Care este definiţia corectă a vibrației?
Vibraţia reprezintă mișcări oscilatorii a unui corp solid, efectuate în jurul unei poziții de echilibru, cu diferite frecvențe
Vibraţia reprezintă mișcări unice în jurul unei poziții de echilibru
Vibraţia reprezintă mișcări oscilatorii a unui corp solid, efectuate fără implicarea poziții de echilibru.
Vibraţia reprezintă unde sonore cu diferite frecvențe.
Vibraţia reprezintă mișcări de echilibru
Numiți și explicați ce reprezintă caracteristicile fizice ale vibraţiei.
Frecvenţa – numărul de oscilații a unui corp solid într-o unitate de timp, ce se exprimă în Hz. 1Hz corespunde unei oscilații pe secundă
Amplitudinea – depărtarea maximă faţă de poziţia de echilibru, ce se măsoară în unitati de lungime (m, dm, cm, mm).
Viteza – produsul dintre amplitudine şi timp, care se măsoară în - m/s.
Acceleraţia – produsul dintre amplitudine şi timpul la pătrat, care se măsoară în - m/s2
Acceleraţia – produsul dintre frecventă şi timpul la pătrat, care se măsoară în - Hz/s2
În care grupe în baza frecvenței poate fi clasificată vibraţia?
Vibraţie de frecvenţă foarte joasă – sub 2 Hz.
Vibraţie de frecvenţă joasă – între 2 şi 20 Hz.
Vibraţie de frecvenţă medie – între 20 şi 300 Hz.
Vibraţie de frecvenţă înaltă – între 300 şi 1000 Hz, uneori chiar până la 5000 Hz și Zguduituri
Vibraţie de frecvenţă foarte joasă – sub 2 Hz și Zguduituri.
Care este definiţia corectă a maladiei de vibrație?
Maladia de vibrație este o boală profesională cauzată de expunerea prelungită (minimum 3 ani) la vibrații prezente la locul de muncă.
Maladia de vibrație este o boală profesională cauzată de expunerea prelungită (minimum 30 ani) la vibrații prezente la locul de muncă.
Maladia de vibrație este o boală profesională cauzată de expunerea prelungită (minimum 3 ani) la vibrații casnice.
Vibraţia reprezintă mișcări oscilatorii a unui corp solid, efectuate în jurul unei poziții de echilibru, cu diferite frecvențe.
Care este definiţia corectă a rutei profesionale și care este importanța acestor date?
Ruta profesională reprezintă o trecere în revistă, o prezentare cronologică a tuturor activităților profesionale prestate, durata celor care au implicat expuneri semnificative și referiri asupra condițiilor de muncă.
Aceste date sunt obligatorii pentru a confirma sau infirma o boală profesională.
Aceste date nu sunt necesare pentru a confirma sau infirma o boală profesională.
Ruta profesională reprezintă o trecere în revistă, o prezentare cronologică a unor activități profesionale prestate
Ruta profesională reprezintă o trecere în revistă, o prezentare cronologică a unor activități profesionale prestate, dar aceste date nu sunt necesare pentru a confirma sau infirma o boală profesională
Prin ce se caracterizează etiologia maladiei de vibraţie, care este factorul etiologic principal și unde trebuie elucidat?
Maladia de vibraţie se caracterizează printr-un polimorfism clinic cu evoluţie originală.
] Factorul etiologic principal este reprezentat de vibraţiile de diferită frecvenţă, care sunt elucidate în ruta profesională.
Maladia de vibraţie nu se caracterizează printr-un polimorfism clinic.
Factorul etiologic principal este reprezentat de vibraţiile de diferită frecvenţă, care nu trebuie elucidate în ruta profesională.
Factorul etiologic principal este reprezentat de zgomot de diferită frecvenţă, care este elucidat în ruta profesională.
Care sunt factorii care pot instala mai precoce maladia de vibrație?
capacitatea de adaptare-compensare.
anumite afecţiuni cardiovasculare
diabetul zaharat.
fumatul
vârsta înaintată.
anumite afecţiuni cardiovasculare.
insuficiența vascularizării periferice
vârsta tânără.
vârsta înaintată
Care sunt factorii nocivi prezenți în mediul de muncă ce pot instala mai precoce maladia de vibrație?
microclimat nefavorabil.
prezenţa concomitentă a zgomotului
răcirea și prezența curenților de aer rece.
sarcinile statico-dinamice, poziţia de lucru forţată.
răcirea și prezența curenților de aer rece previn apariția maladiei.
Care sunt manifestările specifice a maladiei de vibratie?
afectarea sistemului locomotor şi cardio-vascular.
dereglări reflectorii ale organelor interne.
cu afectarea minimă a sistemului locomotor şi cardio-vascular.
cu afectarea minimă a organelor interne.
cu afectarea minimă a sistemului locomotor
Care sunt mecanismele care stau la baza declanșării maladiei de vibrație?
La baza declanşării stau mecanisme complicate: neurohormonale și reflectorii.
La baza declanşării stau numai mecanisme complicate: neurohormonale.
La baza declanşării stau numai mecanisme complicate: reflectorii.
La baza declanşării stau mecanisme complicate, cu excepția celor neurohormonale și reflectorii
La baza declanşării nu stau mecanisme complicate.
Acţiunea de lungă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la vibraţie, la ce va conduce?
Acţiunea de lungă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la vibraţie crează condiţii pentru creşterea excitabilităţii centrilor corespunzători
Sub acţiunea impulsurilor aferente reflectorii în neuronii spinali, ganglionii simpatici, în alte formaţiuni vegetative, formaţia reticulară a trunchiului cerebral şi regiunile corticale, se dezvoltă reacţii de răspuns.
Acţiunea de scurtă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la vibraţie crează condiţii pentru creşterea excitabilităţii centrilor corespunzători.
Acţiunea de lungă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la vibraţie foarte slab crează condiţii pentru creşterea excitabilităţii centrilor corespunzători.
Sub acţiunea impulsurilor aferente reflectorii în neuronii spinali, ganglionii simpatici, în alte formaţiuni vegetative, formaţia reticulară a trunchiului cerebral şi regiunile corticale, nu se percep reacţii de răspuns.
De ce apar manifestări pronunţate de angiospasm în maladia de vibrație?
În rezultatul tulburărilor acţiunilor regulatorii ale SNC asupra tonusului vascular şi, în particular, asupra stării circuitului regional apar manifestări pronunţate de angiospasm.
Astfel, cu cât mai adânci sunt tulburările sensibilităţii de vibrație, cu atât mai pronunţat este spasmul vascular.
În rezultatul tulburărilor acţiunilor regulatorii ale SNC asupra tonusului vascular şi, în particular, asupra stării circuitului regional apar manifestări slab pronunțate de angiospasm.
Astfel, cu cât mai adânci sunt tulburările sensibilităţii de trepidaţie, cu atât mai slab pronunţat este spasmul vascular.
În maladia de vibrație, iritarea mecanică a intimei vasculare la ce va contribui?
Iritarea mecanică a intimei vasculare va contribuie la agravarea spasmului sau atoniei.
În rezultatul tulburărilor acţiunilor regulatorii ale SNC asupra tonusului vascular şi, în particular, asupra stării circuitului regional apar manifestări slab pronunțate de angiospasm
Acţiunea de scurtă durată a vibraţiei asupra receptorilor periferici a sensibilităţii la vibraţie crează condiţii pentru creşterea excitabilităţii centrilor corespunzători
Iritarea mecanică a intimei vasculare practic nu va contribuie la agravarea spasmului.
Tulburările trofice în maladia de vibrație, ce se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, care regiune anatomică o afectează în special?
Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, în special, în muşchi, oase şi articulaţiile centurii scapulare.
Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, în special, în muşchi bazinului mic.
Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, în special, în muşchi, oase şi articulaţiile membrului inferior.
Tulburările trofice se desfăşoară prioritar în aparatul neuro-muscular şi locomotor, în special, în muşchi, oase şi articulaţiile antebrațului.
Tulburările trofice se desfăşoară doar în muşchi
Paralel cu scăderea progresivă a receptivităţii în maladia de vibrație, ce schimbări se atestă?
sensibilitatea algică, tactilă şi termică de aceea excitarea centrilor vibratorii iradiază în regiunile din vecinătate, în primul rând în centrele vaso-motorii;
condiţionează modificări în starea funcţională a vaselor periferice;
ulterior după instalarea maladiei, excitarea se transmite în centrele de sensibilitate algică şi termică.
condiţionează modificări în starea funcţională a vaselor centrale;
ulterior după instalarea maladiei, excitarea nu se transmite în centrele de sensibilitate algică şi termică.
Ce se întâmplă ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului la acțiunea vibrațiilor?
Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării formaţiunilor vegetative periferice şi centrale, în stadiile avansate ale maladiei se desfăşoară sindromul hipotalamic.
Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării formaţiunilor vegetative periferice şi centrale, în stadiile avansate ale maladiei nu se mai desfăşoară sindromul hipotalamic
Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării formaţiunilor vegetative periferice şi centrale, în stadiile avansate ale maladiei se desfăşoară sindromul cerebelos
Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării formaţiunilor vegetative periferice şi centrale, în stadiile avansate ale maladiei se desfăşoară sindromul bipolar.
Ca urmare a scăderii posibilităţilor de adaptare a organismului şi deteriorării formaţiunilor vegetative periferice şi centrale, în stadiile avansate ale maladiei nu se mai desfăşoară sindromul cerebelos.
Clasificarea maladiei de vibraţie în funcţie de gradul de expresie a procesului patologic, selectați variantele corecte.
Forma iniţială.
Forma medie.
Forma gravă.
Forma intermediară.
Forma ușoară.
Clasificarea maladiei de vibraţie în funcţie de regiunea de impact, selectați variantele corecte.
Maladia de vibaţie provocată de vibraţii locale
Maladia de vibraţie provocată de vibraţii generale.
Maladia de vibraţie provocată de acţiunea vibraţiei generale şi zguduituri
Maladia de vibaţie provocată de vibraţii locale și zguduituri
Maladia de vibaţie provocată de vibraţii și zgomot.
Clasificarea maladiei de vibraţie în funcţie de gradul de expresie a maladiei cauzate de vibrația locală, selectați variantele corecte.
Manifestări iniţiale, forma compensată.
Manifestări moderate, forma subcompensată.
Manifestări pronunţate, forma decompensată.
Manifestări moderate, forma compensată.
Manifestări pronunţate, forma subcompensată.
Care sunt sindroame clinice mai des întâlnite în maladia de vibrație?
Angiospatic
Angiodistonic
Polineurita vegetativă.
Neuritic
Cerebelos
Vegeto-miofasciită;
Diencefalic
Vestibular
Care sunt particularitățile clinice a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei locale?
Maladia se desfăşoară foarte repede, practic spontan.
Locul principal în clinică îi revine sindromului vascular periferic cu angiospasm pronunţa
Deseori pe parcursul unei perioade de timp maladia decurge latent.
Perioada latentă poate să difere de la câteva luni pînă la câţiva ani
Durata depinde de starea funcţională a organismului, starea mecanismelor compensatoradaptive, caracteristicele fizice a vibraţiei şi combinării ei cu alţi factori nocivi.
Care sunt sindroamele periferice în forma compensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei locale?
Angiospastic cu angiospasme rare.
Angidistonic
Senzorial (vegetativ-senzorial).
Polineuropatia mâinilor
Angiospastic cu angiospasme frecvente.
Care sunt acuzele în forma compensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei locale?
Accese spontane de înălbire a degetelor mâinii, rare, care devin observate la spălatul cu apă rece şi la suprarăcirea totală;
Senzaţii de frig şi restabilirea întârziată a temperaturii cutanate a degetelor după expunere la frig;
Dureri nocturne sau de repaus a mâinii. Peste 10-15 min de la începutul lucrului, durerile, de regulă, dispar;
Dereglarea uşoară a sensibilităţii falangelor terminale, parestezii, o scădere neaccentuată a sensibilităţii de vibraţie şi modificarea tonusului capilar;
Obligator, tulburări funcţionale grave a SNC.
Care sunt sindroamele periferice în forma subcompensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei locale?
Angiospastic periferic.
Tulburări accentuate vasomotorii.
Tulburări accentuate trofice.
Care sunt acuzele în forma subcompensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei locale?
Indispoziţie, astenie
Distonie vegetativă cu cefalee nelocalizată, vertije uşoare
Dereglarea somnului şi iritabilitate sporită.
Unii pacienţi resimt dureri în regiunea precordială, palpitaţii, transpiraţii.
Unii pacienţi resimt dureri specificeîn regiunea occipitală.
Fenomene dureroase şi parestezii cu caracter stabil;
Modificarea tonusului capilarelor şi al vaselor de calibru mare.
Care sunt sindroamele periferice în forma decompensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei locale?
Decurge sub formă de polineuropatii senzitivo-motorii
În stadiile avansate ale maladiei, dereglările vegetativo-vasculare pot avea un caracter generalizat.
În stadiile avansate ale maladiei, dereglările vegetativo-vasculare pot avea un caracter localizat.
Tulburări accentuate vasomotorii şi trofice.
Tulburări neînsemnate vasomotorii şi trofice.
Care sunt acuzele în forma decompensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei locale?
Accesele de angiospasm periferic devin mai frecvente, creşte intensitatea paresteziilor şi senzaţiilor dolore, se agravează tulburările de sensibilitate, sensibilitatea de vibraţie este brusc abolită;
Majoritatea pacienţilor prezintă astenizare şi distonie vegetativă-vasculară;
Hipertensiunea arterială, distrofia miocardică, modificări degenerativ-distrofice ale centurii scapulare, mai rar ale coloanei vertebrale;
Această fază se deosebeşte printr-o evoluţie torpidă, reconvalescenţa fiind incompletă, chiar şi în cazul întreruperii contactului cu vibraţia şi aplicării tratamentului.
Această fază se deosebeşte printr-o evoluţie rapidă, reconvalescenţa fiind completă, chiar şi în cazul întreruperii tratamentului.
În ce grupe pot fi separate modificările induse organismului uman de maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibrației generale?
mecanice
fiziologice
psihologice
fizico-fiziologice.
mecanico-fizice.
Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc profesional la care a fost expus, ce este absolut necesar?
Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc profesional la care a fost expus, este absolut necesar de colectat ruta profesională.
Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc profesional la care a fost expus, este absolut necesar de interogat angajatorul.
Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc profesional la care a fost expus, este absolut necesar deimplicat inspecția muncii.
Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc profesional la care a fost expus, este absolut necesar de colectat anamneza clinică.
Pentru a stabili legăturile dintre starea de sănătate a muncitorului și factorii de risc profesional la care a fost expus, este absolut necesar de efectuat examenul clinic general.
Care sunt sindroamele specifice în forma compensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei generale?
Sindrom angiodistonic (cerebral sau periferic)
Sindrom vegetativ-vestibular.
Sindrom senzorial
Sindrom febril
Sindrom anemic
Care este clinica maladiei de vibrație în forma compensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei generale?
Sindromul angiodistonic periferic se caracterizează prin parestezii și dureri ușoare la nivelul membrelor inferioare în asociere cu crampe musculare
Concomitent, se atestă acrocianoză, hiperhidroză, hipotermie la nivelu membrelor inferioare și superioare, o stare spastic-atonică a capilarelor patului unghial.
Sindromul angiodistonic cerebral se manifestă prin prin parestezii și dureri ușoare la nivelul membrelor inferioare în asociere cu crampe musculare.
Sindromul vegetativ-vestibular se prezinta sub formă de ataxie dinamică, la acești pacienți precizia mișcărilor treptat se pierde.
Sindromul senzorial se exprimă prin durere la extremitățile inferioare, amorțeală, uneori senzație de arsură la nivelul membrelor inferioare.
Care sunt sindroamele specifice în forma subcompensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei generale?
Sindrom angiodistonic
Sindrom senzorial.
Polineuropatia extremităților inferioare.
Care este clinica maladiei de vibrație în forma subcompensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei generale?
Sindrom senzorial (polineuropatia extremităților inferioare) la nivelul extremităților inferioare și superioare prezintă tulburări senzoriale și vegetativ-trofice
Vibrația generală duce la efecte microtraumatice directe asupra coloanei vertebrale, degenerarea discului intervertebral odată cu dezvoltarea sindromului neurologic vertebrogen, are loc în primul rând la nivelul lombosacral.
]Modificările radiculare continuă cu dezvoltarea radiculopatiei lombosacrale cronice, caracteristic fiind sindromul de durere severă și miotonie posturală.
]Cel mai adesea sunt afectate rădăcinile L4 și L5. Are loc dezvoltarea tulburărilor de mișcare, până la pareză, mai des în zona de inervație a nervului tibial.
Sindromul angiodistonic cerebral se manifestă prin prin parestezii și dureri ușoare la nivelul picioarelor în asociere cu crampe musculare.
Formarea radiculopolineuropatiei se petrece pe fundalul de modificări degenerative-distrofice la nivelul coloanei vertebrale sub formă osteocondroză, spondiloză deformantă și osteoporoză lombară.
Sindromul angiodistonic în forma subcompensată a maladiei de vibrație forma generală se caracterizează prin parestezii și dureri accentuate la nivelul membrelor inferioare în asociere cu crampe musculare.
Se atestă acrocianoză marcată, hiperhidroză, hipotermie la nivelu membrelor inferioare și mâinilor
Sindromul angiodistonic cerebral se manifestă prin acuze de cefalee persistentă difuză.
Care sunt sindroamele specifice în forma decompensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei generale?
Sindromul polineuropatiei senzoriomotorii.
Sindromul de encefalopatie discirculatorie în combinație cu polineuropatia periferică (sindrom de encefalopolineuropatie).
Sindrom febril.
Sindrom anemic.
Care este clinica maladiei de vibrație în forma decompensată a maladia de vibraţie cauzată de acţiunea vibraţiei generale?
Sindromul polineuropatiei senzoriomotorii se prezintă clinic prin pareze și parestezii la nivelul membrelor inferioare, în asociere cu edeme persistente la nivelul membrelor inferioare.
Senzațiile de durere la nivelul picioarelor devin persistente și se atestă accentuarea sentimentului de slăbiciune cu sensibilitatea locală de la început crescută și astfel creează o mare dificultate pentru pacienți, ulterior devine scăzută, și poate conduce la traumatizării locale.
Sindromul de encefalopatie dispirculatorie se manifestă prin prin parestezii și dureri ușoare la nivelul picioarelor în asociere cu crampe musculare.
Polineuropatia periferică, în maladia de vibrație cauzată de acțiunea vibrației generale în forma decompensată, se manifestă de obicei bilateral, simptomele includ amorțeli, parestezii, senzaţie de arsură, senzaţia de vibraţie în membrelor inferioare, hiperestezie severă și durere.
Durerea poate fi situată superficial, este adesea mai intensă ziua.
Ce este specific pentru maladia de vibraţie cauzată de acţiunea combinată a vibraţiei şi zguduiturilor?
Unul din sindroamele principale ale acestei patologii este sindromul vegetativ-vestibular, care se manifestă prin vertije, cefalee, greţuri, rău de transport.
La majoritatea pacienţilor se determină creșterea iritabilităţii vestibulare.
Deseori acest tip a maladiei de viberație se asociază cu angiodistonie cerebrală.
Disfuncţia glandelor digestive, tulburarea secreţiei gastrice pot fi cauzate de defectele reglatorii, de ptoza organelor abdominale cu iritarea ulterioară a plexului solar, care se dezvoltă sub acţiunea continuă a zguduiturilor.
Pacienții care se adresează după asistență medicală cu acuzele menționate trebuie obligator verificați la existența expunerii la vibrații generale și zguduituri la locul de muncă, deci se va colecta și analiza ruta profesională.
Pentru a stabili diagnosticul pozitiv în maladia de vibrație ce este prioritar de stabilit?
Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit ruta profesională cu detalizarea factorilor de risc profesional evaluați pentru fiecare loc de muncă unde a activat suspectul la boală profesională.
Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit modul de viață a muncitorului.
Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit maladiile suportate anterior.
Pentru stabilirea diagnosticului clinic nu este obligator de stabilit ruta profesională.
Pentru stabilirea diagnosticului clinic este obligator de stabilit opinia angajatorului despre factorii de risc profesional evaluați pentru fiecare loc de muncă unde a activat suspectul la boală profesională.
Ce examinări paraclinice sunt necesate pentru stabilirea diagnosticului de maladie de vibrație?
Evaluarea forţei de strângere a pumnului cu dinamometrul
Estenziometria pentru depistarea dereglărilor neurosenzoriale.
Termometria locală de contact
Capilaroscopia pliului unghial
Radiografia cu substanșă de contrast
Radiografia cu substanșă de contrast.
Testele de sânge.
Radiografia comparativă a mâinilor.
Radiografia coloanei vertebrale.
Măsurarea presiunii sangvine prin metoda fotopletismografiei
Testul de imersie în apă caldă
Testul de imersie în apă rece.
Testul de provocare la rece.
Termografia în infraroşu.
Electromiografia.
Cu care maladii se face diagnosticul diferenţial a maladiei de vibrație?
Sindromul Raynaud primar (boala Raynaud).
Sindromul Raynaud secundar.
Fenomenul Raynaud.
Siringomielia
Tuberculoza osoasă.
Sindromul Raynaud secundar
Meningită
Polineuropatiile
Periartritele
Care este prognosticul unui pacient diagnosticat cu maladia de vibrație și de ce factori poate acesta să fie influențat?
Prognosticul este în general bun, chiar şi în absenţa unui tratament susţinut.
Prognosticul este influenţat negativ de vârsta tânără, obiceiul de a fuma, diabetul zaharat, coexistenţa altor afecţiuni vasculare şi de durată mare de expunere la vibraţii de frecvenţe înalte
Prognosticul este în general rău, chiar şi în absenţa unui tratament susţinut.
Prognosticul este influenţat pozitiv de vârsta tânără, obiceiul de a fuma, diabetul zaharat, coexistenţa altor afecţiuni vasculare şi de durată mare de expunere la vibraţii de frecvenţe înalte.
Prognosticul este unul imprevizibil
Ce vizează tactica de tratament în maladia de vibrație?
reducerea manifestărilor clinice.
reducerea intensității durerii.
îmbunătățirea activității nervoase.
reducerea vasospasmului.
inducerea vasospasmului
Care sunt vasodilatatoarele periferice utilizate în tratamentul maladiei de vibrație?
Pentoxifilină soluție injectabilă de 2% - 5ml, administrare ca perfuzie intravenoasă în 150,0 ml soluție de clorură de sodiu 0,9%, timp de 10 zile.
Vincamină soluție injectabilă a câte 7,5 mg/ml 2 ml, administrare intramuscular, 1-2 fiole/zi (15-30 mg), în cure de 10-30 zile, separate prin pauze de 10-15 zile.
Mildronat soluție injectabilă 0.5g/5ml și capsule de 500 mg, administrare intravenoasă a câte 5 ml o data pe zi, timp de 10 zile, ulterior se trece la forma orală de administrare, capsule a câte 500mg, o capsulă de 2-3 ori pe zi, timp de 20 de zile.
Tenoxicam (artoxan) 20mg în fiole de 2 ml, administrare intramusculară a 20 mg pe zi, timp de 7 zile
Meloxicam comprimate 7,5 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de 7 zile
Ce medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sunt utilizate în tratamentul maladiei de vibrație?
Meloxicam comprimate 7,5 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de 7 zile.
Lornoxicam (xefocam) comprimate 8 mg, administrarea a unui comprimat de 2 ori pe zi, timp de 7 zile.
Diclofenac sodic (almiral) 75 mg în fiole de 3,0 ml, administrarea intramusculară sau în soluție perfuzabilă, o dată pe zi, timp de 7 zile.
Mildronat soluție injectabilă 0.5g/5ml și capsule de 500 mg, administrare intravenoasă a câte 5 ml o data pe zi, timp de 10 zile, ulterior se trece la forma orală de administrare, capsule a câte 500mg, o capsulă de 2-3 ori pe zi, timp de 20 de zile
Silicoza reprezintă o maladie pulmonară cronică, apărută în urma inhalării îndelungate a:
Silicaților
Dioxidului de siliciu (SiO2);
Azbestului
Prafului sintetic
Prafului organic.
La formarea silicozei contribuie praful de:
Plumb
fosfor
arsen
bor
oxid de siliciu liber
La formarea silicatozei contribuie praful de:
Fosfor
Azbest
Arsen
Oxid de siliciu liber
La formarea metaloconiozei contribuie praful de:
Beriliu
La formarea carboconiozei contribuie praful de:
Fier
Cenușa
C.M. Pneumoconiozele apărute în urma inhalării îndelungate a prafului mixt sunt:
Antracosilicoza
Silicatoza
Carboconioze
Metaloconioze
Silicoză
Pătrund în organism, dar sunt oprite în tractul respirator superior, pulbere în pneumoconioze cu dimensiuni:
Pulberi inhalabile ≥20 mcm
Pulberi inhalabile 2-10 mcm
Pulberi inhalabile 6-25 mcm
Pulberi inhalabile 5-30 mcm
Pulberi inhalabile ≤5 mcm
Care pulberi în pneumoconioze pătrund prin tractul respirator superior și pot fi reținute în plămâni?
Pulberi cu dimensiuni 6-25 mcm
Pulberi cu dimensiuni 5-10 mcm
Pulberi cu dimensiuni 16mcm
Pulberi cu dimensiuni 1-5mcm
Pulberi cu dimensiuni 15 mcm
Pulberi care sunt experiate prin tractul respirator în pneumoconioze, ce dimensiuni au?
Cu dimensiuni 1-5mcm
Cu dimensiuni 5mcm
Cu dimensiuni <1mcm
Cu dimensiuni 2 mcm
Cu dimensiuni >1mcm
Azbestoza este o pneumoconioză colagenă severă, tabloul clinic fiind caracterizat prin:
Febră (39-40°C)
Dispnee progresivă;
Angină pectorală;
Semne digestive;
Creșterea masei corporale.
Simptoamele clinice precoce ale silicozei sunt următoarele, cu excepția:
Hemoptizia
Tusea
Dispneea
Toracalgiile
Insuficienţa respiratorie
În intoxicația cronică cu SiO2, cu prezența pneumofibrozei este caracteristic:
Unghii sub formă de „sticlă de ceas”
Unghii decolorate
Leuconichie
Hipocratism digital
Îngroșarea falangelor distale a degetelor mîinii şi picioarelor
Numiți cele mai frecvente complicaţii ale silicozei, cu excepția:
TBC
Bronşita cronică
Emfizemul pulmonar
Pneumotoracele spontan
Cardiomiopatiile
Numiți activitatea la locul de muncă în care poate fi riscul antracozei:
Mineritul în cărbune – silicoza
Încărcarea cărbunelui în vagoneţi
Fochişti care lopătează cărbune
Fabricarea de electrozi de cărbune şi a negrului de fum
Fabricarea de încălţăminte
Investigațile instrumentale informative efectuate pentru diagnosticul pneumoconiozelor sunt următoarele, cu excepția:
Puncţia pleurală
Tomografia
Bronhografia
Spirografia
Radiografia
Precizați patogenia antracozei, cu exceptia:
Pulberile de cărbune nu au proprietăţi fibrogene, ele acţionează prin aglomerare
Efectul nociv este accentuat de absorbţia de gaze toxice la nivelul particulelor de cărbune
Proliferare reticulinică
Proliferare colagenă
Efectul anticolinergic
Numiți acuzele de bază în cazul antracozei, cu excepția:
Este deseori asimptomatică
Dispnea de efort
Tusea seacă sau cu expectoraţie
Cardialgie
Examinarea obiectivă relevă: raluri bronşice, stază pulmonară
Diagnosticul diferenţial ale silicozei se efectuează, cu excepţia:
Alte pneumoconioze
TBC miliară
Sarcoidoza
Cancerul bronho-pulmonar
Abcesul pulmonar
Examenul radiologic ale antracozei se caracterizează prin, cu excepţia:
Opacităţi mici rotunde sau neregulate (mai puţin dense şi mai puţine decât în silicoză)
Opacitaţi mari (placarde) de tip A, B sau C
Simfize pleurale sau îngroşări ale pleurelor interlobare
Zone de emfizem
Fără schimbări patologice
Locurile de muncă cu risc ale azbestozei sunt următoarele cu excepţia:
Exploatarea azbestului, prelucrarea, sortarea, obţinerea de amestecuri, ambalarea, transportul
Fabricile de azbociment: tiglă, plăci ondulate, ţevi, pardosele, asfalt-azbest
Construcţia de vapoare - izolant termic, fonic
Ferodouri pentru frâne şi ambreiaje (în amestec cu răşini fenolice)
Industria petrolului
Manifestările clinice ale azbestozei sunt următoarele cu excepţia:
Dificultăţi în inspirul profund
Căscat dificil datorat rigidităţii pulmonare
Tuse, adesea productivă (uneori cu corpusculi azbestozici)
Expectoraţie hemoptoică – asociere cu cancerul bronho-pulmonar
Dureri cardiace difuze
Examenul obiectiv al azbestozei se caracterizează, cu excepţia:
Frecătură pleurală
Raluri bronşice
Raluri crepitante la bazele pulmonare - alveolita azbestozică
Diagnosticul pozitiv a silicozei se stabileşte, cu excepţia:
Ruta profesională
Aspectului clinic
Examinărilor paraclinice
Examinărilor complementare de laborator
Biopsiei plămânilor
Diagnosticul diferenţial al azbestozei se va efectua, cu excepţia:
Fibroza postinfecţioasă localizată bazal
Tuberculoza
Granuloame pulmonare
Miocardita
Numiți complicaţiile azbestozei, cu excepţia:
Emfizem pulmonar
Insuficiența respiratorie
Carcinom bronșic
Ulcerul duodenal
Numiți gradul de dispersie a pulberilor în instalarea pneumoconiozei:
10 - 15μm;
7 - 5μm;
5 - 10μm;
5 – 0,5μm;
0,5 – 0,1μm
Numiți patologiile care se înclud în pneumoconioze:
Metaloconioza
Carboconioza
Bronșita de praf
Pneumoconioza condiționată de inhalarea prafului mixt
Pneumoconioza condiționată de inhalarea prafului cu conținut de SiO2
Factori favorizanți în pneumoconioze ce aparțin de locul de muncă sunt:
Microclimat nefavorabil
Curenții de aer
Profesiuni expuse
Programul de lucru cu întreruperi de expunere
Lipsa mijloacelor de protecție
Marcați tipurile pneumoconiozelor (după evoluție):
Rapid progresive
Lent progresive
Tardive
Regresive
Staționare
Numiți sindroamele care se pot forma în pneumoconioze:
Pericardita
Pneumoscleroza
Bronșita
Precizați principalele metode de diagnostic ale pneumoconiozelor:
Puncția pleurală
Opacitățile determinate roentgenologic se subdivizează în trei forme:
Nodale(miri neregulate)
Interstițiale (mici neregulate)
Nodulare (mari regulate/neregulate)
Nodale (mici regulate)
Nodulare(mici regulate/neregulate)
Pneumoconiozele colagene, cele mai importante sunt:
Silicoza
Azbestoza
Silico-antractoza
Pneumoconiozele necolagene, cele mai importante sunt:
Antracoza pură
Baritoza
Stanioza
Sideroza
Pneumoconiozele mixte, cele mai importante sunt:
Silico-sideroza
Tabloul clinic al pneumoconiozelor reprezintă:
Evoluție rapidă
Evoluție îndelungată cronică
Fără alterarea capacității de muncă
Cu alterarea capacității de muncă
Schimbări sclerotic
Prin ce caracterizeză silicoza:
Cele mai frecvente și grave pneumoconioze
Apare ca consecința a inhalării indelungate a dioxidului de siliciu
Apare ca consecința a inhalării indelungate a silicațiilor
Gravitatea și ritmul evoluției pot fi diferite
Leziuni arborelui bronșic sub formă de endobronșită
Grupele profesionale expuse riscului dezvoltarii silicozei sunt:
Lucratorii din minele de extractie a aurului
Industria sticlei
Industria faiantei și portelanului
Construcția de tuneluri
Lucrătorii din metalurgie
Particulele de dioxid de siliciu din aer se formeaza în timpul:
Exploziilor
Ramolirii
Topirii metalului
Maruntirii rocilor
Fragmentarii rocilor
Factori favorizanți în pneumoconioze ce aparțin de organism și obiceiurile vicioase ale subiectului sunt:
Afecțiunile bronhopulmonare
Tabagismul
Abuzul regulat de alcool
Efortul fizic intens
Obezitate
Metode de evaluare a acțiunii cristalelor de dioxid de siliciu la locul de lucru sunt:
Selectia probelor din zona de unde nemijlocit se respira
Calculul selectiv al dimensiunii particulelor de praf.
Măsurarea umidității
Selecția probelor în orice punct încăperii
Măsurarea vitezei aerulu
Rolul prafului de SiO2 rămas în plămâni asupra organismului se mărește prin:
Micșorarea nivelului de acțiune
Lărgirea nivelului de acțiune
Nivel ridicat al acțiuni prafului în antecedente
Nivel scăzut al acțiuni prafului în antecedente
Antecedente patologice ale plămânilor
Mecanismul de acțiune al particulelor de SiO2 este:
De 5-15 microni pătrund în căile pulonare sunt eliminate din organism
De 5-15 microni pătrund în căile pulonare nu sunt eliminate din organism
De 0,5-5 microni care ating regiunile terinale ale plămânilor și alveole pot să se fixeze acolo
De 0,5-5 microni sunt eliminate din organism
De 6-10 microni care ating regiunile terinale ale plămânilor și alveole pot să se fixeze acolo
Particulele de praf ramase in plamini sunt captate de catre macrofagi
Sunt transportate in parenchimul pulmonar
In tesutul interstitial se initiaza procesul primar de scleroza
Atrofia progresiva a epiteliului pulmonar reduce rapid eliminarea naturala a prafulu
Particulile de SiO2 nu sunt transportate în parenchiul pulmonar
Caracteristica cea mai agresivă a particulilor de SiO2 este:
Diametrul de 1-2 microni
Diametrul de 2-3 microni
Diametrul 12 microni
Pătrunderea în cele mai indepartate segmente ale arborelui bronsic
Pătrunderea în parenchimul pulmonar si retinindu-se acolo.
Cele mai importante forme cristalice neorganice a dioxidului de siliciu liber sunt:
Cuarțul
Tridimitul
Cristobalitul
Gipsul
Grafitul
Caracteristica leziunii histologice în intoxicația de SiO2 este:
Se observă noduli silicotici
Noduli apar din cauza morții macrofagelor
Enzimele intracelulare provoacă leziuni și fibroză
În intoxicația de SiO2 fibroză nu se depistează
Noduli silicotici apar în azbestoză
Enumerați 3 forme de silicoza:
Acută
Subacută
Gravă
Accelerată
Cronică
Ce este caracteristic pentru forma acută de silicoză?
Apare în căteva săptămîni – luni de expunere
Febră
Tusa cu expectorație
Scăderea în greutate
Dispnee
Ce este caracteristic pentru forma cronică de silicoză?
Apare după 10-20 și mai multe ani
Expunerea la pulbere cu conținut <30% de siliciu
Forma cea mai frecventă
Expunerea la pulbere cu conținut ˃30% de siliciu
