CS Care este metoda cea mai simpla de obtinere a contrastarii duble a esofagului:
introducerea aerului printr-o sonda subtire aflata in lumenul esofagului
inghitind aer
inghitind aer impreuna cu suspensa baritata
bolnavului i se administreaza solutie de bicarbonat si acid tartric
introducerea aerului cu ajutorul endoscopului
CM Explorarea multiproiectionala a tubului digestiv este::
O metoda speciala de investigatie
O manevra suplimentara folosita in cadrul examenului de baza a tubului digestiv
O manevra suplimentara folosita in cadrul examenelor speciale ale tubului digestiv
Nu este utilizata pentru investigatia tubului digestiv
Examinarea de baza a tubului digestiv
CM Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica a stomacului consta in:
Examenul radiologic se face pe gol
In ajun clisma de curatire
Retinerea de la fumat in ziua examenului
In ajun administrarea unui purgative
Se renunta la administrarea medicamentelor care modifica fiziologia gastrica
CS Examinarea radiologica a stomacului trebuie sa fie efectuata:
Dimineata
La amiaza
Seara
La dorinta pacientului
Nu are importanta
CS Metoda radiologica, care permite evidentierea peristaltismului tubului radiologic este:
radioscopia
radiografia
contrastarea primara dubla
parietografia
CT
CM Care metode radiologice din cele enumerate sunt mai efective pentru depistarea formatiunilor vegetante:
USG
IRM
CS În bulbul duodenal pliurile sunt:
longitudinale
transversale
haotice
oblice
nu există pliuri
CM Care din criterii enumerate reflecta starea morfologică a tubului digestiv:
forma si dimensiunile organului
peristaltismul
pozitia
conturul
relieful mucoasei
CM În ce situaţie cauza abdomenului acut poate fi depistată cu ajutorul radiografiei abdominale pe gol:
apendicită acută
perforaţia unui organ cavitar
anexită acută
ocluzie intestinală
toate situaţiile menţionate
CS Pentru examinarea reliefului mucoasei in cavitatea organului examinat se introduce substanţa de contrast in cantitate:
mică
mare
nu are importanţă
nu se introduce substanţa de contrast
se introduce apa
CM Ce preparate sunt folosite pentru accelerarea tranzitului tubului digestiv:
atropina
metatina
sorbitul
nitroglicerina
sulfatul de bariu la temperatura scazută
CM Indicaţiile pentru folosirea preparatelor farmacodinamice vagotrope sunt:
funcţie motorică gastrică mărită
tonus gastric micşorat
tonus sporit al sfincterului Oddi
in toate situaţiile menţionate
CS Indicaţiile pentru folosirea preparatelor simpaticomimetice sunt:
majorarea funcţiei motorice gastrice
micşorarea tonusului gastric
sporirea tonusului sfincterului Oddi
nici un efect menţionat
CM Preparatele vagotrope:
măresc tonusul gastric şi al intestinului
micşorează tonusul gastric şi al intestinului
accelerează tranzitul prin intestine
diminuează tranzitul prin intestine
nu influenţează tonusul şi viteza tranzitului intestinal
CS Metoda optimală de explorare a portiunii superioare gastrice este incidenta postero-anterioara si laterala:
in faza de umplere in poziţia orizontala pe spate a pacientului
prin contrastare primară dublă in poziţie orizontală pe burtă
in faza de umplere cu contrastarea esofagului
in poziţia verticală a pacientului
nici una din cele enumerate
CS Condiţii optimale pentru examinarea porţiunii cardio-esofagiene se obtin in pozitia orizontală a pacientului. Incidenţa optimală este:
oblica anterioară stângă (pe spate)
oblica anterioară dreaptă (pe spate)
oblica posterioară stângă (pe burta)
oblica posterioară dreaptă (pe burta)
laterala pe stânga
CM Grosimea peretelui organelor tubului digestiv poate fi determinata cu ajutorul:
ultrasonografiei
contrastarii primare duble
angiografiei
radiografiei simple
CM Care din simptomele radiologice enumerate se întilnesc in caz de ulceraţie in peretele organului tubului digestiv:
simptomul de "nişa"
simptomul de "lacuna"
simptomul "valul de inflamaţie"
simptomul "degetului arătător"
defectul de umplere
CM Cauzele care aduc la modificarea poziţiei organelor tubului digestiv pot fi:
modificări in organul examinat
modificări in organele si ţesuturile din vecinătatea organului examinat
cantitatea sporita de aer in cavitatea organului
nu este corect nici un raspuns
nu este corect nici un raspuns mentionat
CM Pentru determinarea naturii ulceraţiei (benignă sau malignă) are importanţa:
forma ulceraţiei
dimensiunile
localizarea
CM La modificările de evacuare a tubului digestiv pot sa aducă:
modificările funcţoinale a tubului digestiv
îngustarea lumenului
dilatarea lumenului cauzata de micşorarea tonusului
dilatarea congenitală a lumenului
CM Care din simptomele enumerate reflecta funcţia organelor tubului digestiv:
forma si dimensiunile
peristaltica
poziţia organului examinat
secreţia
tonusul
CS In care direcţii din cele enumerate se pot modifica dimensiunile organului tubului digestiv:
alungire
scurtare
dilatarea lumenului
toate răspunsuri sunt incorecte
CS Pentru depistarea modificărilor de mucoasă produse de formaţiuni vegetante de dimensiuni mici este necesar de folosit:
substanţa de contrast fluida
substanţa de contrast mai compacta
nu se foloseste substanţa de contrast
numai substanţe de cotrast radionegative
CS Esofagul prezinta îngustări fiziologice in număr de:
2
3
4
5
6
CS Numărul segmentelor esofagiene după Blombard este de:
7
9
CS Lăţimea medie a esofagului normal in faza de umplere nu depăşeşte:
1 cm
2 cm
3 cm
4 cm
5 cm
CS Esofagul este scurtat, lumenul îngustat, tranzitul micşorat, pliurile se evidentiază bine, sunt înguste se înalte. Tabloul este caracteristic pentru un esofag cu tonusul:
normal
crescut
micşorat
nu reflectă starea tonusului esofagian
modificat in cazul cancerului esofagian
CS Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul de tranzit mărit, pliurile aplatizate si dilatate:
mărit
descrierea nu reflectă starea tonusului esofagian
tonus modificat in cazul diverticulului esofagian
CS In care faza a examenului radiologic se vizualizează mai bine relieful mucoasei esofagiene:
in repleţiune (faza de umplere)
după trecerea bolului baritat
in momentul contrastării duble
la folosirea preparatelor farmacodinamice
in toate fazele se vizualizează la fel