CM. Ce forme pot avea articulationes zygapophysiales?
А. Articulatio sellaris
B. Articulatio plana
C. Articulatio ellipsoidea
D. Articulatio trochoidea
E. Articulatio cotylica.
CM. Mişcările coloanei vertebrale:
A. În coloana vertebrală sunt posibile mişcări de flexie şi extensie, adducţie şi abducţie, rotaţie
B. Forma discurilor intervertebrale se modifică în timpul mişcării
C. Cea mai mobilă porţiune a coloanei vertebrale este cea lombară
D. În coloana vertebrală sunt posibile mişcări de circumducţie
E. Amplitudinea mişcărilor de abducţie şi adducţie în porţiunea toracică a coloanei vertebrale este mai mare decât a celor de rotaţie.
CS. Ligamentele articulaţiei umărului:
A. Scapulohumeral
B. Acromiohumeral
C. Clavihumeral
D. Deltoideohumeral
E. Coracohumeral.
CS. Ce formă are articulatio acromioclavicularis?
А. Articulatio plana
B. Articulatio spheroidea
C. Articulatio sellaris
D. Articulatio ellipsoidea
E. Articulatio trochoidea.
CS. Articulaţiile selare ale membrului superior:
A. Carpometacarpiană a policelui
B. Radioulnară proximală
C. Humeroulnară
D. Art. cotului
E. Carpometacarpiene.
CS. Ce formă are articulatio humeri?
B. Articulatio sellaris
C. Articulatio trochoidea
D. Articulatio spheroidea
CS. Ce formă are articulatio humeroulnaris?
А. Articulatio ellipsoidea
B. Articulatio trochoidea
C. Articulatio cochlearis
E. Articulatio bicondylaris.
CS. Ce formă are articulatio humeroradialis? А. Articulatio ellipsoidea B. Articulatio trochoidea C. Ginglymus D. Articulatio spheroidea E. Articulatio cotylica.
C. Ginglymus
CS. În jurul căror axe se pot efectua mișcări în articulatio humeroulnaris?
А. Axis frontalis
B. Axis sagittalis
C. Axis verticalis
D. Axis obliquus
E. Axis horizontalis.
CS. Ce formă are articulatio radiocarpea ?
А. Articulatio trochoidea
E. Articulatio spheroidea.
CS. Ce ligament limitează abducția mâinii?
А. Ligamentum collaterale carpi radiale
B. Ligamentum collaterale carpi ulnare
C. Ligamentum radiocarpeum dorsale
D. Ligamentum radiocarpeum palmare
E. Ligamentum anulare radii.
CS. Ce ligament limitează adducția mâinii?
CS. Ce tip de joncţiuni se formează între diafizele oaselor antebrațului?
А. Synchondrosis
B. Diarthrosis
C. Syndesmosis
D. Symphysis
E. Synsarcosis.
CS. Ce formă are articulatio radioulnaris distalis?
А. Articulatio bicondylaris
C. Articulatio spheroidea
E. Ginglymus.
CS. Ce formă are articulatio carpometacarpalis pollicis?
CS. Ce formă au articulationes carpometacarpales II-V?
CS. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulationes interphalangeae?
E. Axis horizontalis
CS. Componentele complexului solidar al mâinii:
A. Articulaţiile carpo-metacarpiene II-V cu ligamentele lor
B. Articulaţiile intercarpiene cu aparatul lor ligamentar
C. Articulaţia radiocarpiană cu aparatul ei de consolidare
D. Articulaţiile intermetacarpiene cu ligamentele lor
E. Articulaţiile metacarpofalangiene cu aparatul lor ligamentar.
CM. Articulaţia sternoclaviculară:
A. Feţele articulare sunt congruente
B. Articulaţia este complexă, combinată
C. Sunt posibile mişcări în jurul a 2 axe
D. Cavitatea articulară este divizată în două camere
E. Este consolidată de ligamentele sternoclaviculare, interclavicular şi costoclavicular.
CM. La care tip de articulații se referă articulatio sternoclavicularis?
A. Articulatio simplex
B. Articulatio synovialis
C. Articulatio combinata
D. Articulatio complexa
E. Synarthrosis.
CM. Ce mișcări pot fi exercitate în articulatio sternoclavicularis?
А. Ridicarea și coborîrea claviculei
B. Mișcarea claviculei înainte și înapoi
C. Rotirea claviculei
D. Circumducție
E. Adducție și abducție.
CM. Indicați ligamentele ce fortifică/întăresc articulatio sternoclavicularis:
А. Ligamentum trapezoideum
B. Ligamentum sternoclaviculare anterius
C. Ligamentum costoclaviculare
D. Ligamentum interclaviculare
E. Ligamentum sternoclaviculare posterius.
CM. Articulaţia acromioclaviculară:
A. Este o diartroză multiaxială, combinată
B. În 1/3 din cazuri are un disc articular
C. Discul uneori are un orificiu
D. Capsula este consolidată de ligamentul coracoacromial
E. Ligamentul coracoclavicular include 2 porţiuni: lig.conoid şi lig.trapezoid.
CM. Ce ligamente fortifică/întăresc articulatio acromioclavicularis?
А. Ligamentum acromioclaviculare
B. Ligamentum trapezoideum
C. Ligamentum conoideum
D. Ligamentum coracohumerale
E. Ligamentul coracoclaviculare.
CM. Indicați formele anomalice/anormale ale cutiei toracice:
А. Infundibuliformă
B. Plată
C. În formă de clopot
D. Torace în carenă
E. Cilindrică.
CM. Articulaţia umărului:
A. Cavitatea glenoidă a scapulei este mai mică decât suprafaţa capului humerusului
B. Capsula articulară se inseră la distanţă de capul humeral
C. Capsula articulară este fină şi liberă
D. Bursa subscapulară se localizează la baza apofizei coracoide
E. Teaca sinovială intertuberculară cuprinde tendonul capului lung al muşchiului biceps al humerusului.
CM. Ce mișcări sunt posibile în articulația umărului?
А. Flexio et extensio
B. Adductio et abductio
C. Rotatio
D. Circumductio
E. Oppositio et reppositio.
CM. La ce tip se referă articulatio humeri?
A. Articulatio composita
B. Articulatio combinata
C. Articulatio simplex
E. Articulatio synovialis.
CM. Articulaţia cotului:
A. La formarea ei participă 6 feţe articulare
B. Articulaţia radioulnară proximală este fortificată de ligamentele colaterale
C. În regiunea articulaţiei lipsesc bursele sinoviale
D. In componenţa articulaţiei cubitale intră 3 articulaţii de forme diferite: sferoidă, trohoidă şi cohleară
E. În ea sunt posibile mişcări în jurul a 2 axe.
CM. Din ce grup de diartroze face parte articulatio cubiti?
B. Articulatio composita
CM. Joncţiunile oaselor antebraţului:
A. Oasele antebraţului se unesc prin sindesmoză şi diartroze
B. Articulaţia radioulnară proximală este consolidată de ligamentele inelar şi patrat
C. Capsula articulaţiei radioulnare distale formează o prolabare între oasele carpiene
D. Amplitudinea supinaţiei şi pronaţiei în articulaţiile radioulnare atinge 2000
E. Articulaţia radioulnară distală este compusă.
CM. Articulaţia radiocarpiană:
A. Este formată din 5 oase: radius şi 4 oase ale rândului proximal al carpului
B. Capsula articulară este fixată la distanţă de feţele articulare
C. Ligamentul radiocarpian palmar se extinde de la radius până la osul scafoid
D. Este o articulaţie elipsoidă, biaxială
E. Posedă 4 ligamente de consolidare: 2 colaterale şi 2 radiocarpiene.
CM. Ce oase participă la formarea articulatio radiocarpea?
А. Triquetrum
B. Pisiforme
C. Lunatum
D. Radius
E. Ulna.
CM. Ce mișcări sunt posibile în articulatio radiocarpea?
B. Rotatio
C. Adductio et abductio
E. Pronatio et supinatio.
CM. În jurul căror axe sunt posibile mișcările în articulatio radiocarpea?
А. Axis transversalis (frontalis)
CM. La ce tip de articulații se referă articulatio mediocarpea?
CM. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio carpometacarpea pollicis?
CM. Articulaţiile mâinii:
A. Capsula articulaţiei mediocarpiene este foarte fină în partea palmară
B. Cavitatea articulaţiei mediocarpiene comunică cu cea a articulaţiei radiocarpiene
C. Articulaţiile intercarpiene sunt consolidate de ligamentele intercarpiene dorsale, palmare, interosoase şi ligamentul radiat, pizohamat, pizometacarpian
D. Articulaţiile carpometacarpiene II-V au fisură articulară comună
E. Cavitatea articulaţiei carpometacarpiene a policelului este izolată de alte articulaţii carpometacarpiene.
CM. Articulaţiile intermetacarpiene, metacarpofalangiene şi interfalangiene:
A. Articulaţiile intermetacarpiene au capsulă comună cu articulaţiile carpometacarpiene II-V
B. Articulaţiile metacarpofalangiene sunt multiaxiale
C. Articulaţiile intermetacarpiene sunt consolidate de ligamentele dorsale, palmare şi interosoase ce au direcţie transversală
D. Capsulele articulaţiilor metacarpofalangiene sunt întinse
E. Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale.
CM. Articulaţii biaxiale ale membrului superior:
A. Articulația umarului
B. Mediocarpiană
C. Radiocarpiană
D. Interfalangiene
E. Carpometacarpiană a policelui.
CM. Elemente auxiliare în articulaţia umărului:
A. Ligamentul coracohumeral
B. Teaca sinovială intertuberculară
C. Ligamentul acromiohumeral
D. Bursa subtendinoasă a mușchiului subclavicular
E. Bureletul articular.
CM. Ligamentele articulaţiei cotului:
A. Colateral humeral
B. Colateral ulnar
C. Colateral radial
D. Colateral radioulnar
E. Inelar al radiusului.
CM. Articulaţiile compuse ale membrului superior:
A. Interfalangiene
B. Radiocarpiană
C. Carpometacarpiană a policelui
D. Articulația cotului
E. Radioulnară proximală.
CM. Articulaţii combinate:
A. Articulația sacroiliacă
B. Articulațiile radioulnară proximală și distală
C. Articulația genunchiului
D. Articulația tibiofibulară proximală
E. Articulația temporomandibulară.
CS. Articulații biaxiale:
A. Articulația talocrurală
B. Articulația sacroiliacă
D. Articulația şoldului
E. Articulația tibiofibulară proximală.
CS. Ce formă are articulatio sacroiliaca?
А. Articulatio cotylica
D. Articulatio plana
E. Articulatio ellipsoidea.
CS. Ce formă are articulația coxofemurală?
А. Articulatio spheroidea
B. Articulatio cotylica
D. Articulatio sellaris
CS. Ce formă are articulatio genus?
А. Ginglymus
C. Articulatio bicondylaris
CS. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio genus?
А. Axis transversalis et sagittalis
B. Axis sagittalis et verticalis
C. Axis verticalis et transversalis
D. Axis transversalis et obliquus
E. Axis sagittalis et obliquus.
CS. La care tip de articulații se referă articulatio talocruralis?
E. Articulatio sellaris.