1. Starea de anormalitate este:
a) Condiţia apariţiei bolii
b) Un fenomen mult mai larg decât normalitatea
c) Opusul stării de normalitate
d) Stare de dezechilibru în plan individual, social, comportamental etc.
e) Orice formă de abatere de la normă
2. După Cl. Herzlich, boala pentru pacient reprezintă un tablou complex şi specific de suferinţe cuprins în următoarele grupe de manifestări:
a. Boala distructivă
b. Boala eliberatoare
c. Boala ca profesiune
d. Boala ca pedeapsă pentru greșelile făcute în viață
e. Boala ca eșec și pierdere iremediabilă
3. În funcţie de perspectiva din care este privită, boala este definită ca:
a) Formă particulară de existenţă a materiei vii
b) Abatere de la normă
c) Consecinţă a unor agenţi patogeni sau traumatici
d) Semne, simptome, disfuncţii
e) Regres funcțional
4. Numiți agenţii etiologici după funcţia lor pe care o au în tabloul clinic al bolii:
а) factori dесlаnşatоri
b) factori de asociere
с) factori favorizanţi
d) factori predispozanţi/de risc
е) factori de menţinere
5. Numiți condițiile de trăire a bolii:
a) O serie de tulburări somatice, fizice specifice (ex. palpitaţiile la bolnavii cardiaci, etc) și nespecifice (insomnii, astenie, etc)
b) Consecinţe socio-profesionale
c) Limitarea sau pierderea rolurilor sociale
d) Limitarea drepturilor şi facilităților sociale
e) Modificări în relațiile cu cei din jur.
6. Identificați particularităţile distincte ale bolii:
a) Simptomele clinice
b) Existenţa anumitor agenţi sau factori etiologici (саuzali) c) Fonul psihoemoțional al pacientului
c) Fonul psihoemoțional al pacientului
d) Reacţii de răspuns аl organismului lа асţiunea agenţilor etiologici
e) Atitudinea pacientului față de boala sa
7. Enumerați stadiile în evoluţia unei boli, după E. A. Suchman:
a) Stadiul apariţiei simptomelor, care reprezintă trecerea de la sănătate la boală
b) Asumarea de către persoana suferindă a rolului de bolnav
c) Stadiul de contact cu asistenţa medicală
d) Stadiul de descurajare și schimbări în dispoziția și interesele persoanei bolnave
e) Stadiul de dependenţă a bolnavului de medic şi de mijloacele terapeutice
8. Etapele procesului morbid presupune prezenţa următoarelor componente:
a) Stările premorbide
b) Etapa bolii propriu-zise
c) Modificări la nivel de personalitate
d) Eventualele stări post-procesuale
e) Infirmităţi manifestate la nivel diferit
9. Mecanismele psihologice implicate în sănătate şi boală sunt descrise în următoarele dintre paradigme (teorii, abordări) psihologice de sanogeneză şi patogeneză:
a) Abordarea dinamiс-psihanalitică
b) Abordarea umanist-existenţial-experienţială
c) Abordarea dualistă
d) Abordarea sistemică
e) Abordarea cognitiv-comportamentală
10. Teoriile pe care se bazează abordarea dinamic-psihanalitică sunt:
a) Psihicul are о structură nivelară formata din id, ego şi superego
b) Conţinutul refulat аl idului (de ex., pulsiunile sexuale şi agresive), tinde să se exprime plenar la nivelul supraeului)
c) Conştientizarea la nivelul eului а acestui conţinut refulat generează trăiri emoţionale intense
d) Eul, sub presiunea principiului rеаlităţii şi а supraeului, apelează la mecanisme de apărare/defensive pentru а blоса соnştientizarеа trăirilor emoţionale negative
e) Orice simptom apare din cauza unui conflict actual, care se reduce, de fapt, la un conflict bazal din рrimа сорilăriе
11. Teoriile pe care se bazează abordarea umanist-existenţial- experienţială sunt:
a) patologia psihică blochează “forţele pozitive” care stau la baza personalităţii
b) asigurarea unui context psihoterapeutic bazat pe empatie, acceptarea necondiţionată a pacientului şi congruenţă
c) anumite proceduri terapeutice, în dependență de specificul problemei pacientului,
d) transferul și contratransferul actorilor relației terapeutice
e) ascultarea activă
12. Paradigma cognitiv-comportamentală este fundamentată de câteva principii ca:
a) Problemele psihice sunt răspunsuri dezadaptive învăţate
b) Problemele psihice susţinute de cogniţii disfuncţionale
c) Factorii generatori ai gândirii disfuncţionale sunt influenţele generice şi cele de mediu
d) Modalitatea optimă de a reduce distresul şi comportamentul dezadaptiv este modificarea cogniţiilor disfuncţionale
e) Cogniţiile disfuncţionale care generează psihopatologia pot fi ușor identificate şi schimbate de către psihoterapeut
13. D.p.v. istoric, principalele modele de explicare a bolii sunt:
a) Modelul biologic
b) Modelul biopsihosocial
c) Modelul dinamic
d) Modelul psihosomatic
e) Modelul umanist
14. Modelul terapeutic cognitiv- comportamental ABCDE, presupune:
a) A. Evenimentul activator: situaţii obiective, gânduri, emoţii, evenimente, amintiri etc.
b) B. Convingerile persoanei care se interpun între evenimentul activator şi consecinţele comportamentale
c) C. Consecinţele procesării cognitive a elementului activator, şi anume: răspunsuri comportamentale, biologice şi fiziologice
d) D. Restructurarea cogniţilor disfuncţionale şi iraţionale
e) E. Asimilarea cogniţiilor induse de terapeut
15. Enumerați semnificaţiile distincte ale durerii:
a) Biologică
b) Psihologică
c) Semiologică
d) Funcțională
e) Patogenetică
16. Durerea este:
a) O senzaţie negativă pe care omul trebuie să o evite
b) O reacţie vegetativă şi comportamentală specifică
c) O percepţie cu o reacţie psihică sistematizată
d) Simptomul care îl aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic
e) Conotație afectivă indispensabilă organismului viu
17. In funcție de reacțiile individuale la durere deosebim următoarele tipuri:
a) Tipul hipoexcitabil
b) Tipul hiperexcitabil
c) Tetanic
d) Patic
e) Ciclotimic
18. Pentru combaterea durerii fiziologice se poate interveni:
a) Împiedicarea formării influxului nervos, în terminaţiile senzitive
b) Împiedicarea transmiterii influxului nervos prin fibrele senzitive,
c) Împiedicarea analizei influxului nervos la nivelul centrilor de integrare,
d) Împiedicarea perceperii durerii la nivelul centrilor de integrare,
e) Împiedicarea dispersiei influxului nervos prin fibrele senzitive.
Caracterele clinice ale durerii (indiferent de titlul sau cauza ei) sunt:
a) Topografia durerii: localizarea si iradierea;
b) Cronologia durerii: evolutia ei pe termen scurt si lung;
c) Cantitatea si intensitatea durerii;
d) Tipul de reacție al bolnavului la durere;
e) Calitatea durerii, modul in care este descrisa sau comparată;
20. Liniștirea durerii poate fi obținută prin:
a) Preparate antinevralgice
b) Administrarea substanțelor placebo
c) Psihoterapia
d) Acupunctură
e) Permutarea focarului de durere
