Indicați formele de manifestare a parodontozei:
Uşoară
Medie
Gravă
Catarală
Hipertrofică
Selectați factorii locali ce determină dezvoltarea afecţiunilor parodonţiului:
Placa microbiană
Anomaliile de ocluzie
Diabetul zaharat
Igiena insuficientă a cavităţii bucale
Afecţiuni ale sistemului gastro-intestinal
Selectați factorii generali ce condiţionează dezvoltarea afecţiunilor parodonţiului:
Anomaliile de poziţie ale dinţilor
Cavităţile carioase
Afecţiunile endocrine
Afecţiunile somatice
Dereglări ale sistemului nervos
Numiți regiunile specifice de localizare a plăcii microbiene:
Pe suprafeţele proximale ale dinţilor
La nivelul coletului dentar
Pe suprafeţele ocluzale
În şanţurile şi gropiţele ale coroanei dentare
Pe marginea incizală
Numiți cauzele dezvoltării plăcii microbiene:
Particularităţile structurii anatomice şi de poziţie ale dintelui
Periajul incorect al dinţilor
Modificările cantitative şi calitative ale salivei şi lichidului bucal
Afecțiunile epiteliului mucoasei bucale
Precizați particularitatea specifică a plăcii dentare:
O membrană epitelială ce acoperă dintele erupt
Un produs al salivei alcătuit din aminoacizi şi glucide
O aglomerare de bacterii şi produse ale activităţilor vitale, ce se fixează pe suprafaţa dintelui
O membrană de protecţie a dintelui
Un produs al lichidului gingival
Marcați componentele matricii plăcii microbiene:
Lactobacterii
Streptococi
Proteine
Zaharoza
Polizaharidele
Marcați componentele anorganice ale plăcii microbiene:
Magneziul
Potasiul – K
Iodul
Fosforul
Zincul
Notaţi în ordinea corectă etapele de formare a tartrului dentar:
Formarea structurii extracelulare
Formarea peliculei pe suprafaţa dintelui
Creşterea bacteriilor şi formarea plăcii dentare
Fixarea bacteriilor pe peliculă
Formarea pungilor parodontale
Selectați modificările cantitative ale salivei ce favorizează dezvoltarea plăcii bacteriene:
Scăderea volumului de salivă
Hipersalivaţia
Creşterea cantităţii de lipaze
Micşorarea vitezei de secreţie a salivei
Concentraţia mărită de imunoglobuline
Selectați modificările calitative ale salivei ce favorizează dezvoltarea plăcii bacteriene:
Hiposalivaţia
Reducerea cantităţii de lipază
Concentraţia micşorată de imunoglobulină
Reducerea ritmului de secreţie a salivei
Creşterea conţinutului de lizozim
Selectați metodele clinice de examinare ale afecţiunilor parodonţiului:
Interogatoriul
Inspecţia exobucală
Inspecţia endobucală
Analiza sângelui
Examenul radiologic
Selectați metodele paraclinice de examinare a parodonţiului:
Radiologic
Analizele de laborator
Electroodontometria
Proba Şiller-Pisarev
Metode funcţionale
Numiți ce determină proba Şiller-Pisarev:
Concentraţia de glicogen în gingie
Starea capilarelor în gingie
Gradul de mobilitate a dinţilor
Gradul de manifestare a schimbărilor distructive ale parodonţiului
Adâncimea pungilor parodontale
Numiți ce determină clinic mobilitatea dentară de gradul I:
Deplasarea dintelui în sens vestibulo-oral de maximum 1mm
Deplasarea dintelui în sens vestibulo-oral de peste 2mm
Deplasarea dintelui în sens vestibulo-oral şi mezio-distal de peste 1-2 mm
Deplasarea dintelui în toate sensurile
Deplasarea dintelui în sens vertical
Numiți ce determină clinic mobilitatea dentară patologică de gradul II:
Numiți instrumentul pentru determinarea adâncimii pungii parodontale:
Sonda parodontală
Pensa
Excavatorul
Acul endodontic
Fuluarul
.Numiți ce determinăm cu ajutorul probei Kulajenco:
Determinarea stabilităţii capilarelor la vacuum
Viteza de formare a hematoamelor
Determinarea indicelui igienic
Determinarea conţinutului pungii parodontale
Selectați formele de gravitate a parodontitei în funcţie de codul parodontal :
0,1-1,0 – parodontită uşoară
1,0-4,0 – parodontită uşoară
1,5-4,0 – parodontită medie
4.0-5,0 – parodontită medie
4,0-8,0 – parodontită gravă
Selectați formele de gravitate a gingivitei în funcţie de codul gingival :
0,1-1,0 – gingivită uşoară
1,0-4,0 – gingivită uşoară
1,1-2,0 – gingivită medie
4.0-5,0 – gingivită medie
2,1-3,0 – gingivită gravă
Marcați ce determinăm cu ajutorul indicelui PMA:
Stărea parodonţiului marginal
Stărea igienii cavităţii bucale
Gradul de retracţie a festonului gingival
Gradul de sângerare a gingiei
Componenţa conţinutului pungii parodontale
Numiți valoarea în normă a indicelui de igienă:
Până la 1 bal
Peste 1 bal
Până la 2 baluri
Până la 0,5 baluri
Până la 2,5 baluri
Selectați scopul aprecierii indicelui CPITN:
Determinarea semnelor clinice de manifestare a afecţiunilor parodonţiului
Starea mucoasei cavităţii bucale
Starea ganglionilor limfatici regionali
Gradul de resorbţie a ţesutului osos
Determinarea conţinutului lichidului gingival
Numiți gradațiile pentru indicile PI:
0,1 – 1,0 – faza incipientă sau I grad de afectare
1,5 – 4,0 - II grad de afectare
4,0 –8,0 – III grad de afectare
1,0 – 4,0 – I grad de afectare
4,0 – 8,0 – II grad de afectare
Numiți ce determină indicele PI:
Intensitatea şi răspândirea afecţiunilor parodonţiului
Starea igienică a cavităţii bucale
Gradul de sângerare a gingiilor
Profunzimea pungilor parodontale
Numiți noțiunea de „gingivită”:
Inflamaţia ţesutului parodonţiului cu distrucţia progresivă a parodonţiului şi oaselor alveolare
Un proces distrofic al parodonţiului
Inflamaţia gingiei, însoţită de lezarea ligamentului gingivo-dentar
Inflamaţia gingiei, ce evoluează fără a afecta ligamentul gingivo-dentar
Un proces de distrucţie progresivă a ţesuturilor parodonţiului
Numiți factorii locali ce contribuie la dezvoltarea gingivitei:
Încălecarea dinţilor
Diasteme
Treme
Inflamaţia pulpei
Marcați semnele clinice ale gingivitei
Se manifestă la o vârstă înaintată
Lipsa resorbției osoase
Mobilitate dentară
Lipsa pungilor
Eliminări purulente din pungile parodontale
Numiți factorii ce contribuie la dezvoltarea gingivitei catarale cronice:
Infecţiilor respiratorii acute
Tartrului dentar
Dereglarea sistemului endocrin
Acţiunii îndelungate ai factorilor nocivi profesionali
Inflamaţiei pulpei dentare
Marcați semnele de manifestare ale gingivitei catarale cronice:
Lipsa durerilor
Procese distructive ale septului interdentar
Sângerarea gingiei în timpul periajului dentar
Papilele gingivale sunt hipetrofiate
Se constată o hiperemie gingivală, de nuanţă cianotică
Marcați particularităţile evoluţiei clinice a gingivitei catarale în stadiul de exacerbare:
Dureri în procesul consumului de alimente
Sângerarea neînsemnată a gingiei
Gingia este edemaţiată, de culoare roşietică
Lipsa depunerilor dentare şi a tartrului dentar
Prezenţa pungilor parodontale
Marcați patologiile cu manifestări simptomatice a gingivitei catarale:
Afecţiuni infecţioase
Unele alergii
Gingivite generalizate
Carie profundă
Pulpită
Alegeți metodele radiologice de studiu ce pot fi aplicate în cazul afecţiunilor parodonţiului:
Termometria
Radiografia de panoramă
Sialografia
Ortopantomografia
Indicați metodele de laborator ce permit stabilirea diagnosticului în afecţiunile parodontale:
Analiza generală a sângelui
Metoda citologică
Metoda virusologică
Analiza generală a urinei
Examenul bacteriologic
Stabiliți tabloul clinic al gingivitelor catarale acute:
Sângerarea gingiei la o uşoară atingere cu sonda
Miros putrid din cavitatea bucală
Hipertrofia papilelor interdentare
Dureri în timpul alimentaţiei
Starea de intoxicaţie a organismului
Marcați manifestările gingivitei catarale cronice:
Gingie de culoare roşie
Pungi cu adâncime de 3,5-4,5 mm
Sângerarea gingiei la periaj
Mărirea în volum a gingiei
Hiperemie gingivală cianotică
Marcați complicațiile gingivitelor catarale cronice:
Gingivita hipetrofică
Gingivita ulceroasă
Defectul cuneiform
Parodontita generalizată
Caria dentară
Numiți sinonimul gingivitei ulceroase:
Parodontita ulceroară
Sindromul Papillon-Lefevre
Gingivita ulcero-necrotică Vincent
Parodontita ulcero-necrotică Vincent
Parodontoza ulcero-necrotică Vincent
Stabiliți tabloul radiologic în cazul gingivitelor catarale în stadiul de exacerbare:
Lipsa distrucţiei osoase
Prezenţa focarelor de osteoporoză la nivelul septurilor interdentare
Depistarea unor focare de osteoscleroză la nivelul septurilor interalveolare
Prezenţa unor sectoare de osteodistrucţie la nivelul treimii medii radiculare a septurilor interdentare
Resorbţia septurilor interalveolare
Stabiliți măsurile aplicate în tratamentul gingivitei catarale cronice:
Înlăturarea depunerilor moi şi a tartrului dentar
Administrarea preparatelor antipiretice şi antibioticelor
Indicarea tratamentului fizioterapeutic
Aplicarea locală a remediilor antiinflamatorii şi cheratoplastice
Aplicarea terapiei sclerozante
Marcați particularitățile clinice specifice formei uşoare de gingivită catarală:
Inflamaţia gingiei interdentare
Inflamaţia gingiei marginale
Procese inflamatorii ale gingiei alveolare
Prezenţa pungii gingivale
Procesul inflamator interesează ligamentele gingivo-dentare
Numiți factorii cauzali ce determină dezvoltarea gingivitei hipertrofice:
Sarcină
Administrarea preparatelor din grupul difeninelor
Boli hematologice
Perioada pubertară
Hipovitaminoza C
Stabiliți gradul de hipertrofie a gingiei în cazul gingivitei hipetrofice de gravitate medie:
Cuprinde ¼ din suprafaţa dintelui
Cuprinde 1/3 din suprafaţa dintelui
Cuprinde ½ din suprafaţa dintelui
Cuprinde peste ½ din suprafaţa dintelui
Cuprinde toată suprafaţa dintelui
Stabiliți gradul de hipertrofie a gingiei în gingivita hipertrofică de gravitate uşoară:
Cuprinde până la 1/3 din coroana dintelui
Cuprinde peste ½ din coroana dintelui
Cuprinde 2/3 din coroana dintelui
Cuprinde toată suprafaţa coronară dentară
Cuprinde până la ½ din suprafaţa coroanei dentare
Stabiliți gradul de hipertrofie a gingiei în cazul gingivitei hipetrofice cu evoluţie severă:
Cuprinde 1/3 din suprafaţa coroanei dintelui
Cuprinde până la ½ din coroana dintelui
Cuprinde 2/3 din suprafaţa coroanei dintelui
Cuprinde toată suprafaţa coroanei dintelui
Cuprinde până la 2/3 din suprafaţa coroanei dintelui
Stabiliți rezultatele probelor de laborator în cazul gingivitei catarale cronice:
Micşorarea numărului de leucocite
Creşterea nivelului de imunoglobuline din lichidul gingival
Creşterea activităţii colagenazei
Micşorarea numărului de -limfocite
Creşterea concentraţiei de eritrocite în sânge
Stabiliți modificările anatomo-patologice în gingivitele catarale:
Dereglarea cheratinizării normale a epiteliului
Lipsa fenomenelor de paracheratoză
Micşorarea cantităţii de glicogen în celulele stratului spinocelular
Îngroşarea fibrelor reticulare şi de colagen
Creşterea numărului de mastocite
Numiți factorii ce ar putea contribui la dezvoltarea gingivitei ulcero-necrotice:
Afecţiunile respiratorii acute
Utilizarea în abundenţă a glucidelor
Stresul psihic şi emoţional
Erupţia cu dificultate a molarului III
Concentraţia mărită de fluor în apa potabilă
Selectați acuzele pacientului în cazul gingivitei ulcero-necrotice:
Dureri pronunţate în gingie în timpul alimentaţiei
Dureri nocturne
Sângerarea gingiei în timpul periajului dinţilor
Mobilitatea dintilor
Miros neplăcut din cavitatea bucală
Precizați rezultatele examenului obiectiv în gingivita ulcero-necrotică:
Gingia este hiperemiată
Gingia este hipertrofiată
Gingia la periferie este acoperită de o membrană necrotică
Mobilitate de gradul II al dinţilor