CM 45. Obiectul de studiu al igienei muncii în agricultură:
mediului ambiant asupra organismului
mediului de producere asupra organismului
mediului ambiant asupra culturilor
mediului de producere asupra productivității muncii
biologici asupra organismului
CM 46. Măsuri elaborate de igiena muncii în agricultură:
ameliorare a conditiilor de munca a lucratorilor
intretinere a tehnicii agricole
mentinere si fortificare a sanatatii lucratorilor
mentinere si fortificare a sanatatii animalelor
crestere si devoltare a culturilor
CM 47. Sarcinile igienei muncii în agricultură:
elaborează măsuri de ameliorare a condiţiilor de muncă, necesare pentru menţinerea şi fortificarea sănătăţii lucrătorilor,
stabileşte pentru organism nivelurile inofensive şi admisibile ale substanţelor toxice din mediul de producere.
întreținere a tehnicii agricole
nivelul inofensiv al factorilor de mediu
compiuterizarea procesului tehnologic
CM 48. Particularitățile muncii agricole:
Caracter sezonier;
Efort fizic sporit;
Prezenţa factorului biologic;
Regim de muncă raţional;
Folosirea pesticidelor.
CM 49. Consecințele discordanței sarcinilor în cadrul muncii agricole:
traumatizarea organismului
poluarea mediului de producere
suprasolicitarea organismului
suprasolicitarea tehnicii agricole
alergizarea organismului
CM 50. Consecințele acțiunii factorilor de mediu în cadrul muncii agricole:
pneumoconioze
supraincalzirea organismului
supraracirea organismuli
traumatizare
CM 51. Consecințele tehnologizării muncii agricole:
suprasolicitarea fizica
suprasolicitarea neuroemotionala
actiunea zgomotului
actiunea vibratiei
zooantroponoze
CM 52. Consecințele utilizării pesticidelor și îngrășămintelor minerale în cadrul muncii agricole:
Poluarea mediului ambient
Acțiunea nociva asupra organismului
Sensibilizarea organismului
Boli alergice
Zooantroponoze
CM 53. Consecințele noxelor biologice în cadrul muncii agricole:
mecanizarea complexa a muncii agricole
sensibilizarea organismului
aparitia bolilor alergice
insolatii
CM 54. Clasificarea muncii în gospodăria sătească:
prelucrarea primara a produselor de origine vegetala
prelucrarea primara a produselor de origine chimica
prelucrarea primara a produselor de origine animaliera
agricultura
zootehnie
CM 55. Factorii de care depind condițiile de muncă în agricultură:
Organizarea lucrului;
Tehnologia prelucrării culturilor;
mecanizarea agriculturii
tehnologizarea agriculturii;
amplasarea si sistematizarea încăperilor administrative
CS 56. Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură:
Conducatori auto
Mecanici
Agronomi
Biologi
mecanizatori
CM 57. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor:
microclimatul
poluarea sonora
componenta chimica a aerului
vibratia
nivelul iluminarii artificiale
58. Bolile profesionale ale mecanizatorilor.
Ornitoza
Boala de vibratie
Radiculita lombo-sacrala
Tuberculoza
Lumbago
Bronşita cronică;
CM 59. Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor:
bolile aparatului respirator
traumele
bolile sistemului nervos periferic
bolile sistemului nervos central
CM 60. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură:
Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
Diminuarea poluarii sonore
utilizarea pesticidelor inalt toxicogene
CM 61. Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a mecanizatorilor:
ventilatia
ermetizarea cabinei
iluminarea cabinei
incalzirea cabinei
Curatenia umeda sistematica
CM Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în serele cu bioîncălzire:
radiatia ionizanta
biomaterial infectat
utilizarea pesticidelor
CM 63. Maladiile evidențiate în structura morbidității lucrătorilor din sere:
sistemului respirator
aparatul neuro-muscular
sistemul nervos central
sistemului circulator sanguin
pielii si tesutului subcutanat
CM 64. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în zootehnie:
Pulberile;
încordarea statica a muschilor spatelui la o pozitie fortata a corpului
efort fizic redus
CM 65. Factorii de care depinde gradul de impurificare microbiană a locului de lucru în zootehnie:
intretinerea animalelor
anotimp
intretinerea incaperilor principale si auxiliare
dezinfectia incaperilor
Virsta animalelor
CM 66. Substanțele care condiționează mirosul specific neplăcut prezent la locul de lucru al zootehnicienilor:
Hidrocarburi alifatice
indol
aldehide
Uleiuri eterice
cetone
CM 67. Bolile profesionale de etiologie infecțioasă în zootehnie:
antrax
osteoartroza
bruceloza
tularenia
boala Rosenbach
CM 67. Bolile profesionale de etiologie neinfecțioasă în zootehnie:
hepatita toxica
angeoneuroze periferice
radiculita lombo-sacrala
nevralgii
miopia
CM 68. Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie:
sistemului cardiovascular
sistemului nervos periferic
sistemului digestiv
sistemului nervos central
CS 69. Caracteristica fabricilor avicole:
intreprinderi de tip industrial
intreprinderi de tip neindustrial
intreprinderi agricole
intreprinderi de prelucrare a materiei prime
complexe agrochimice
CM 70. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole:
microclimatul;
Zgomotul;
poluarea cu substante chimice;
Vibraţia./poluarea produselor animaliere
CM 71. Structura morbidității în avicultură:
alergice
pielii
CM 72. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie, în avicultură:
utilarea incaperilor cu sisteme efective de ventilare
curatenia umeda sistematica si dezinfectia
asigurarea lucratorilor cu imbracaminte speciala
respectarea regulilor de igiena personala
bai călduțe pentru miini
CM 73. Acţiunea produsă de razele solare:
Stimulează procesele metabolice în organism;
Asigură ritmul circadian;
Au efect dezinfectant;
Asigură funcţia analizatorului optic;
Contribuie la sinteza de melanină
74. Consecinţele create de insuficienţa iluminatului:
oboseală
tulburări de vedere
maladii ale sistemului respirator
creşterea capacităţii de munca
maladii cardiovasculare
CM 75. Consecinţele create de iluminatul excesiv.:
Rahitism
Malformatii
Cancer tegumentar
Eritem
Edem al conjuctivei
CS 76. Valoarea optimă a unghiului de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului terapeut:
5 grade
15 grade
20 grade
25 grade
27 grade
CS 77. Valoarea optimă a coeficientului de iluminare naturală pentru sălile de studii:
nu se normeaza
nu mai mare de 1.0%
nu mai mic de 1.0%
nu mai mare de 2.0%
nu mai mic de 2.0%
CM 78. Indicii care caracterizează iluminarea:
Intensitatea luminii să corespundă normativelor;
Să fie uniformă;
Să asigure senzaţia de căldură;
Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
Să nu facă umbre.
CM 79. Indicii de determinare a iluminatului natural al încăperilor:
CIN
coeficient de luminozitate
coeficientul ”e”
ungiul de incidenta
unghiul deschidere
CM 80. Indicii de evaluare a iluminatului natural al încăperilor:
Coeficientul de iluminare naturală;
Coeficientul de luminozitate;
Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
Spectrul luminii;
Coeficientul de adincime.
luminozitatea incaperii
lungimea incaperii
intensitatea luminii la locul de munca
adincimea incaperii
uniformitatea iluminarii
CM 81. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi:
Climatul de lumina
Orientarea geamurilor
Nr si dimensiunea geamurilor
Culorile anturajului incaperii
Uniformitatea luminii
CM 82. Metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor:
Luxmetria;
Metoda "Watt";
Metoda "e";
Coeficientul de pătrundere
CM 83. Avantajele iluminatului luminiscent:
efect stroboscopic
lipsa umbrelor
efect de întuneric
spectru apropiat de cel al luminii naturale
lumină instabilă în timp
CM 83. Dezavantajele iluminatului luminiscent:
randament mic
sectru apropiat de cel al luminii naturale
CM 84. Aspectele pentru care iluminatul se consideră raţional:
satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate
fără efect stroboscopic
fără efecte de orbire
uniform
neuniform
CM 85. Indicii de studiere a iluminatului artificial al încăperilor:
luminozitatea încăperii
lungimea încăperii
adâncimea încăperii
CM 86. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor:
intensitate corespunzătoare normativelor
iluminare uniforma
asigurarea senzatiei de caldura
spectrul luminii apropiat celui natural
Iluminare fără umbre
CM 87. Exigenţele igienice faţă de iluminarea încăperilor:
nivel satisfăcător în întreg câmpul de vedere
nivel optim pentru diverse activități
iluminare relativ uniforms
protejarea ochilor de radiatiile provenite de la sursa sau reflectarea suprafețelor
CM 88. Avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală:
poate asigura o lumina stabilă și de intensitatea dorită
protejarea ochilor de radiațiile infraroșii
nu creaza umbre
asigura senzația de căldură
lumina instabila în timp
CM 89. Funcţiile analizatorului visual:
acuitate vizuala
sensibilitate de contrast
solicitarea acomodatiei
alergizare
stabilitatea clarviziunii
CM Alegeţi consecinţele create de insuficienţa iluminatului:
oboseala
scăderea capacităţii de munca
CM Selectati factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în sere (cu încălzire cu gaz):
concentrația oxidului de carbon
suprasolicitarea fizică
suprasolicitarea psihoemoțională