1.2. Selectați investigațiile care sunt incluse în spectrul diagnosticului clinic de laborator:
a)electrocardiografice
b)imunologice
c)ultrasonografice
d)radiologice
e)angiografice
1.1. Selectați investigațiile care sunt incluse în spectrul diagnosticului clinic de laborator:
b)biochimice
1.3. Selectați investigațiile care sunt incluse în spectrul diagnosticului clinic de laborator:
b)molecular-bologice
1.5. Ce poate fi stabilit în cazul utilizării metodelor de laborator cu scop diagnostic?
a)organul/țesutul afectat
b) zona geografică de origine a pacientului
c)tabloul clinic
d)momentul exact al declanșării maladiei
e)cât va dura maladia
1.4. Cu ce scop sunt indicate analizele de laborator?
a)pentru a exclude culegerea anamnezei
b)pentru a stabili maladia de care suferă persoana bolnavă
c)pentru a stabili prezența factorilor de risc la persoanele sănătoase
d)pentru a stabili pronosticul bolii
.6. Ce poate fi stabilit în cazul utilizării metodelor de laborator cu scop diagnostic?
a) zona geografică de origine a pacientului
b) gradul de afectare (nesemnificativ, moderat, sever)
c) aprecierea tabloului clinic
1.7. Care este utilitatea metodelor biochimice de laborator în monitorizarea tratamentului?
a)permite stabilirea etiologiei maladiei
b)contribuie la evaluarea eficacității tratamentului
c)poate ajuta în stabilirea momentului exact al inițierii tratamentului
d)facilitează identificarea reacțiilor adverse la medicamente
e)ajută în constatarea atingerii țintei terapeutice
1.8. Care este utilitatea metodelor biochimice de laborator în monitorizarea tratamentului?
a)permite calcularea incidenței și prevalenței maladiei
b)contribuie la stabilirea pronosticului pacientului
c)relevă dinamica procesului patologic în organ (spre ameliorare sau spre agravare)
d)ajută la identificarea agentului cauzal al maladiei
e)ajută în prevenirea dezvoltării stărilor critice
1.12. Selectați responsabilitățile medicului clinician la etapa pre-analitică a diagnosticului biochimic de laborator ce asigură calitatea rezultatelor analizelor:
a)analiza stării epidemiologice în regiune
b)identificarea spectrului de investigații necesare pentru stabilirea diagnosticului corect
c)solicitarea analizelor de laborator
d)informarea exhaustivă cu privire la pregătirea pentru colectarea materialului biologic
e)obținerea acordului informat al pacientului pentru investigația de laborator
1.11. Selectați factoriul nemodificabil asociat pacientului ce poate influența rezultatele analizelor de laborator:
a)fumatul
b)bioritmurile (diurne, sezoniere etc.)
c)activitatea fizică
d)medicația
e)obiceiurile alimentare
1.10. Selectați factoriul nemodificabil asociat pacientului ce poate influența rezultatele analizelor de laborator:
b)genul
1.13. Ce date trebuie incluse obligator în buletinul de solicitare a analizei biochimice de laborator?
a)numele, prenumele, sexul și anul nașterii pacientului
b) data și ora internării pacientului pentru pacienții spitalizați
c)secția în care este internat pacientul și numele medicului curant pentru pacienții spitalizați
d)adresa domiciliului, numărul de telefon mobil și adresa de email a medicului curant
e) data la care trebuie să fie livrate rezultatele analizelor
.9. Selectați factoriul nemodificabil asociat pacientului ce poate influența rezultatele analizelor de laborator:
a)vârsta
b)activitatea fizică
c)nocivitatea profesională
1.14. Ce activități trebuie realizate de medicul de laborator/specialistul cu studii medii la etapa preanalitică a diagnosticului de laborator?
a)completarea formularului de trimitere la investigația de laborator
b)stabilirea listei analizelor de laborator ce urmează a fi efectuate
c)instruirea pacientului cu prvire la pergatirea pentru prelevarea materialului biologic
d)identificarea corectă a pacientului
e)completarea corespunzătoare a documentelor de prelevare a materialului biologic
1.15. Ce activități trebuie realizate de medicul de laborator la etapa preanalitică a diagnosticului de laborator?
a)stabilirea istoricului maladiei
b)examinarea fizică a pacientului
c)obținerea acordului informat al pacientului pentru prelevarea materialului biologic
d)informarea pacientului cu privire la tehnica executării analizei de laborator
e)depozitarea corectă a materialului biologic colectat
1.16. Ce activități trebuie realizate de medicul de laborator la etapa preanalitică a diagnosticului de laborator?
c)informarea pacientului cu privire la modul de colectare a materialului biologic, la posibilele complicații ale prelevării materialului biologic și modul de prevenire
1.17. Ce activități trebuie realizate de medicul de laborator la etapa preanalitică a diagnosticului de laborator?
c)informarea pacientului cu privire la tehnica executării analizei de laborator
d)prelevarea corespunzătoare a materialului biologic, cu respectarea regulilor asepticii și antisepticii
1.18. Selectați greșelile în pregătirea pacientului pentru investigația de laborator:
a)pacientului i-a fost stabilit un regim alimentar restrictiv anterior prelevării materialului biologic
b)pacientului i-a fost recomandată activitate fizică crescută anterior prelevării materialului biologic
c)obligator se sistează medicația pacientului
d)medicul nu a informat pacientul despre procedura prelucrării, stocării și transportului materialului biologic
e)pacientul nu a fost informat cu privire la conținutul formularului solicitării analizei de laborator
1.19. Selectați greșelile tipice ale procedurii de prelevare a sângelui:
a)aplicarea garoului
b)poziția așezat a pacientului în timpul colectării
c)utilizarea eprubetei ce nu corespunde analizei solicitate
d)prelevarea din sistemul de prefuzie fără prelucrarea lui prealabilă
e)agitarea viguroasă a eprubetei cu scopul amestecării sângelui cu mediul
1.20. Selectați factorii ce pot influența calitatea materialului biologic colectat:
a)hemoliza și metabolismul eritrocitelor
b)reacţiile chimice din țesuturi
c)acţiunea microorganismelor
d)acțiunea întunericului
e)starea febrilă a pacientului
1.21. Selectați factorii ce pot influența calitatea materialului biologic colectat:
a)evaporarea apei și/sau procesele osmotice recipiente sterile
b)utilizarea recipientelor colorate
c)acţiunea luminii
d)păstrarea în recipiente sterile
e) păstrarea în recipiente închise etanș
1.22. Selectați erorile specifice etapei pre-analitice:
a)completarea eronată și/sau incompletă a datelor pacientului în fișa de analize și a termenului de prelevare (data și timpul)
b)semnarea acordului informat de către pacient/tutore
c)includerea datelor de identificare a medicului care a solicitat analiza de laborator în buletinul de rezultate
d)utilizarea recipientului nesteril pentru colectare
e)tehnica de colectare greșită (aplicarea garoului, postura pacientului etc.)
1.23. Ce activități sunt specifice etapei analitice a diagnosticului de laborator?
a)obținerea acordului informat al pacientului
b)prelevarea materialului biologic
c)transportarea și stocarea materialului biologic
d)informarea pacientului cu privire la tehnica de executare a masurarilor
e)măsurarea analitului în materialul biologic
1.24. Ce activități sunt specifice etapei analitice a diagnosticului de laborator?
e)completarea buletinului de rezultate
1.25. Din ce cauză laboratorul ar avea dreptul să respingă proba biologică?
a)materialul biologic nu a fost colectat în laborator
b)materialul biologic a fost colectat în recipient ce nu corespunde analizei solicitate
c)s-a colectat o cantitate excesivă de material biologic
d)sângele a fost colectat fără aplicarea garoului
e)urina colectată timp de 24 ore a fost păstrată la frigider
1.26. Care sunt acțiunile ce pot fi întreprinse de laborator în cazul cantității insuficiente de material biologic?
a)respingerea probei și a solicitării de analize
b)acceptarea probei și efectuarea analizelor pentru care ajunge material biologic în succesiunea din buletinul de solicitare
c)acceptarea probei și efectuarea unor analize din buletinul de solicitare după discuția cu medicul curant
d)acceptarea probei și adaptarea metodelor de dozare la volumul mic al materialului biologic
e)colectarea suplimentară a materialului biologic și mixarea lui cu cel deja existent
1.27. De ce hemoliza are impact negativ asupra rezutatelor analizelor de laborator ale sângelui?
a)colorația specifică a serului hemolizat va interfera cu colorația soluției de analiză în cazul aplicării metodelor spectrofotometrice
b)hemoliza va diminua capacitatea utilajului de a măsura intensitatea colorației soluției analizate
c)hemoglobina va lega proteinele serice și nu va permite dozarea lor corectă
d)distrugerea eritrocitelor determină creșterea lipidelor plasmatice din contul celor membranare
e)hemoliza este însoțită de consumul și diminuarea nivelului potasiului, magneziului, fierului
1.28. Care este una din cele mai frecvente cause ale erorilor asociate efectuării analizei de laborator?
a)este utilizat material biologic necorespunzător (hemolizat, lactescent, păstrat peste termenul acceptat și/sau în condiții improprii etc.)
b)materialul biologic nu a fost sterilizat anterior efectuării analizei
c)s-au utilizat reagenți standardizați
d)s-au efectuat probe control-pozitiv în fiecare serie de analize
e) s-au efectuat probe control-negativ în fiecare serie de analize
1.29. Care sunt cauzele celor mai frecvente erori asociate efectuării analizei de laborator?
a)materialul biologic a fost contaminat biologic, chimic sau microbiologic
b)reagenții utilizați nu corespund cerințelor de calitate (expirați, puritate insuficientă, păstrare necorespunzătoare etc.)
c)nu a fost respectată tehnica executării analizei (succesiunea adăugării reagenților, cantitatea greșită de reagenți, termenul și condițiile de incubare, măsurarea etc.)
d)nu s-a respectat succesiunea efectuării analizelor în corespundere cu buletinul de solicitare
e) nu s-a consultat medicul curant cu privire la medicația pacientului
1.30. Ce greșeli sunt asociate etapei analitice a diagnosticului de laborator?
a)utilizarea utilajului standardizat
b)utilizarea calibratoarelor necorespunzătoare
c)numărul exagerat de repetări ale testului
d)lipsa procedurii de validare a rezultatelor sau validarea neconformă
e)buletin de rezultate cu date incomplete
1.31. Ce factor NU influențează calitatea reagenților preparați „în casă” (în laboratorul ce realizează analiza)?
a)calitatea solvenților (inclusiv a apei) utilizați la pregătire,
b)selecția corectă a articolelor din sticlă sau plastic utilizate la prepararea și păstrarea reagentului,
c)calibrarea și standardizarea balanțelor folosite la cântărire, precum și a pipetelor/vaselor pentru măsurarea volumelor reagenților lichizi
d)utilizarea dispozitivelor automate ce asigură temperatura necesară în procesul de preparare
e)păstrarea substanțelor chimice în întuneric
1.32. Ce activități este obligat să întreprindă laboratorul în domeniul standardizării utilajelor de laborator ?
a)la finalizarea utilizării să verifice performanța echipamentului
b)să elaboreze instrucțiuni de utilizare pentru fiecare echipament folosit
c)obligator sa dețină în state ingineri instruiți și autorizați
d)să documenteze modul de menținere și verificare a stării echipamentelor (etalonarea)
e)să dețină procedura documentată pentru calibrarea echipamentelor
f)la finalizarea utilizării să verifice performanța echipamentului
g)să elaboreze instrucțiuni de utilizare pentru fiecare echipament folosit
h)obligator sa dețină în state ingineri instruiți și autorizați
i)să documenteze modul de menținere și verificare a stării echipamentelor (etalonarea)
j)să dețină procedura documentată pentru calibrarea echipamentelor
1.34. Valorile/intervale de referinţă – selectați afirmațiile adevărate:
a)includ valori minime și maxime admisibile ale unui test ce permit a face diferența între sănătate și boală
b)intervalul de valori în care sunt incluse 95% de rezultate ale indivizilor sănătoși (“normali”)
c)5% dintre persoanele care nu sunt bolnave vor avea rezultate de laborator sub intervalul de referință
d)5% dintre indivizii sănătoși vor avea rezultate de laborator peste intervalul de referință
e)toți indivizii sănătoși vor fi cuprinși de intervalul de referință
1.35. Ce factori vor determina erori ale deciziei medicului clinician la etapa post-analitică a diagnosticului de laborator?
a)buletinul cu rezultatele analizei conține informație excesivă și inutilă (specimenul utilizat și starea lui, metoda, valorile de referință, comentariile medicului de laborator etc.)
b)medicul nu cunoaște specificitatea și sensibilitatea metodei
c)medicul nu cunoaște factorii de interferență a analizei de laborator
d)medicul nu a fost informat de laborator cu privire la depistarea valorilor critice ale indicilor dozați
e)rezultatele au fost eliberate pacientului și au fost prezentate medicului tardiv pentru luarea deciziei
1.36. Ce factori fiziologici trebuie luați în considerare la evaluarea rezultatelor analizelor de laborator?
a)vârsta și genul pacientului
b)activitatea profesională
c)ritmurile circadiene
d)gravitatea maladiei
e)stadiul maladiei (acutizare/remisie
Sensibilitatea și specificitatea testelor de laborator – selectați răspunsul corect:
-sunt măsuri ale acurateței diagnostice a unui test. -
de a face diferența între prezența și absența maladiei la o valoare limită aleasă a rezultatului. -
calculează pentru fiecare valoare limită aleasă – de referință.
- probabilitatea depistării unui rezultat pozitiv la o persoană bolnavă (rata rezultatelor adevărat pozitive), -
specificitatea este probabilitatea unui rezultat negativ la o persoană sănătoasă (rata rezultatelor adevărat-negative). -
trebuie luate în considerare, când tabloul clinic nu corespunde rezultatului negativ al testului de laborator pentru a nu omite persoanele bolnave.
