Caracter de evidenta atributiv este:
vărsta
greutatea corpului
forma nozologică
numărul zilelor de tratament
înălțimea
După plenitudinea cercetării, studiul statistic poate fi:
curent
integral
tipologic
anamnestic
selective
După timpul efectuării, studiul statistic poate fi:
retrospectiv
prospective
aleator
Eroare de tip metodic în cadrul analizei statistice reprezintă:
analiza calitativă incorectă
matematizarea excesivă a studiului
determinarea incorectă a unității de observație
determinarea incorectă a obiectului de studio
selecția incorecta
Eroare de tip logic în cadrul analizei statistice este:
gruparea incorectă a caracterelor de evidență
determinarea incorectă a scopului de studio
determinare incorectă a clasificări
Care varianta caracterizează unitatea statistică:
model statistic
informație statistică
variabilă statistică
parametru statistic
coeficient statistic
Etapa de observare statistică se referă la:
interpretarea rezultatelor
sistematizarea datelor statistice
calcularea indicatorilor statistici
prelucrarea datelor statistice
obținerea datelor și informatiilor statistice
Etapa de prelucrare statistică se referă la:
formularea concluziilor
analiza primară a rezultatelor
obținerea datelor și informațiilor statistice
Selectați funcțiile indicatorului statistic
de comparare
de control
de planificare
de verificare a ipotezelor
de testare a semnificației
Care variant este greșită despre scala de interval:
scalei are semnificație precisă
multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
permite utilizarea majorității indicatorilor statistici
permite utilizare exclusivă a medianei
valoarea zeronu semnifică absența completă a caracteristicii urmarite
Variabilă „greutatea” să măsoară prin scala:
de raport
de interval
ordinala
nominala
factoriala
Variabilă „culoarea ochilor” să măsoară prin scala
de intrval
Selectați variantele care caracterizează scala nominală:
permite determinarea medianei
se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative
determinarea dominantei
clasifică unitățile statistice în categorii distincte
ordonează ierarhic unitățile statistice
Particularitățile scalei ordinale:
nu măsoară diferența dintre pozițiile succesive ale scalei
măsoară diferența dintre pozițiile succesive ale scalei
indicatorul cel mai util, în cazul tendinței centrale, este dominanta
indicatorul cel mai util, în cazul tendinței centrale, este mediana
Selectați variantele corecte despre scala de interval:
nu măsoară diferența dintre două numere ale scalei
valoarea zero denotă absența completă a caracteristicii urmărite
valoarea zero nu denotă absență completă a caracteristicii urmărite
măsoară diferența dintre două numere ale scalei
nu permite multiplicarea sau divizarea valorilor
Care variantele sunt corecte despre scala de raport
valoarea zero indică absență completă a variabilei studiate
permite multiplicarea sau divizarea valorilor
permite utilizarea tuturor metodelor statistice
nu permite utilizarea tuturor metodelor statistice
Care variantele sunt corecte despre statistica descriptivă
estimează caracteristicile unei colectivități
măsoară incertitudinea rezultatelor
descrie caracteristicile unei colectivități
obține și prelucrează datele statistice
estimează parametrii și testează ipotezel
Obiectivele Biostatisticii sunt:
aprecierea stării sănătății individuale
evidențierea particularităților stării sănătății individuale
aplicarea metodelor statistice in cercetările clinice și experimentale
evaluarea stării sănătății populației
evaluarea eficacității metodelor de tratament și profilaxie
Compartimentele Biostatisticii sunt:
evaluarea eficacității metodelor de tratament
studierea stării sănătății populației
statistica cercetărilor medico-biologice
statistica sănătății populației
statistica sistemului de sănătate
Obiectul de studiu al Biostatisticii îl constituie fenomenele şi procesele ce reprezintă următoarele particularități
se produc intr-un număr mare de cazuri
se produc într-un număr mic de cazuri
variază de la un caz la altul
sunt forme individuale de manifestare concretă în timp, spațiu și sub aspect organizatoric
se produc într-un număr mic de cazuri și nu variază de la un caz la altul
Bazele teoretice ale Biostatisticii sunt:
legitățile politice
bazele medicinii sau unor ramuri ale ei
legitățile economice
teoria generală a statisticii
dialectica materiei
Selectați care, din cele enumerate, reflectă valoarea numerică reală a fenomenului?
indicatorii generali și speciali corelați ai standardului
indicatorii generali și speciali standardizați
indicatorii generali și speciali extensivi
indicatorii generali și speciali intensive
mărimea relativi a fenomenului
Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii
amplitudinea
dispersia
coeficientul de variație
deviația standard
media aritmetica
Selectați indicatorii care se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii:
abaterea maximă pozitiv
abaterea valorilor individuale de la medie
media aritmetică
Media aritmetică caracterizează:
reprezentativitatea
distribuția caracterului
variabilitatea caracterului
valoare medie, din suma valorilor individuale din această colectivitate
suma variabilelor împărtită la numărul de variante
Valoarea pentru care jumătate din valorile seriei statistice sunt inferioare sau egale, cealaltă jumătate sunt superioare sau egale este:
mediana
valoare cu tendința de centralitate
media aritmetică modificată
media aritmetică ponderată
Valoarea cu frecvența de apariție cea mai mare este:
dominanta
moda
media geometrică
Selectați indicatorii care se pot exprimă în promile
raportul
proportia
rata
Seriile cronologice formate din valori de tendință centrală sunt:
ratele
media
proportii
O mulțime de valori numerice dintr-un interval între care există relații de ordonare şi asupra cărora se pot efectua operații matematice (diferență, sumă, medie), pentru măsurarea variabilelor cantitative continue este
scala internal
scala discreta
interval mediei
Valorile variabilelor pe care elementele eșantioanelor le i-au în cadrul unui studiu statistic sunt
datele statistice
scalele de masura
informatii statistice
scalele de interval
scalele numerice
o mulțime de valori numerice, formată dintr-un număr finit între care există relații de ordonare și asupra cărora se pot efectua operații matematice, utilizată pentru măsurarea variabilelor cantitative discrete este
scala interval
scala nominala
scala ordinal
scala crescatoare
O mulțime formată dintr-un număr finit de valori non-numerice între care nu există relații de ordonare, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative nominale este:
scala ordinala
scala de masura
O mulțime discretă de valori între care există relații de ordonare, dar asupra lor nu se pot efectua operații matematice, utilizată pentru măsurarea variabilelor calitative ordonate
Selectați, ce servește drept model a scale ordinale:
stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV
stare de sănătate: slabă, medie, bună
scor Apgar
gen: masculin, feminine
nr. Nașteri
Selectați, ce servește drept model a scale nominale:
stare de sănătate: slabă, medie, buna
diabet zaharat tip: I si II+
tip hipertensiune arterială: primară, secundară
Selectați, ce servește drept model a scale discrete:
nr. operații
diabet zaharat tip: I si II
La culegerea datelor în studiile statistice se ţine cont de:
tipul studiului
resurse materiale, financiare și umane alocate
procedurile și protocoalele folosite
datele personale ale individului
datele studiului
Un șir de observații ale uneia sau mai multor variabile despre entitățile unui eșantion obținute într-un studiu statistic este:
scală numerice
scala de interval
scala statistica
informatie statistica
Numărul de repetări ale valorii X în seria S a unei valori X dintr-o serie statistică S este
frecvența absolută cumulată crescătoare
frecvența absolută cumulată descrescătoare
frecvență absolută
frecvența relativă cumulată crescătoare
frecventa relativa
Raportul dintre frecvența absolută a valorii X şi talia seriei a unei valori X dintr-o serie statistică S este:
frecventa absoluta
Suma frecvențelor absolute ale valorilor seriei mai mici sau egale cu X a unei valori x dintr-o serie statistică S este:
frecvența relativă
frecvența absoluta
Suma frecvențelor absolute ale valorilor seriei mai mari sau egale cu X a unei valori x dintr-o serie statistică S este:
frecvența relativă cumulată descrescătoare
Raportul dintre frecvența absolută cumulată crescătoare a valorii X şi talia seriei a unei valori X dintr-o serie statistică S este:
frecvența absolută cumulată descrescătoar
Raportul dintre frecvența absolută cumulată descrescătoare a valorii X şi talia seriei a unei valori X dintr-o serie statistică S este:
frecvența absolută cumulată descrescătoara
frecvența absolută cumulată crescătoar
În construcția unui grafic corect organizat trebuie să fie respectate următoare principii de bază:
sa fie simplu
sa fie complex
sa aiba titlu
sa se explice singur
să aibă legendă pentru variabilele reprezentate
În funcție de scala folosită graficul poate fi:
graficul cu scală medial
graficul cu scală logaritmică
graficul cu scală semi-aritmetică
graficul cu scală modală
grafic cu scală aritmetică
Distribuția de frecvențe absolute reprezentată prin grafic, cât pe axa OX se înscriu clasele de frecvență, iar pe axă OY frecvențele absolute este:
histograma
box-plot
radar
cascada
diagrama prin puncte
Principalele caracteristici ale mediei aritmetice sunt
depinde de toate valorile seriei statistice
valorile extreme conduc la deteriorarea reprezentativitäții Ma ca măsură a centralitäții
suma diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „0”
diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „+ 1”
suma diferențelor dintre Ma şi valorile seriei este „- 1”
Raportul între suma produselor valorilor seriei statistice şi a ponderilor acestora şi suma ponderilor este:
media aritmetică ponderatä
media aritmetică modificata