Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor.
Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului;
Criteriile de determinare a volumului necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon.
Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;
Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic ;
Criteriile de normare a microclimatului din încăperile spitaliceşti.
Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;
Patologie;
Destinaţia încăperii;
Căile de termoliză;
Sistemul de încălzire în saloane;
Particularităţile serviciului de internare în maternităţi.
Prezenţa filtrului;
Prezenţa a 2 încăperi de examinare;
Prezenţa a unei încăperi de examinare;
Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;
Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie;
Unităţile maternităţii.
Fiziologie postnatală;
Patologie a gravidităţii;
De observare;
Blocul de naştere;
Fiziologie prenatală;
Sistemele de construcţie ale spitalelor.
Decentralizate;
Centralizate;
Mixte;
Bloc-centralizate;
Centre de diagnostic;
Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale.
Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;
Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;
Pentru educaţia igienică a populaţiei;
Pentru grăbirea procesului de tratament;
Factorii de microclimat care sunt normaţi pentru încăperile instituţiilor curative.
Temperatura aerului;
Radiaţiile calorice;
Umiditatea relativă a aerului;
Umiditatea absolută a aerului;
Viteza de mişcare a aerului;
Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative.
Proprietăţile fizice ale aerului;
Cantitatea de CO2;
Cantitatea de N2 ;
Numărul total de germeni;
Numărul de aeroioni uşori;
Sistematizarea secţiei de internare.
Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;
Asigure principiul de flux în funcţionare;
Să fie numai centralizată;
Să fie numai decentralizată;
Să corespundă specificului spitalului;
Tipurile de construcţie a coridoarelor încăperilor spitaliceşti.
cu un coridor construit unilateral;
cu un coridor construit bilateral;
cu două coridoare;
sub formă de pătrat;
parțial bilaterale;
Noţiune de infecţii nosocomiale.
Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute;
Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;
Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;
Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav;
Factorii ce duc la apariţia infecţiilor intraspitaliceşti.
Scăderii reactivităţii;
Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;
Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;
Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;
Acţiunii factorilor microclimatici;
Cauzele apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti.
Creşterea contingentul de risc;
Alergizarea populaţiei;
Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;
Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;
Profilaxia specifică;
Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitaliceşti.
Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
Multitudinea căilor de transmitere;
Receptivitatea sporită a bolnavilor;
Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;
Profilaxia specifică efectivă;
Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti.
Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
Bolnavii cu infecţii mixte;
Purtători de germeni patogeni;
Vizitatorii bolnavilor;
Bolnavii, care au respectat termenul de carantină;
După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
În ambulator;
Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
Infecţii extraspitaliceşti;
Infecţii în condiţii de casă;
După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:
Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni;
Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;
Infecţii cauzate de „oportunişti”;
Infecţii cauzate de macroorganisme;
Maladii somatice;
După infecţiile nozocomiale, infectiile intraspitalicesti se împart în:
Monoinfecţie;
Poliinnfecţie;
Superinfecţie;
Autoinfecţie;
Exoinfecţie;
Calea de transmitere a infecţiilor nosocomiale.
Aeroportată;
Manuportată;
Prin implantare;
Colaterală;
Unilaterală;
Particularităţile „microflorei contemporane”.
Instabilitate;
Invazivitate;
Acţiune toxică;
Acţiune alergică;
Acţiune mutagenă;
Direcţiile de efectuare a măsurilor de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti.
Crearea unui regim antimicrobian;
Sporirea rezistenţei organismului;
Optimizarea factorilor de mediu;
Aprovizionarea cu utilaje medicale;
Dirijarea răspândirii infecţiei;
Factorii de care depinde eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nosocomiale.
Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
Organizarea lucrului;
Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;
Regimul de muncă al personalului;
Numărul unităţilor de îngrijire medicală;
Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide.
Periculoase;
Nepericuloase;
Lichide;
Semilichide;
Comune;
Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase.
Colectarea şi trierea;
Ambalarea;
Depozitarea temporară;
Transportarea şi neutralizarea;
Reciclarea;
Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală.
Prin reţeaua de canalizare generală;
Prin instalaţii locale;
Manual;
Selectiv;
Nu se îndepărtează;
Procedeele la care sunt supuse apele reziduale din secţiile contagioase.
Reţeaua de canalizare generală;
Instalaţii locale;
Dezinfecţia locală;
Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
Importanţa infecţiilor nosocomiale.
Au tendinţă de micşorare în lume;
Îngreunează decurgerea bolii;
Măresc perioada de tratament;
Măresc mortalitatea;
Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase;
Scopul studierii problemei infecţiilor nozocomiale.
diminuarea morbidității și mortalității pacienților spitalizați;
prevenirea și controlul situațiilor epidemice;
prelungirea duratei de sejur, îngrijirilor și tratamentului;
regresul calității îngrijirilor medicale;
facilitarea procesului de acreditare a instituțiilor de îngrijire medicală;
Principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecţiilor nosocomiale.
administrarea antibioticelor;
epurarea apelor;
separarea albnegru;
reutilizarea materialului;
separarea deșeurilor;
Protecţia faţă de infecţiile aerogene în încăperile spitaliceşti.
aplicarea măsurilor de ventilație naturală;
aplicarea măsurilor de ventilație artificială;
crearea confortului termic;
crearea unui schimb suficient de aer
crearea iluminatului artificial;