Supravegherea focarului de tifos exantematic se efectuează timp de:
15 zile
25 de zile
30 de zile
35 zile
1 lună
În tifosul exantematic păduchii devin contagioşi după alimentaţia cu sângele bolnavului peste:
1-2 zile
5-6 zile
10 zile
14 zile
3 săptămâni
Tifosul exantematic este o infecţie:
antroponoză
zooantroponoză
sapronoză
zoonoză
parazitoză
Termenul depistării precoce a bolnavului cu tifos exantematic (de la debutul bolii):
3–9 zile
până la 5 zile
5-7 zile
1-14 zile
până la 21 zile
Sursă de infecţie în tifosul exantematic poate fi:
bolnavul cu boala Brill
purtătorii de Borrelia recurrentis
bolnavii cu tifos exantematic în perioada de incubaţie
bolnavii cu tifos exantematic în perioada manifestărilor clinice
păduchii
Nivelul morbidității prin tifos exantematic este:
direct proporțional cu nivelul pediculozei în populație
invers proporțional cu nivelul pediculozei în populație
direct proporțional cu numărul cazurilor de boala Brill
invers proporțional cu numărul cazurilor de boala Brill
direct proporțional cu nivelul de precipitații
În tifosul exantematic, reconvalescenții sunt externați după
12 zile de la normalizarea temperaturii
5 zile de la normalizarea temperaturii
10 zile de la normalizarea temperaturii
20 zile de la normalizarea temperaturii
3 zile de la normalizarea temperaturii
Leişmanioza cutanată este o:
Sursa de infecţie în leişmanioza cutanată tip urban este:
purtătorul de germeni
animalele domestice
animalele sălbatice
omul bolnav
animalele sinantrope
Precizați perioada de incubaţie în leişmanioza cutanată tip urban:
2 luni- 1,5 ani
10-15 zile
câteva ore –1–2 zile
câteva săptămâni
45-180 zile
Leişmanioza cutanată tip urban se întâlneşte în ţările din:
Africa și Asia
America latină
Republica Moldova, România
Novergia (da, ei au scris Novergia), Suedia
Australia
Vectorul transmițător al leșmaniozei cutanate de tip urban este:
flebotomul
țânțarul Anopheles
căpușa
puricele
păduchele
Vectorul transmițător al tripanosomozei este:
căpușe
musca Țețe
purici
țânțari
flebotomi
Tripanosomoza este răspândită în ţările din:
America de Sud
Africa
Europa şi Asia
America de Nord
Măsura antiepidemică principală la malarie în R.Moldova:
dezinsecţia
prevenirea importului
chimioprofilaxia
imunoprofilaxia
deratizarea
Vector transmiţător al malariei este ţânţarul din genul:
Aedes
Anopheles
Culex
Dahlia
Mansonia
Profilaxia malariei se efectuează cu:
vaccin viu atenuat
anatoxină
chimiopreparate
vaccin inactivat
vaccin chimic
Scopul principal al supravegherii epidemiologice la malarie în Republica Moldova la etapa actuală este:
eradicarea acestei parazitoze
prevenirea izbucnirilor epidemice
tratarea pacienților
tratarea animalelor
Sursă de agenţi patogeni la malarie sunt:
animalele bolnave
omul și animalele
omul bolnav şi purtătorul de paraziţi
obiectele mediului ambiant
obiectele mediului ambiant şi animalele
În diagnosticul parazitologic al malariei se utilizează:
sânge recoltat din pulpa degetului
sânge recoltat din venă
sânge recoltat din arteră
urinocultura
bilicultura
Vectorul transmițător al boreliozei Lyme este:
țânțarul
Sezonalitatea boreliozei este:
primăvară-vară
iarnă-primavară
vară-toamnă
toamnă-iarnă
pe tot parcursul anului
Caracteristice pentru tifos exantematic sunt:
mecanismul de transmitere – parenteral
e caracteristică sezonalitatea de vară
sursă de infecţie pot fi bolnavii cu boala Brill
grupele de risc major de infectare sunt persoanele din sfera de deservire
una din măsurile principale profilactice e combaterea pediculozei
Sursa de infecţie în tifosul exantematic este:
omul bolnav de tifos exantematic
omul bolnav de boala Brill
păduchile de corp
păduchile de cap
reconvalescentul
Porţi de intrare ale agentului patogen al tifosului exantematic pot fi:
locul muşcăturii păduchelui
pielea intactă
conjunctiva ochilor
căile respiratorii
tractul digestiv
Afirmațiile corecte pentru tifosul exantematic sunt:
sursa de agenţi patogeni este omul bolnav
combaterea pediculozei este măsura de bază în profilaxie
depistarea bolnavilor este apreciată ca precoce în primele 5 zile de boală
morbiditatea este reglată prin vaccinoprevenţie
persoanele care au fost în contact se supraveghează timp de 14 zile
Pentru tifosul exantematic sunt corecte afirmațiile:
agentul patogen este Rickettsia prowazekii
Rickettsia prowazekii se cultivă pe culturi celulare
Rickettsia prowazekii se cultivă pe medii nutritive obișnuite
agentul patogen rezistă până la 60 zile la temperatura camerei
Rickettsia prowazekii rezistă timp îndelungat la temperaturi înalte
Bolnavul cu tifos exantematic prezintă pericol în:
ultimele 1-2 zile a perioadei de incubație
toată perioada febrilă
primele 2-3 zile de apirexie
toată perioada de incubație
doar în perioada febrilă
Care este caracteristica exantemului în tifosul exantematic:
apare spontan în a 4-a – a 6-a zi de boală
poate fi mai evidențiat pe trunchi, subclavicular, piept
aspectul exantemului este în funcție directă de gravitatea bolii
apare spontan în prima zi de boală
în formele benigne exantemul poate lipsi
Pentru boala Brill sunt corecte afirmaţiile:
este o recidivă a tifosului recurent
este o recidivă a tifosului exantematic
în prezenţa pediculozei bolnavii pot fi sursă de infecţie
agentul patogen este Rickettsia prowazeki
infecţia se transmite transplacentar
Afirmațiile corecte pentru malarie sunt:
lipseşte profilaxia specifică
are răspândire ubicuitară
bolnavul prezintă pericol doar în anumite condiţii
diagnosticul de laborator se bazează pe investigaţii serologice
în RM malaria indigenă a fost lichidată
este o parazitoză
în practică se utilizează chimioprofilaxia
ţânţarul Aedes este principalul vector transmitător
Pl.vivax prezintă un pericol mai mare de răspândire în condiţiile RM
poate găsi răspândire ubicuitară
Malaria se poate transmite:
prin contact direct cu omul bolnav de malarie
prin înţepătură de ţânţari
prin hemotransfuzie
transplacentar
prin înţepătură de ţânţari şi căpușe
Măsurile antiepidemice în focarele de malarie sunt:
depistarea bolnavilor de malarie şi a purtătorilor
ancheta epidemiologică a focarului
antibioticoprofilaxia
Plasmodium își dezvoltă ciclul biologic în următoarele gazde:
omul
animalele xenantrope
Factorii favorizanți ce influiențează procesul epidemic în malarie sunt:
temperatura aerului
creșterea numărului de vectori transmițători
prezența bolnavilor sau a purtătorilor de plasmodii
prezența patologiilor cronice
rezistența scăzută a populației
Care este tipul imunității postinfecțioase în malarie:
nesterilă
tipospecifică
sterilă
celulară
nespecifică
În diagnosticul de laborator al malariei se utilizează metodele:
parazitologică
serologică
hemocultura
coprocultura
În diagnosticul serologic al malariei se utilizează reacția:
hemaglutinare indirectă (RHI)
imunofluorescență indirectă (RII)
ELISA
PCR
precipitare (RP)
În cazul detectării a Plasmodium în sânge se indică:
specia
numarul de paraziți
forma paraziților
colorația Gram
prezența sau lipsa capsulei
Supravegherea epidemiologică în malarie include:
investigarea persoanelor sosite din țările endemice
colectarea și analiza datelor cu privire la cazurile de malarie
supravegherea situației entomologice
pronosticarea situației malarigene
tratarea bolnavilor de malarie
Selectați din lista propusă persoanele suspecte la malarie:
cu stări febrile sau subfebrile prelungite
cu accidente febrile în primele 3 luni de la transfuzie de sânge
studenții sosiți dintr-o țară endemică
persoanele aflate în țările nordice mai puțin de 2 luni
persoanele aflate în țările nordice mai mult de 3 luni
Metode eficiente de profilaxie a malariei:
aplicarea pe tegumente a substanțelor repelente
aplicarea pe haine a substanțelor repelente
purtarea de haine cu mâneca lungă și pantaloni lungi
utilizarea de plase antițânțar
Afirmațiile corecte pentru malarie sunt următoarele:
bolnavii sunt spitalizați obligatoriu
bolnavul este izolat de contactul cu țânțarii
tratamentul se efectuează în baza chimiosensibilității
tratamentul se efectuează în baza unei scheme generale
chimioprofilaxia se efectuează doar cu un singur preparat
Externarea convalescenților în malarie se efectuează:
în baza a două examene hematologice negative
intervalul între examene este de 48 de ore
intervalul între examene este de 72 ore
sunt externați imediat după normalizarea temperaturii
externați după 72 ore de la normalizarea temperaturii
Dispensarizarea foștilor bolnavi de malarie se efectuează în urmă-torul mod
2 ani pentru P. falciparum
3 ani pentru P. vivax și P. ovalae
5 ani pentru P. malarie
10 ani pentru P. malarie
7 ani pentru P. vivax
Precizați măsurile antiepidemice în malarie:
anchetarea epidemiologică a fiecărui caz în primele 24 de ore
combaterea vectorilor prin pulverizare de insecticide
supravegherea focarului timp de 2 ani
supravegherea focarului timp de 5 ani
dispensarizarea foștilor bolnavi pentru 10 ani
Factorii favorizanți ai răspândirii boreliozei Lyme:
prezența focarelor naturale
anotimpul cald al anului
densitatea căpușelor infectate
anotimpul rece al anului
nivelul de precipitații
Transmiterea boreliozei se realizează prin:
saliva căpușei
conținutul intestinal regurgitat
limfă
sânge
aerosoli lichizi
Măsurile profilactice în borelioză sunt:
evitarea zonelor cu densități mari de căpușe
limitarea expunerii la mușcături de căpușe
îndepărtarea căpușelor cu penseta
răsucirea, zdrobirea căpușelor
locul înțepăturii se spală cu apă și săpun