularizatia este asigurata de artera oftalmica
Prepataratele, administrarea cărora este contraindicată în ulcerul corneean :
Instilaţiile cu antibiotice
Instilaţiile cu midriatice
Instilaţiile cu corticosteroizi
Instilaţiile cu antiseptice
Unguente cu antibiotice
Simptomatologia de fotofobie, lacrimaţie, blefarospasm, senzaţii de corpi străini este caracteristica:
Cataractei
Cheratitei
Decolării de retină
Atrofiei nervului optic
Trombozei venei centrale a retinei
Urmatoarele conditii pot influenta diametrul pupilei
culoarea irisului
oboseala
efortul fizic
erorile refractive
axului antero-posterior al globului ocular
Pacient cu plaga corneana perforanta veche de 3 zile, cu ochi rosu, mioza, umoare apoasa tulbure si sinechii posterioare prezinta:
glaucom cronic simplu
keratita
Uveita acuta
Neurita optica retrobulbara
dacriocistita