Care dintre următoarele nu este un semn cardinal al inflamației:
durere
căldura
răceala
roșeața
tumefierea
Semnele cardinale ale inflamație sunt cel mai probabil asociate cu:
reacții inflamatorii acute
reacții cronice inflamatorii
reacții inflamatorii granulomatoase
vindecarea plăgilor
reacții inflamatorii subacute
Celule care apar cu cel mai mic grad de frecvență într-o reacție inflamatorie cronică sunt:
fibroblastele
angioblastele
macrofagele
limfocitele
neutrofilele
Celula caracteristică pentru inflamația granulomatoasă este:
miofibroblastul
celula epitelioidă
celula plasmatică
celula gigantă
mastocitul activat
Celulele epitelioide sunt derivate din:
celulele microgliale
monocitele sanguine
T-limfocite
bazofilele activate
celulele gigante
Care celule inflamatorii sunt considerate a fi "semnul distinctiv" al inflamației acute:
celulele epitelioide
miofibroblastele
B-limfocitele
eozinofilele
Care dintre celulele enumerate au capacitatea de a se reproduce în locul leziunii:
neutrofilele și macrofagele
limfocitele și eozinofilele
bazofilele și neutrofilele
macrofagele și limfocitele
plasmocitele și macrofagele
Caracteristica precoce a modificărilor hemodinamice în inflamația acută este:
scăderea fluxului de sânge către țesutul afectat
permeabilitatea crescută a capilarelor și venulelor
eliberarea histaminei în țesutul afectat
exudarea neutrofilelor
creșterea fluxului sanguin către țesutul afectat
În stadiile precoce ale inflamației acute, histamina este responsabilă de creșterea permeabilității în:
vene și capilare
venule și capilare
artere mari și arteriole
arteriole și venule
vene și arterele mari
Care dintre următoarele celule nu este un component activ al procesului inflamator:
bazofilele
eritrocitele
monocitele
Procesul prin care se produce diapedeza leucocitelor prin lumenul vasului sanguin în țesutul perivascular este denumit:
endocitobioză
migrație
marginație
fagocitoză
chemotaxis
Înglobarea particulelor străine de către celulele inflamatorii este denumită :
leucocitoză
anaplazie
Toate afirmațiile următoare sunt adevărate pentru exudatul fibrinos, cu excepția:
fibrina este componentul major al exudatului fibrinos
exudatul fibrinos este asociat cu reacții inflamatorii
exudatul fibrinos este un component major al flegmonului
exudatul fibrinos apare în principal pe membranele mucoase și seroase
exudatul fibrinos servește drept substrat pentru procesele de reparare
Toate din cele enumerate reprezintă caracteristici ale exudatului purulent, cu excepția:
prezența neutrofilelor
prezența bacteriilor piogenice
moartea celulelor
lichefiere
membrane difterice
Exudatul caracterizat prin producția excesivă de mucină este denumit:
exudat cataral
exudat seros
exudat non-inflamator
exudat hemoragic
exudat purulent