Avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală.
poate asigura o lumina stabilă și de intensitatea dorită
protejarea ochilor de radiațiile infraroșii
nu creaza umbre
asigura senzația de căldură
lumina instabila în timp
Funcţiile analizatorului vizual.
acuitate vizuala
sensibilitate de contrast
solicitarea acomodatiei
alergizare
stabilitatea clarviziunii
CS Distanța de la hotarul instituției medicale până la alte obiective.
3 m
5 m
10 m
20 m
30 m
Surse de poluare a mediului de care se va ține cont la proiectarea și construcția instituțiilor medicale.
căi ferate
magistrale auto
întreprinderi industriale
zone forestiere
Zonele funcționale a instituțiilor medicale.
zona blocurilor curative
zona pediatrică
zona morfopatologică
parking
zona gospodărească
Funcțiile instituțiilor obstetricale.
zonarea strictă a secțiilor
ciclicitatea încărcării și prelucrării sanitare
dirijarea fluxului intraspitalicesc la internare externare
condiții optime de muncă pentru personal
tratamentul pacienților cu vârsta mai mare de un an
Încăperile instituțiilor de obstetrică.
pentru secția fiziologică („flux curat")
pentru secția fiziologică („flux murdar")
pentru secția de observare („flux murdar"
pentru secția de observare („flux curat")
pentru sectiile de observare si fiziologică („flux combinat")
Încăperile care trebuie să fie prevăzute în secțiile de boli infecțioase pentru internarea pacienților.
boxe
culoare
holuri
boxe de primire și triaj
semiboxe
Încăperile boxei
grup sanitar
salon
ecluză
antreu
coridor
Capacitatea saloanelor (pentru copii cu vârsta peste un an și maturi).
4 paturi
5 paturi
6 paturi
7 paturi
8 paturi
Tipul de ventilație în sălile de operații
aeratia
refularea spiraţie cu predominarea refulării
refularea spiraţie cu predominarea aspiraţiei
naturală
poate fi diferită
Configurația terenului spitalicesc.
romb
dreptunghiulară
oricare
triunghiulară
trapez
Specificati beneficiile oferite de respectarea procentului de construcție al spitalului:
extinderea construcției spitalului
fluxul bolnavilor
aeroterapia
reducerea spațiului verde
helioterapia
Căile de acces a teritoriului spitalului.
în zona blocurilor curative
către blocul morfopatologic
în zona de gospodărie
în blocul administrativ
pentru toate blocurile prezente pe teritoriul spitalului
Valoarea recomandată de spațiu verde a teritoriului spitalicesc pentru un pat.
14 m2
7 m 2
25 m2
35 m2
45 m
Suprafața pentru saloanele pediatrice cu 2 și mai multe paturi.
5 m2 pentru un pat
6 m2 pentru un pat
9 m2 pentru un pat
10 m2 pentru un pat
12 m2 pentru un pat
Caracteristica blocului policlinicii
Dinspre vant
Se vor construi in centrul localitatii mai aproape de cartierele populate
La distanta de sursele de poluare a aerului
La distanta de sursele de zgomot
către alimentația pacientilor
Sarcinile igienei instituțiilor medico-sanitare.
către proiectare și planificare
către amplasare
către salubrizare
către funcționare a instituțiilor medicosanitare
Factorii de care depinde eficacitatea procesului de tratament în spitale.
locul amplasării în localitate
sistematizarea terenului destinat spitalului
planificarea unităților medicale
nu influențează nici un factor
salubrizarea sanitartehnică
Factorii care favorizează crearea condițiilor igienice în spitale.
alegerea corectă a terenului pentru construcție
funcționalitate
durata tratamentului
amenajarea fiecărei unități
Cerințele igienice către amplasarea sectorului de spital.
factorii naturali
perspectiva dezvoltării localității
terenul din împrejurime
Cerințe igienice către sistematizarea terenului spitalului.
planificarea localității
planificarea complexului spitalicesc
zonarea terenului
sistematizarea interioară a spitalului
expertiza proiectului de spital
Avantajele sistemului bloc centralizat (polibloc).
proiectarea spitalului pe o tehnologie mobilă
posibilitatea de a mări numărul de etaje a blocului
tendința de diminuare a numărului de etaje a blocului
spitalele pot fi ușor reprofilate
proiectarea spitalului pe o tehnologie fixă
Direcțiile principale de proiectare și construcție a instituțiilor medico-sanitare.
crearea instituțiilor medicale, secțiilor nu după gravitate ci după profil
crearea instituțiilor medicale, secțiilor nu după profil ci după gravitate
industrializarea procesului curativdiagnostic
centralizarea și cooperarea între spitale în limitele localității a serviciilor de diagnostic
construcție extinsă a blocurilor cu saloane
Secția de internare - principiul de funcționare.
prescrierea tratamentului
examinarea bolnavului
interogarea bolnavului
prelucrarea sanitară a bolnavului
întocmirea documentelor medicale primare
Particularitățile instituției medico-sanitare.
Pentru pacienti trebuie sa se asigure cinditii favorabile in special in stationare
Un regim curativ protector
Sa se previna bolile nosocomiale
Sa se excluda influnta factorilor de mediu: microclimat, zgomot,iluminat si subs. toxice
Nivelul contemporan de organizare şi tehnologia serviciului medical.
Problemele igienice.
Cerinţele arhitecturii, esteticii sanitar-tehnice, economice.
Regim de muncă raţional;
Caracter sezonier
Unitatea de îngrijire medicală - definiție
Principala unitate de structură a spitalului este unitatea de îngrijire medicală
Prin aceasta se înţelege un număr de paturi, care depind de o echipă de lucru şi presupune o autonomie de servire.
Ea este o subdiviziune funcţională de planificare de care depinde planificarea internă a întregului bloc
Este o unitate administrativă.
Nivelul contemporan de organizare şi tehnologia serviciului medical
Secția medicală - definiție.
Sunt situaţii însă, când unitatea de îngrijire coincide cu secţia ca număr de paturi.
Este o subdiviziune funcţională de planificare de care depinde planificarea internă a întregului bloc.
Activitatea practică a medicinei preventive
Cerințele către planificarea unității de îngrijire medicală
Componenta incaperilor va corespunde specificului bolii
Asigurarea unei serii de circuite salubre
Planificarea usor mobila care permite modernizarea
va asigura principiul de flux
componența încăperilor nu va corespunde specificului bolii
Zonele unității de îngrijire medicală.
O zona cu saloane: saloane şi săli de tratamente, cabinetul medicilor, camera de gardă, încăperea pentru zi.
O zona încăperilor auxiliare (blocul sanitar);
zona încăperilor comune (sala de masă, bufetul,
Factorii ce influențează condițiile în saloanele spitalicești
numărul de paturi
suprafața la un pat
sistematizarea secției de internare
ambianța termică
puritatea chimică și bacteriologică a mediului
Salubrizarea sanitar-tehnică a instituțiilor medico-sanitare.
încălzirea
ventilația
aprovizionarea cu apă
dezinfecția
iluminarea sanitară
Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului.
nu mai puțin de 15%
nu mai mult de 10%
nu mai puțin de 10%
nu mai mult de 15%
50% din suprafața terenului
Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de obstetrică, ginecologie, chirurgie
se admit
nu se admit
se admit doar în anumite zile ale săptămânii
se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie
se admit numai în zilele de urgenţă
Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii
Pot fi comune
Nu pot fi comune
Pot fi comune în zilele de urgenţă
Poate fi comună numai sala de examinare.
Amplasarea blocului de operaţie.
la acelaşi etaj cu secţia de internare
la unul din etajul blocului cu saloane
izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată
la acelaşi etaj cu secţia curativdiagnostică
întrun bloc separat al spitalului
Amplasarea secţiei de boli contagioase a spitalului de profil larg.
în blocul central
la oricare etaj al unui bloc
la etajele de sus al blocului curativ
în bloc separat
în aripă separată al blocului curativ
Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc.
cel puțin 20%
cel puțin 40%
cel puțin 60%
cel mult 40%
cel mult 60%
Suprafața recomandată pentru un pat în salon de 4 locuri (profil terapeutic).
4m2
5 m2
6 m2
7 m2
8 m2
Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru externarea bolnavilor
Da;
Nu
Da, în spitale mici;
Da, în diferite zile ale săptămânii
Da, în anumite secţii.
particularitățile suprafeţei sectorului spitalicesc.
dimensiunile centrului locativ
îndepărtarea de la centrul locativ
profilul spitalului
Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic.
8m2
Orientarea recomandată a ferestrelor pentru sala de operaţii a blocului operator.
sudică
nordestică
nordică
nordvestică
sudestică
Particularitățile amenajării încăperilor comune pentru bolnavi în unităţile de boli contagioase.
Pentru un anumit număr de saloane;
Nu;
Pentru bolnavi convalescenţi;
Pentru bolnavi cu infecţii mixte.
Particularitățile încăperilor comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile de pediatrie şi alte unităţi.
se admit cu orice unitate necontagioasă
se admit dacă permite directorul clinicii
se admit dacă permite sistemul de construcţie al spitalului
Distingeti diferenta dintre boxa completă si semiboxă:CS
nu diferă
are ecluză pentru personal medical
are grup sanitar
are acces din exterior pentru bolnavi
are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor
Viteza de mişcare a aerului normată în saloanele spitaliceşti.
0,1-0,15 m/s
0,2-0,25 m/s
0,3-0,35 m/s;
0,4-0,45 m/s
0,5-0,6 m/s.
Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de tireotoxicoză
15 C
20 C
22 C
24 C
25 C
Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de hipotireoză
15 C̊
20 C̊
Temperatura aerului normată în sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie intensivă
Internarea parturientelor febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă.
patologia gravidităţii
fiziologie postnatală
în toate unităţile
observare
în blocul de naştere
Unitatea de structură principală a blocului spitalicesc.
secţia medicală
unitatea de îngrijire medicală
salonul
încăperea pentru zi a bolnavilor
sala de proceduri
Informații prezentate de planul situaţional al spitalului.
amplasarea spitalului în centrul locativ
amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc
amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor"
comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie
prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili
Criteriile de amplasare a spitalelor la periferia oraşului.
Spitale mari de profil larg
Spitale de tuberculoză;
Spitale de psihiatrie;
Maternităţi
Policlinici stomatologice.
Secţii medicale ce se vor amplasa în blocuri separate.
Obstetrica
Ginecologie;
Chirurgie;
Pediatrie;
Terapie .
Încăperile semiboxei.
Antreu
Ecluză
Grup sanitar;
Coridor
Salon-boxă;
. Tipul ventilației în secţiile de boli contagioase
Artificială de refulare;
Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării;
Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei
Naturală;
Poate fi diferită .
Sistemă de construcţie ce asigură amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a lucrătorilor medicali.
Centralizată;
Decentralizată;
Bloc-centralizată
Liberă;
Mixtă
Secţii medicale pentru care se vor amenaja încăperi separate de primire şi examinare a bolnavilor.
Obstretică;
Terapie;
Contagioase
Încăperi a unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală
Saloanele;
Sălile de proceduri;
Camerele de zi pentru bolnavi
Grupurile sanitare;
Coridoarele
Locul de prelucrare sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase.
În boxa de internare – examinare;
În boxa pentru infecţia respectivă;
În secţia de internare a spitalului;
Nu se va face prelucrare sanitară;
În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .
Informații ce prezintă planul general al spitalului.
Amplasarea spitalului în centrul locativ
Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;
Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc
Accesurile pe terenul spitalicesc;
Densitatea de construcţie a sectorului.
Cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc.
Zonarea funcţională a terenului
Prezenţa unei căi de acces pe teren;
Suprafaţa suficientă a terenului
Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;
Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.
Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor
Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical
Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului
Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor.
Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.
Va lua parte la expertiza proiectului de spital
Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului
Criteriile de determinare a volumului necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon
Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit
CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .
Criteriile de normare a microclimatului din încăperile spitaliceşti
Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată
Destinaţia încăperii;
Căile de termoliză;
Patologie;
Sistemul de încălzire în saloane.
Particularităţile serviciului de internare în maternităţi.
Prezenţa filtrului
Prezenţa a 2 încăperi de examinare
Prezenţa a unei încăperi de examinare;
Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică
Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.
Unitățile maternităţii
Fiziologie postnatală
Patologie a gravidităţii
De observare;
Blocul de naştere
Fiziologie prenatală.
Sistemele de construcţie ale spitalelor.
Decentralizate
Centralizate;
Mixte;
Bloc-centralizate
Centre de diagnostic.
Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale
Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;
Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
Pentru grăbirea procesului de tratament
Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;
Pentru educaţia igienică a populaţiei
Factorii de microclimat care sunt normaţi pentru încăperile instituţiilor curative.
Temperatura aerului;
Radiaţiile calorice
Umiditatea relativă a aerului
Umiditatea absolută a aerului;
Viteza de mişcare a aerului
Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative.
Cantitatea de CO2
Cantitatea de N2
Numărul total de germeni;
Numărul de aeroioni uşori
Sistematizarea secţiei de internare
Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;
Asigure principiul de flux în funcţionare;
Să fie numai decentralizată;
Să fie numai centralizată;
Să corespundă specificului spitalului
Tipurile de construcție a coridoarelor încăperilor spitalicești.
cu un coridor construit unilatera
cu un coridor construit bilateral
cu două coridoare
sub formă de pătrat
parțial bilaterale
Noţiune de infecţii nosocomiale.
Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute;
Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;
Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;
Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav
Factorii ce duc la apariția infecţiilor intraspitaliceşti
Scăderii reactivităţii;
Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;
Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice
Eventualităţii sporite de contractare şi infectare
Acţiunii factorilor microclimatici.
Cauzele apariţiei infecţiilor intraspitalicești
Creşterea contingentul de risc;
Alergizarea populaţiei;
Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor
Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;
Profilaxia specifică.
Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitalicești
Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
Multitudinea căilor de transmitere;
Receptivitatea sporită a bolnavilor;
Profilaxia specifică efectivă.
Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu
Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti.
Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
Bolnavii cu infecţii mixte
Purtători de germeni patogeni;
Vizitatorii bolnavilor;
Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.
După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
În ambulator;
Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
Infecţii extraspitaliceşti;
Infecţii în condiţii de casă
După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:
Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni;
Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”
Infecţii cauzate de „oportunişti”;
Infecţii cauzate de macroorganisme;
Maladii somatice.
După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:
Monoinfecţie;
Poliinnfecţie;
Superinfecţie;
Autoinfecţie;
Exoinfecţie.
Calea de transmitere a infecţiilor nosocomiale
Aeroportată;
Manuportată
Prin implantare;
Colaterală;
Unilaterală
Particularităţile „microflorei contemporane” sânt
Instabilitate;
Invazivitate
Acţiune toxică
Acţiune alergică;
Acţiune mutagenă
Direcțiile de efectuare a măsurilor de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti
Crearea unui regim antimicrobian
Sporirea rezistenţei organismului;
Optimizarea factorilor de mediu;
Aprovizionarea cu utilaje medicale;
Dirijarea răspândirii infecţiei
Factorii de care depinde eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nosocomiale.
Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
Organizarea lucrului;
Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice
Regimul de muncă al personalului
Numărul unităţilor de îngrijire medicală.
Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide.
Periculoase;
Nepericuloase
Lichide;
Semilichide
Comune
Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase.
Colectarea şi trierea;
Ambalarea;
Depozitarea temporară;
Transportarea şi neutralizarea;
Reciclarea.
Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală.
Prin reţeaua de canalizare generală
Prin instalaţii locale
Manual;
Selectiv
Nu se îndepărtează.
Procedeele la care sunt supuse apele reziduale din secţiile contagioase.
Reţeaua de canalizare generală
Instalaţii locale
Dezinfecţia locală;
Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale
Importanţa infecţiilor nosocomiale.
Au tendinţă de micşorare în lume;
Îngreunează decurgerea bolii;
Măresc perioada de tratament;
Măresc mortalitatea;
Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.
Indicati scopul studierii problemei infecțiilor nozocomiale:
diminuarea morbidității și mortalității pacienților spitalizați
prevenirea și controlul situațiilor epidemice
prelungirea duratei de sejur, îngrijirilor și tratamentului
regresul calității îngrijirilor medicale
facilitarea procesului de acreditare a instituțiilor de îngrijire medicală
Cauzele apariției infecțiilor intraspitalicești
Creşterea contingentul de risc
Alergizarea populaţiei
Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;
Încălcarea regulilor sanitaro-igienice
Definiti principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecțiilor nozocomiale:
administrarea antibioticelor
epurarea apelor
separarea alb negru
reutilizarea materialului
separarea deșeurilor
Aspectele ce caracterizează schimbarea climei.
instabilitate în timp
modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp
stabilitate în timp
modificările sunt posibile în decursul zilei
modificările sunt posibile în decursul anotimpului
Sectoarele care vor simţi impactul esenţial al schimbării climei.
Sectorul agrar
Sectorul sănătății
Sectorul administrației
Sectorul energetic
Sectorul educației
Sectorul transporturilor
Sectorul forestier
Sectorul industrial
Resursele acvatice
Sectorul de construcții
Fenomenul meteorologice extrem, ca urmare a schimbărilor climatice.
Valuri de căldură
Valuri de frig
Secetă
Inundații
Vânt
Consecinţa acţiunii fenomenelor extremale
Bolile aparatului circulator
Bolilele aparatului respirator
Malnutriția
Boli ereditare
Stări alergice