Amprentele funcţionale la confecţionarea protezelor mobilizabile se obţin:
într-un timp
în doi timpi
fragmentar
sub anestezie general
în prezenţa tehnicianului dentar
2. Aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate în cavitatea bucală prevede:
inspecţia extrabucală a protezei
determinarea rezistenţei protezei la îndoire
verificarea intrabucală a protezei
determinarea elasticităţii braţelor protezei
determinarea grosimii conectorului principal
3. Auscultaţia articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se efectuează în timpul:
actului de deglutiţie
palpării şi mişcărilor mandibulare
excursiilor condililor articulari ai mandibulei
actului de masticaţie
actului de respiraţie orală
4. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este:
direcţia de aplicare şi înlăturare a protezei
întroducerea protezei în cavitatea bucală
aplicarea protezei pe model
studierea protezei în paralelograf
studierea protezei visual
5. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
mucosal
muco-osos
vertical posterior
pînă la colet
pînă la ecuator
6. Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:
elementele de ancorare, menţinere şi stabilizare
dinţii artificiali
conectorul principal
conectorii secundari
apofiza protezei
7. Ce criterii a calităţii protezei parţiale mobilizabile scheletate se vor verifica la proba machetei în cavitatea orală:
rapoartele de ocluzie
extinderea şeilor protezei
calitatea cerii stomatologice
calităţile de amortizare a protezei
forma, culoarea şi montarea dinţilor
8. Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
calea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole de pe cîmpul protetic
calea de aplicare şi înlăturare a protezei cu puţine obstacole de pe cîmpul protetic
calea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole considerabile de pe cîmpul protetic
calea relativă de aplicare a protezei pe cîmpul protetic
calea relativă de înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic
9. Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:
vălul palatin
muşchii orofaciali
muşchii mobilizatori
fibromucoasa activ mobilă
crestele alveolare şi bolta palatine
10. Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate prezentat de plăcuţe dento-mucosole se realizează:
în contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular sau supraecuatorial
la o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasă
la o distanţă de 0,4 mm de la mucoasă
la o distanţă de 3-4 mm de la mucoasă
la o distanţă de 5-6 mm de la mucoasă
11. Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletate este prezentat şi de:
inele
capse
gutiere
disjunctoare
croşet continuu
12. Conform clasificării Liund zona fibroasă periferică a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţia parţială la maxilă este situată:
pe coama apofizei alveolare
în zona mediană a palatului dur
în zona rugilor palatine transversale
în treimea posterioară a bolţii palatine
în zonele distale ale tuberozităţilor maxilare
Corectarea şi individualizarea contactelor dentare în ocluzia funcţională după aplicarea protezelor mobilizabile se va efectua cu:
pietre roată de carborund de dimensiuni medii
freze metalice conice
petre roată de carborund de dimensiuni mari
discuri de separaţie active pe ambele suprafeţe
freze metalice sferice
Corecţia poziţiei braţului croşetului simplu a protezei parţiale mobilizabile acrilice se va efectua:
digital
cu cleşte crampon
cu cleşte în cioc
cu cleşte cu fălci rotunde
cu ciocănaşul tehnicianului dentar
Croşetele simple confecţionate din sîrmă prin tehnica îndoirii sînt alcătuite din:
segmentul dentar sau braţul croşetei
segmentul alveolar
segmentul palatinal
corpul croşetei
apofiza croşetei
Desenul scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate se trasează pe model cu creionul notînd:
conturile şeilor
conturile conectorului principal
conturile elementelor de menţinere, sprijin şi stabilizare
aliajul din care va fi confecţionat scheletul
acrilatul pentru baza protezei
17. Determinarea rapoartelor între componentele articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va efectua cu următoarele metode paraclinice:
inspecţia
tomografia
tomografia computerizată
teleradiografia
palparea zonei periarticulare
18. Determinați apofizele alveolare în edentaţiile parţiale terminale, după orientarea lor, potrivit clasificării propuse de Elbrecht:
ascendente
descendente
concave
convexe
triunghiulare
19. Determinați axele de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
strict vertical
strict anterio-posterior
vertical spre dreapta
vertical spre stînga
rotativ
20. Determinați ce include examenul clinic a muşchilor sistemului stomatognat la pacienţi cu edentaţii parţiale:
determinarea forţei musculare
palparea
electromiografia
miotonometria
21. Determinați ce prevede principiul biomecanic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile:
de a ţinea cont de rezistenţa ţesuturilor cîmpului protetic
materialul protezei să posede rezistenţă forţelor funcţionale
respectarea regimului de alimentare
materialul protezei să aibă gust plăcut
folosirea protezei numai în timpul alimentaţiei
22. Determinați ce prevede principiul curativ al tratamentului protetic cu proteze parţiale mobilizabile:
refacerea integrităţii morfologice a sistemului stomatognat
restabilirea funcţiei de masticaţie şi de deglutiţie
de a nu deplasa proteza din cavitatea bucală
restabilirea funcţiei fizionomice
profilaxia stomatitelor toxice
23. Determinați ce prevede principiul de profilaxie locală la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile:
educaţia sanitară
folosirea alimentelor dure
folosirea alimentelor moi
respectarea igienei cavităţii orale
păstrarea protezei în apă caldă
24. Determinați ce prevede proba scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile:
controlul scheletului pe model
corecţia croşetelor cu cleşte în cioc
sterilizarea scheletului metalic
corecţia scheletului cu cleştele crampon
controlul scheletului în cavitatea bucală
25. Determinați ce prevede profilaxia complicaţiilor posibile la amprentarea pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse:
poziţia corectă a capului pacientului
instructajul pacientului
invitaţia personalului medical
amprentarea la lumina suplimentară
folosirea aparatelor speciale
26. Determinați conectorii secundari în protezele parţiale mobilizabile scheletate ce unesc elementele dentare ale protezei cu cele mucozale:
rigizi
labili
semilabili
perforaţi parţial
perforaţi în totalitate
27. Determinați croșetele utilizate la fixarea protezelor parţiale mobilizabile în edentaţiile parţiale întinse clasa II Kennedy în sectorul opus al breşei:
Jackson
Ackers
Telescopice
Kemeny
Mucoalveolare
28. Determinați de ce depinde limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona distală:
înălţimea coronară a dinţilor restanţi
caracterul breşei arcadei dentare terminală sau intercalată
gradul de implantare a dinţilor restanţi
gradul de înclinare a dinţilor restanţi
tipul de ocluzie
29. Determinați factorii ce se opun deplasării protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
bridele gingivo-alveolare
presiunea atmosferică
acţiunea musculară din zona periferică a protezelor
materialul din care este confecţionată baza protezei
elementele de retenţie anatomică
30. Determinați factorii de care depinde topografia ecuatorului protetic:
poziţia de înclinare a modelului
prezenţa migrărilor dentare
starea dinţilor antagonişti
forma anatomică a dinţilor stîlpi
forma procesului alveolar
31. Determinați grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă:
0,2-0,3 mm
0,4-0,5 mm
0,6-0,7 mm
0,8-1,0 mm
1,5-2,0 mm
32. Determinați medoda efectuării înregistrării contactelor dento-dentare la examenul pacienţilor cu edentaţii parţiale:
paralelograful
plăcuţă din ceară ramolită
hîrtie de articulare
aparatul Larin
cu creionul
33. Determinați operațiunile prevăzute de studiul modelelor la paralelograf la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:
determinarea axului de inserţie şi dezinserţie a protezei
fixarea poziţiei alese a axului de inserţie şi dezinserţie a protezei
determinarea aliajului din care se va confecţiona scheletul protezei
determinarea tehnicii confecţionării scheletului protezei
determinarea şi trasarea ecuatorului protetic
34. Determinați procesul de confecționare a croşetelor utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
presare
sudare
turnare
coacere
galvanoplastie
35. Determinați raportul conectorului principal la maxilă prezentat de plăcuţe, cu mucoasa, în protezele parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin dento-paradontal rigid:
. este distanţat cu 0,5 mm
este distanţat cu 0,8 mm
este distanţat cu 1,0 mm
este distanţat cu 1,2 mm
are contact cu mucoasa
36. Determinați rolul conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată:
unirea şeilor protezei
unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale ale protezei
unirea cu dinţii antagonişti
ocolirea formaţiunilor anatomice
ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii
37. Determinați rolul numărului dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse:
biologic
mecanic
fizic
funcţional
biofizic
38. Determinați sistemul special care se utilizează la fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale moblizabile în edentaţiile subtotale
sistemul croşetar
sistemul telescopat
adeziunea
retenţia anatomică
succiunea funcţională
39. Determinați tipul amprentelor funcţionale utilizate la confecţionarea protezelor partial - mobilizabile:
standarte
compresive
decompresive
parţiale
auxiliare
40. Determinați tipul barelor cu călăreţi ca sisteme speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate, conform opiniei lui Dolder:
rigide
dure
reziliante
punctiforme
tangenţiale
41. Determinați tipul conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată, în funcţie de starea parodontului dinţilor restanţi şi gradul de rezilienţă a fibromucoasei:
punctiformi
secţionaţi
subţiri
groşi
42. Determinați tipul de croșete utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
Gavrilov
Kopeikin
Dolder
43. Determinați tipul de suport al protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
rigid
muco - osos
elastic
parţial
semielastic
44. Determinați tipurile șeilor protezei parţial mobilizabile scheletate:
întreg metalice
parţial incluse în acrilat
distanţate de la fibromucoasă
înfundate în fibromucoasă
. tangenţiale
45. Determinați zona plasării conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă:
la 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingual
la 1-2 mm de festonul gingival şi cu 0,5-1 mm de la nivelul fundului de sac lingual
în zona coletului dinţilor restanţi
în zona ecuatorială a dinţilor laterali
în zona incizală a dinților frontali
46. Din ce motiv este obligatorie corecţia ocluzală în protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
dinţii sînt montaţi în ocluzor
dinţii sînt montaţi în afara simulatoarelor
dinţii sînt montaţi “la ochi”
dinţii au fost montaţi fără utilizarea bormaşinei
dinţii sînt montaţi incorect
47. După aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic se verifică:
stabilitatea protezei
gradul de fărămiţare a produselor alimentare
menţinerea protezei
contactele dento-dentare în ocluzia funcţională
mărimea efortului de deglutiţie
48. După legile biomecanice în proteza parţială mobilizabilă acrilică linia croşetară trebuie să treacă:
la marginea protezei
în zona anterioară a protezei
în zona posterioară a protezei
prin mijlocul bazei protezei
în zona laterală a protezei
49. După structura morfologică şi funcţională, elementele cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse sînt clasificate în:
dinţi restanţi cu parodontul lor
limba cu muşchii ei
planşeul bucal cu muşchii săi
fibromucoasa şi oasele maxilarelor
palatul moale şi muşchii săi
50. După topografia breşei edentaţia parţială poate fi:
laterală
frontală
fronto-laterală
circulară
întreruptă
51. Examenul clinic al parodontului dinţilor retanţi la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse prevede determinarea:
gradului de retracţie a gingiei
grosimei gingiei
densităţii osului alveolar
adîncimii pungilor dento-paradontale
sensibilităţii gingiei
52. Examenul clinic subiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:
determinarea gradului de deschidere a gurii
determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţi
motivaţia
sondarea
53. Fibromucoasa sănătoasă a cîmpului protetic edentat parţial cu grosime şi rezilienţă moderată conform clasificării Supple corespunde clasei:
I
II
III
IV
V
54. Funcția retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:
axului de inserţie a protezei scheletate
axului de dezinserţie a protezei scheletate
zonelor retentive a dinţilor stîlpi
lăcaşilor pentru pintenii ocluzali
poziţiei modelelor
55. Gnatofonia ca metodă complimentară a examenului pacienţilor cu edentaţii parţiale se utilizează la:
diagnosticul dereglărilor funcţiei fonetice
diagnosticul funcţiei gustative
determinarea calităţii reabilitării fonetice
determinarea calităţii materialelor utilizate
determinarea fisurilor în baza protezei
56. Gnatosonia este metoda de studiu a zgomotelor la pacienţii cu edentaţii parţiale produse de:
contacte dento-dentare premature
contactele dintre dinţi şi produsele alimentare
forţa de incizie a alimentelor
duritatea alimentelor
afecţiunile articulaţiei temporo-mandibulare
57. Gradul de rezorbţie şi atrofie a proceselor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse va depinde de:
stereotipul actului de masticaţie
duritate produselor alimentare
etiologia edentaţiei
traumatismul produs la extracţia dinţilor
58. Gradul de stabilizare a protezei parţiale mobilizabile este influenţat de:
numărul dinţilor restanţi
starea psihică a pacientului
starea articulaţiei temporo-mandibulare
duritatea produselor alimentare
starea generală a pacientului
59. Identificați ce prevede principiul biologic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile:
respectarea igienei bucale
îngrijirea protezei
. alegerea materialului fără însuşiri alergice
alegerea materialului cu însuşiri elastice
respectarea congruenţei între proteză şi substratul organic
60. Identificați dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
nu sînt fizionomice
au un suport muco-osos
dereglează respiraţia nazală
nu restabilesc întocmai dimensiunea verticală de ocluzie
provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală
61. Identificați factorii care pot influența desprinderea protezei parţiale mobilizabile acrilice în plan vertical:
alimentele lipicioase
aerul atmosferic în timpul respiraţiei
elasticitatea braţelor croşetelor
greutatea protezei la mandibulă
62. Identificați forma conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă:
patrată
ondulată
semiovală
trapezoidală
triunghiulară
63. Identificați funcțiile protezelor parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile parţiale, cînd parodontul dinţilor restanţi este afectat:
imobilizarea dinţilor restanţi
restabilirea respiraţiei nazale
restabilirea gustativă
dispovărarea dinţilor restanţi
homeostazia sistemului stomatognat
64. Identificați metoda care se va utiliza la verificarea dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
directă
electronică
anatomică
anatomo-fiziologică
tridimensională
65. Identificați sistemul special de fixare şi stabilizare utilizat în protezele parţiale mobilizabile scheletate
culisele
croşetele Roach
croşetele Ney
pintenii ocluzali
croşetele Kemeny
66. În cazul prezenţei protezelor parţiale mobilizabile la examenul clinic a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse se va examina:
starea protezelor mobilizabile
duritatea materialului din care sunt confecţionate protezele
gradul de infectare a protezelor
starea dinţilor restanţi
starea fibromucoasei
67. În edentaţiile parţiale frontale protezele parţiale mobilizabile scheletate sunt indicate:
în edentaţiile întinse
cînd dinţii limitrofi breşei au un parodont deficitar
la absenţa incisivului lateral
. la absenţa incisivilor central şi lateral
la adolescenţi în perioada de formare a sistemului stomatognat
68. În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi stabilizare sunt prezentate de:
diferite tipuri de croşete
arcuri intermaxilare
magniţi
implante
pivoţi radiculari
69. În scopul micşorării influenţei factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se recomandă:
răscroirea parodontală a conectorului principal
răscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinal
răscroirea plăcii palatinale în zona liniei Ah
alegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei
respectarea etapelor clinice
70. În situaţiile clinice ale edentaţiei parţiale întinse cu micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie, condilii articulari ai mandibulei se vor plasa:
anterior-inferior
anterior-superior
în sus
posterior
strict anterior
71. Indicaţi avantajele culiselor utilizate în proteze parţiale mobilizabile scheletate:
nu sunt vizibile
nu dereglează aspectul fizionomic
îmbunătăţesc funcţia fizionomică a protezei
au indicaţii speciale
greu se supun reparaţiilor
72. Indicaţi avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în protezele parţiale mobilizabile scheletate:
nu traumează fibromucoasa
sunt fizionomice
sunt fiziologice
permit corecţia şi rebazarea
sunt igienice
73. Indicaţi axele de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:
vertical-posterior
posterio-anterior
anterio-posterior
vertical-anterior
mixt
74. Indicați ce prevede examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:
determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
densitatea osului alveolar
determinarea formei procesului alveolar
prezenţa sau absenţa osteoporozei
grosimea corticalei osului alveolar
75. Indicați ce prevede principiul ergonomic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile:
organizarea chibzuită a locului de muncă a medicului
profilaxia maladiilor profesionale
profilaxia cariei dentare
micşorarea numărului de vizite a pacientului
profilaxia afecţiunilor fibromucoasei