Consecințele tehnologizării muncii agricole
suprasolicitarea fizica
suprasolicitarea neuroemotionala
actiunea zgomotulu
actiunea vibratiei
zooantroponoze
Consecințele utilizării pesticidelor și îngrășămintelor minerale în cadrul muncii agricole
Poluarea mediului ambient
Acțiunea nociva asupra organismului
Sensibilizarea organismului
Boli alergice
Zooantroponoze
Consecințele noxelor biologice în cadrul muncii agricole
mecanizarea complexa a muncii agricole
sensibilizarea organismului
aparitia bolilor alergice
insolatii
Clasificarea muncii în gospodăria sătească
prelucrarea primara a produselor de origine vegetala
prelucrarea primara a produselor de origine chimica
prelucrarea primara a produselor de origine animaliera
agricultura
zootehnie
Factorii de care depind condițiile de muncă în agricultură
Organizarea lucrului
Tehnologia prelucrării culturilor
mecanizarea agriculturii
tehnologizarea agriculturii
amplasarea si sistematizarea încăperilor administrative
Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură
Mecanici
Conducatori auto
Agronomi
Biologi
mecanizatori
Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor
microclimatul
poluarea sonora
componenta chimica a aerului
vibratia
nivelul iluminarii artificiale
Bolile profesionale ale mecanizatorilor
Ornitoza
Boala de vibratie
Radiculita lombo-sacrala
Bronsita cronica
Tuberculoza
Lumbago
Berilioza
Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor.
bolile aparatului respirator
traumele
bolile sistemului nervos periferic
bolile sistemului nervos central
Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură
Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice
Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol
Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
Diminuarea poluarii sonore
utilizarea pesticidelor inalt toxicogene
Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a mecanizatorilor.
ventilatia
ermetizarea cabinei
iluminarea cabinei
incalzirea cabinei
Curatenia umeda sistematica
Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în sere cu încălzire cu gaz, cu bioîncălzire.
radiatia ionizanta
biomaterial infectat
utilizarea pesticidelor
Maladiile evidențiate în structura morbidității lucrătorilor din sere
sistemului respirator
aparatul neuro-muscular
sistemul nervos central
sistemului circulator sanguin
pielii si tesutului subcutanat
Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în zootehnie
Efort fizic sporit
Pulberile
încordarea statica a muschilor spatelui la o pozitie fortata a corpului
efort fizic redus
Factorii de care depinde gradul de impurificare microbiană a locului de lucru în zootehnie.
intretinerea animalelor
anotimp
intretinerea incaperilor principale si auxiliare
dezinfectia incaperilor
Virsta animalelor
Substanțele care condiționează mirosul specific neplăcut prezent la locul de lucru al zootehnicienilor.
Hidrocarburi alifatice
indol
aldehide
Uleiuri eterice
cetone
Precizati bolile profesionale de etiologie infectioasa in zootehnie
antrax
osteoartroza
bruceloza
tularenia
boala Rosenbach
Precizati bolile profesionale de etiologie neinfectioasa in zootehnie
hepatita toxica
angeoneuroze periferice
radiculita lombo-sacrala
nevralgii
miopia
Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie
sistemului cardiovascular
sistemului nervos periferic
sistemului digestiv
sistemului nervos central
Caracteristica fabricilor avicole
intreprinderi de tip industrial
intreprinderi de tip neindustrial
intreprinderi agricole
intreprinderi de prelucrare a materiei prime
complexe agrochimice
Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole
Zgomotul
poluarea cu substante chimice
Vibraţia./poluarea produselor animaliere
Structura morbidității în avicultură
alergice
pielii
pneumoconioze
Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie, în avicultură.
utilarea incaperilor cu sisteme efective de ventilare
curatenia umeda sistematica si dezinfectia
asigurarea lucratorilor cu imbracaminte speciala
respectarea regulilor de igiena personala
bai călduțe pentru miini
Efectele larg metiatizate ale încălzirii globale
ridicarea lentă, dar constantă, a nivelului mării
mărirea frecvenței extremelor climatice
topirea progresivă a ghețarilor și a calotei glaciare
extincția numeroaselor specii
influențarea semnificativă a sănătății oamenilor și a animalelor
îmbunătățirea efectului de seră
Opiniile Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU (IPCC) asupra cauzelor încălzirii globale.
creșterea concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică, din a doua jumătate a sec. al XX-lea
creșterea concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică, din a doua jumătate a sec. al XIX-lea
datorită proceselor naturale
datorită omului
datorită incapacității ecosistemului de a se adapta
Fundamentele sănătăţii umane puse în pericol de schimbările climei
accesul la resurse alimentare adecvate
aer curat
apă potabilă
locuințe sigure
statutul în societate
Consecințele expunerii prelungite la temperaturi ridicate, condiționate de schimbarea climei.
dereglarea echilibrului hidrosalin
dereglarea balanței vitaminice
hipertermie
deshidratare
stare de rău
Modificările apărute în organismul uman în rezultatul muncii fizice grele în condiții de temperaturi ridicate, condiționate de schimbarea climei.
eliberarea până la 10l de transpirație
eliberarea până la 30-40 g de clorură de sodiu
eliberarea până la 20% din vitaminele solubile în apă
dereglarea echilibrului hidrosalin și dezvoltarea convulsiilor
apariția cefaleelor
Consecința dereglării echilibrului hidrosalin în condițiile temperaturi ridicate, condiționate de schimbarea climei.
migrene
amețeli
transpirație excesivă
dureri de inimă
Consecința expunerii prelungite la temperaturi joase, condiționate de schimbarea climei
hipotermie
slăbirea sensibilității la durere
adinamie
somnolență
crize de astm bronșic
Mecanismul de micșorare a pierderilor de căldură, condiționate de temperaturile joase impuse de schimbarea climei.
generarea frisoanelor
activitatea voluntară crescută
foame
creșterea hormonului TSH
stres termic
Consecința influenței temperaturilor joase impuse de schimbarea climei.
scade temperatura pielii
se înrăutățește sensibilitatea tactilă
scade capacitatea de contracție a mușchilor
se modifică starea funcțională a sistemului nervos central(adinamie, somnolență)
exacerbări de boli reumatice
Indicii iluminării artificiale determinați prin metoda tehnică
coeficientul de reflexie al fondului
uniformitatea luminii
luxmetria
coeficientul “e”
metoda “Watt”
Consecințele influenţei spectrului galben al luminii asupra organismului.
tonizează
ridică dispoziția
ridică capacitatea de muncă
crește încrederea
scade productivitatea
Parametrul ce contribuie la o penetrare mai profundă a luminii naturale în cameră.
gradul de curățenie/dimensiune a geamurilor
spectrul luminii
perioada anului
poziționarea clădirii
obstacolele
Influenţa compoziţiei spectrale a luminii asupra organismului.
psihofiziologică
psihologică
fiziologică
emoțională
intelectuală
Efect produs de lumina naturală asupra organismului.
bunăstare generală
productivitatea și calitatea muncii mai mare
creșterea serotoninei
scăderea TSH
creșterea vit D
Indicii evaluării eficacității funcționării sistemelor artificiale de ventilație determinați prin metoda de calcul.
volumul de ventilație
multiplul schimbului de aer
vicierea aerului
volumul necesar de ventilație
volumul real de ventilație
Caracteristicile ventilației generale.
asigură îndepărtarea în timp util a excesului de căldură, umiditate și impurități gazoase dăunătoare
combate poluarea aerului din interior
controlează fluxul de aer
eficiență energetică
control
Indicii aplicați în metoda de laborator a evaluării eficacității funcționării sistemelor de ventilație.
indicatorul de viciere a aerului
Informațiile despre indicatorul de viciere a aerului
presupune determinarea concentrației de bioxid de carbon
nu trebuie să depășească nivelul admis (0,07 - 0,1 %)
face parte din metoda de laborator
face parte din metoda de calcul
depinde de numărul de persoane în încăpere
Indicii aplicați în metoda de calcul a evaluării eficacității funcționării sistemelor de ventilație.
Metodele evaluării eficacității funcționării sistemelor de ventilație.
metoda de laborator
metoda de calcul
metoda directă a fluxului de aer
metoda calității aerului
metoda computerizată
Temperatura aerului normată în sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie intensivă
15oC
20oC
22oC
24oC
25oC
Internarea parturientelor febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă.
Patologia gravidităţii;
Fiziologie postnatală;
Observare
În toate unităţile;
În blocul de naştere .
Unitatea de structură principală a blocului spitalicesc.
Secţia medicală;
Unitatea de îngrijire medicală;
Salonul
Încăperea pentru zi a bolnavilor;
Sala de proceduri .
Informații prezentate de planul situaţional al spitalului.
Amplasarea spitalului în centrul locativ;
Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;
Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor";
Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;
Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.
Criteriile de amplasare a spitalelor la periferia oraşului.
Spitale mari de profil larg;
Spitale de tuberculoză;
Spitale de psihiatrie;
Maternităţi
Policlinici stomatologice.
Secţii medicale ce se vor amplasa în blocuri separate.
Obstetrica
Ginecologie
Chirurgie
Pediatrie
Terapie
Încăperile semiboxei.
Antreu
Ecluză
Salon-boxă
Grup sanitar
Coridor