1. Obiectul de studiu al epidemiologiei bolilor infecţioase este:
a) procesul infecţios
b) procesul epidemic
e) tratamentulbolnavului
c) bolnavul
d) procesulinflamator
2. Intensitatea procesului epidemic poate fi determinate ca„sporadică”, „epidemică” şi „pandemică” în funcţie de:
a) gravitatea manifestării bolii
d) numărulcontacților
b) viteza de răspândire a maladiilor
e) virulențamicroogranismelor
c) numărul bolnavilor
3. Prin morbiditate sporadică sesubînţelege:
a) afectarea populaţiei prin maladi iinfecţioase nespecifice rgiunii date
b) îmbolnîăvirea în grup a oamenilor prin maladii infecţioase
e) răspândirea infecției în mai multețări
d) cazuri multiple într-ocolectivitate
c) cazuri unice de îmbolnăvire a oamenilor prin maladii infecţioase
Durata în timp a focarului epidemic corespunde perioadei:
a) până la momentul spitalizării
b) durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale
c) până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de ambulator
d) durata minimă a perioadei de incubaţie din momentul înregistrării cazului
e) durata maximă de contagiozitate a bolnavului
Indicele focalităţii reprezintă:
a) numărul de focare într-o anumită perioadă de timp
b) numărul de focare într-o anumită localitate
c) numărul de cazuri ce revine unui focar
d) numărul de cazuri într-un grup de populație
e) numărul de focare înregistrate
Focalitatea naturală este caracteristică pentru infecţiile:
a) sapronoze
b) antroponoze
c) zooantroponoze
d) helmintiaze contagioase
e) geohelmintiaze
Verigă a procesului epidemic este:
e) produsele alimentare
d) solul
c) apa, aerul
b) modul de transmitere al agenţilor patogeni
a) agentul cauzal al maladiilor infecţioase
Antroponoze sunt:
a) rujeola, leptospiroza
b) scarlatina, tifosul exantematic
c) difteria, listerioza
d) febra tifoidă, bruceloza
e) rubeola, antraxul
Mecanisme de transmitere sunt:
c) parenteral, hidric
b) aerogen, alimentar
d) hidric, alimentar
a) fecal-oral, vertical
e) aerogen, contact habitual
Ţânţarii pot fi vectori transmitători în:
e) borrelioză, febra Lassa
d) tularemie, leptospiroză
c) febră galbenă, febra Denge
b) encefalită de căpuşă, tifos exantematic
a) malarie, pestă
Vectorii transmițători au importanţă epidemiologică pentru:
c) rabie, HVA
e) tularemie, rujeolă
b) tifos exantematic, tularemie
d) rubeolă, borrelioză
a) dizenterie, rujeolă
Un pericol epidemiologic mai mare ca sursă de infecţie îl prezintă:
b) purtătorii cronici
e) reconvalescenții
c) purtătorii tranzitori
d) bolnavii spitalizați
a) purtătorii acuţi
Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc:
d) apa
b) animalele
c) solul
a) omul
Mai frecvent întâlnite la copii de vârsta fragedă sunt infecţiile:
d) zoonoze
b) zooantroponoze
e) biohelmintiaze
c) sapronoze
a) antroponoze
Fişa de urgenţă (despre caz de boală) se transmite laCSP:
a) imediat la suspecţia maladiei contagioase
b) după stabilirea diagnosticului definitiv
c) în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase
d) în primele 36 ore după efectuarea măsurilor antiepidemice primare
e) timp de 72 ore de la spitalizare
. Spitalizarea bolnavilorcu antrax, leptospiroză, bruceloză:
a) este obligatorie conform indicaţiilor clinice
b) nu este obligatorie
c) se efectuează după indicaţii epidemiologice
d) se efectuează după indicaţii clinice și epidemiologice
e) este obligatorie doar pentu primul caz de boală
. Focarul epidemic se consideră lichidat:
a) din momentul spitalizării bolnavului
b) după efectuarea dezinfecţiei terminale
c) la expirarea perioadei maxime de incubaţie la ultima persoană ce a fost în contact cu bolnavul
d) după efectuarea măsurilor antiepidemice primare
e) după însănătoșirea bolnavului
. Indicele eficacităţii epidemiologice reprezintă raportul dintre:
a) morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea generală a populaţiei
b) morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilorşi morbiditatea generală a populației
c) morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi morbidi tatea în populaţia care este supusă măsurilor
d) morbiditatea populației și mortalitatea populației
e) morbiditatea populației și indicile focalității
. În combaterea infecţiilor intestinale rolul principal îl au măsurile ce ţin de:
a) sursa de agenţi patogeni
d) deratizarea
b) mecanismul de transmitere
e) dezinsecția
c) receptivitatea populației
in combaterea şi dirijarea infecţiilor aerogene rolul principal îi aparţine:
e) tratamentul
d) izolarea surselor de agenți patogeni
c) depistării precoce a surselor de agenţi patogeni
b) imunoprofilaxiei
a) dezinfecţiei
Calculul duratei supravegherii focarului epidemic se efectuează din momentul:
a) depistării bolnavului
b) izolării bolnavului şi efectuării dezinfecţiei terminale
c) adresării bolnavului la medic
d) informării CSP
e) efectuării măsurilor antiepidemice primare
Ubicuitare sunt considerate bolile infecţioase:
c) cu răspândire geografică limitată
e) cu răspândire endemică
b) răspândite în anumite zone naturale
d) cu răspândire în colectivități
a) cu răspândire globală
Periodicitatea manifestărilor procesului epidemic, în antroponoze, este determinată de:
a) modificarea condiţiilor natural-climaterice
b) evoluţia păturii imune a populației
c) schimbarea condiţiilor socio-igienice (locative)
d) migrația populației
e) nivelul natalității
Factor de transmitere în maladiile infecţioase este:
e) agentul patogen al bolilor infecțioase
d) lanț neîntrerupt de stări infecțioase
c) trecerea agentului patogen dintr-un organism în altul prin interme diul sursei
b) procesul de diseminare a infecţiei
a) totalitatea elementelor mediului ambiant care asigură transmiterea agentului cauzal de la sursă la persoana receptivă
Mecanismul vertical de transmitere a maladiilor infecţioase presupune:
e) contractarea infecţiei în condiții de spital
d) contractarea infecţiei în condiții habituale
c) contractarea infecţiei în timpul transfuziei de sânge
b) contractarea infecţiei în timpul naşterii fătului
a) infectarea intrauterină a fătului
Fenomenul de premuniţie este o urmare a:
e) obţinerii imunităţii specifice după suportarea bolii
d) administrării preparatelor biologice conform Programului Național de Imunizare
c) contactului frecvent cu agentul cauzal al maladiei infecţioase în doze mici
b) administrării preparatului biologic conform indicaţiilor epidemiologice
a) obţinerii imunităţii specifice prin ereditate
Supravegherea epidemiologică este:
e) un sistem de evaluare a calității imunizării efectuate
d) măsuri realizate de medicul de familie în focar
c) elaborarea complexului de măsurilor antiepidemice în focarul epidemic
b) realizarea măsurilor în focarul epidemic, în privinţa contacţilor, de către medicul epidemiolog
a) evaluarea permanentă a stării de sănătate a populației
. Purtători imuni pot deveni:
e) persoanele care elimină microorganisme patogene mai mult de 3 luni după însănătoșire
d) persoanele care elimină microorganisme patogene până la 3 luni după însănătoșire
c) persoanele cu manifestari clinice asimptomatice
b) persoanele care se află în perioada de convalescență
a) persoanele care au fost vaccinate
Receptivitatea reprezintă:
e) starea organismului ca rezultat al „premuniție”
d) starea de nereceptivitate a organismului față de diferite specii de organisme
c) rezistența specifică aorganismului
b) organismul în care nu poate sa se dezvolte un proces infecțios
a) proprietatea organismelor vii la nivel de specie de a servi ca mediu de trai pentru microorganismele patogene
. Structura imunologică a populație este:
e) numărul absolut de persoane nereceptive într-o populație
d) produsul numărului de persoane receptive la numărul de persoane nereceptive, raportat la numărul total de populație.
c) raportul dintre numărul de persoane nereceptive la numărul de persoane receptive în populație în bolile infecțioase
b) raportul dintre numărul de persoane receptive la numărul total de persoane în populație
a) raportul dintre numărul de persoane receptive la numărul de persoane nereceptive în populație în bolile infecțioase
Concepţiile de bază ce explică mecanismul dezvoltării procesului epidemic, sunt:
e) teoria evoluţiei agenţilor patogeni
d) teoria autoreglării sistemelor parazitare
c) teoria formării focarelor epidemice
b) teoria focalităţii naturale
a) teoria mecanismului de transmitere
Factorii ce determină contagiozitatea bolnavului în antroponoze sunt:
e) precipitațiile atmosferice
d) temperatura aerului
c) perioada de dezvoltare a procesului infecțios
b) condiţiile igienice
a) manifestarea clinică a bolii
Verigi ale procesului epidemic sunt:
a) agentul patogen
b) sursa de agenţi patogeni
c) mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni
d) apa, aerul, solul, obiectele de uz casnic, vectorii transmitători
e) populaţia receptivă
Focalitatea naturală este caracteristică pentru:
e) antrax
d) rabie
c) tularemie
b) leptospiroză
a) bruceloză
Sapronoze sunt:
d) bruceloza
b) holera
e) poliomielita
c) legionelozele
a) tetanosul
Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:
d) rozătoarele
b) păsările
e) laptele şi produsele lactate
c) ţânţarii
a) purtătorii sănătoşi
Surse de agenţi patogeni potfi:
e) moluştele
b) animalele xenantrope
c) artropodele
a) animalele domestice
Mecanisme de transmitere ale agenţilor patogenisunt:
e) hidric
d) parenteral
c) fecal oral
b) alimentar
a) respirator
Mecanismul parenteral este caracteristic pentru următoarele maladii infecţioase:
d) bruceloză
b) pestă
e) tifos exantematic
a) leptospiroze
Regulile medico-sanitare internaţionale deligă la informarea de urgenţă (24 ore) a OMS în caz de:
e) sanarea cazurilor de import al malariei
d) pierderi social-economice considerabile în urma implementării carantinei
c) depistarea rozătoarelor sinantrope sau xenantrope infectate cu Y. pestis
b) depistării ţânţarilor sau mamiferelor infectate cu virusul febrei galbene
a) înregistrare a unui caz de boală convenţională la om
Fişa de urgenţă e necesar a fi transmisă:
e) până la efectuarea dezinfecţiei terminale în focar
d) nu mai târziu de 24 ore din momentul depistării bolnavului
c) imediat în caz de suspecţie a unei maladii infecţioase cu declarare nominală
b) numai după consultaţia medicului infecţionist
a) numai în cazul confirmării diagnosticului prin metode de laborator
. Măsuri antiepidemice direcţionate asupra sursei de agenţi patogeni:
d) izolarea
b) dezinfecţia
e) dezinsecţia
c) sterilizarea
a) deratizarea
Criterii de lichidare a focarului epidemic sunt:
e) expirarea perioadei maxime de incubaţie din momentul efectuării dezinfecţiei terminale
d) efectuarea dezinfecţiei curente
c) depistarea agentului patogen
b) efectuarea dezinfecţiei terminale
a) depistarea şi izolarea sursei
Măsuri antiepidemice direcţionate asupra mecanismului de transmitere a agenţilor patogeni:
c) dezinsecţia
d) sterilizarea
e) imunocorecţia
La organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice în focar participă:
e) medicul bacteriolog
d) medicul igienist
c) medicul infecţionist din cabinetul de boli contagioase
b) asistenta medicală de sector
a) medicul de familie
Medicul ce a suspectat un caz de boală transmisibilă trebuiesă:
e) să determine varianta de izolare a bolnavului
d) să organizeze vaccinarea în focar
c) să organizeze dezinfecţia curentă în focar
b) să transmită informaţia de urgenţă la CSP
a) colecteze anamneza epidemiologică
Spitalizarea este obligatorie în cazul:
d) salmonelozei
b) febrei tifoide
e) tetanosului
c) tifosului exantematic
a) dizenteriei
Măsuri de bază în profilaxia infecţiilor intestinale sunt:
e) dezinfecţia profilactică şi de focar
d) vaccinarea persoanelor receptive
c) măsurile de ordin sanitaro-igienic
b) depistarea şi sanarea purtătorilor
a) depistarea surselor de infecţie
Drept bază a clasificării epidemiologice a maladiilor infecţioase poate servi:
e) apartenenţa ecologică a animalelor
d) căile de transmitere a infecţiei
c) mecanismul de transmitere a infecţiei
b) perioadele de dezvoltare a infecției
a) sursa de infecţie
Factori naturali, ce favorizează declanşarea procesului epidemic în populaţie, potfi:
c) landşaftul teritoriului
e) cantitatea de precipitații
b) genul populaţiei receptive
a) densitatea înaltă a populaţiei ţării