CS Circulaţia pulmonară:
Are rolul de irigare a plămânilor şi bronhiilor
Începe în atriul drept şi se termină în atriul stâng
Transportă sânge conţinând CO2 spre plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord
La făt începe să funcţioneze cu 2 - 3 luni înainte de naştere
Comparativ cu circulaţia mare prin vasele ei trece o cantitate de sânge mai mică.
CM Circulaţia corporală:
Are rolul de a transporta O2 şi substanţe nutritive spre toate organele şi ţesuturile
Începe cu ventriculul drept
Sfârşeşte cu atriul drept
Începe să funcţioneze din momentul naşterii
Include doar aorta şi venele cave .
CS Vasele sangvine magistrale includ:
Cele prin care e realizat fluxul colateral al sângelui arterial sau venos
Vasele sangvine mari
Vasele sangvine principale ale unui segment de corp de la care pornesc ramuri laterale, asigurând vascularizaţia acestuia
Vasele mai mici care unesc ramificaţiile vaselor vecine
Ramificaţiile terminale
CM Arterele pot fi grupate in:
Extraorganice sau intraorganice
De tip elastic, muscular sau mixt
Longitudinale sau circulare
Magistrale sau colaterale
Anastomozante sau terminale
CM Pereţii arterelor sunt constituiţi din:
Tunica internă - intima
Tunica intermediar
Tunica medie - musculară
Tunica perimusculară
Tunica externă - adventicea
CS Venele:
Transportă sângele de la cord spre periferie
Au pereţii mai subţiri ca arterele
Nu posedă tunică intimă
Nu conţin structuri elastice şi musculare
Nu colabează
CM Transportarea sângelui prin vene e realizată prin contribuţia:
Acţiunii aspiratoare a inimii şi a cavităţii toracice
Contracţiei muşchilor viscerali şi scheletici
Contracţiei elementelor musculare ale pereţilor venoşi
Prezenţei valvelor în lumenul venelor
Presiunii atmosferice
CM Venele pot fi grupate în:
Mari, medii, mici, venule
Superficiale şi profunde
Magistrale şi colaterale
Multiple şi solitare
Plexuri şi sinusuri venoase.
CM Nu posedă valve venele:
Membrului superior
Membrului inferior
Cave superioară şi inferioară
Pulmonare
Renale
CM De regulă venele:
Superficiale - au traiect individual şi sunt solitare
Profunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele
Superficiale - nu se unesc cu cele profunde
Profunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc
Superficiale - nu însoțesc arterele
CM Pereţii vaselor sangvine:
Nu conţin terminaţii nervoase senzitive
Posedă vasa vasorum
Alocuri reprezintă zone reflexogene
Din exterior sunt însoţiţi de plexuri nervoase perivasculare
Contactează direct cu formaţiunile anatomice adiacente
CM Arterele:
Ajung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă
La nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală
Pătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora
Nivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat
Numărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia
CS Microcirculaţia reprezintă:
Transportul lichidului tisular din ţesuturi în vasele sangvine şi limfatice
Trecerea directă a sângelui din sistemul arterial în sistemul venos
Zona intermediară dintre ramificaţiile distale ale sistemului arterial şi vasele iniţiale ale sistemului venos
Circulaţia sângelui şi a limfei prin segmentul microscopic al patului vascular și procesele complexe, care au loc la acest nivel
Tranziţia transmembranală a componentei lichide a sângelui
CM Din patul microcirculator fac parte:
Arteriolele
Venulele
Capilarele
Vasele anastomotice
Precapilarele
CM Microcirculaţia e reglată de:
Musculatura arterelor
Musculatura venelor
Muşchii arteriolelor
Sfincterele precapilarelor
Sfincterele postcapilarelor
CМ Patul microcirculator:
Are structură uniformă pentru toate organele
Are structură specifică fiecărui organ
Reprezintă totalitatea vaselor sangvine şi limfatice la nivel microscopic
Este un complex anatomo-funcţional cu componentele sangvine (5), limfatic şi interstiţial
Poate fi privit ca sistem microcirculator (V. V. Kuprianov)
CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
Arteriale
Venoase
Suprasistemice
Arteriolo-venulare
Intersistemice
CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:
Artere
Vene
Unul şi acelaşi vas matern
Vase magistrale
Vase intraorganice
CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
Artere şi vene intraorganice
Vene profunde
Vase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp
Vase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice
Anastomoze arterio-venoase
CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:
Distanţa, la care se află organul de la vasul magistral
Dimensiunile organului
Rolul funcţional al organului
Numărul surselor de irigare
Structura organului
CM Mica circulaţie include:
Patul microcirculator al plămânilor
Venele cave
Arterele pulmonare dreaptă şi stângă
Trunchiul pulmonar
Două vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi
CS Cu privire la trunchiul pulmonar:
Porneşte din ventriculul stâng
Porneşte din ventriculul drept
Se bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă
Reprezintă vasul circulaţiei mari
Transportă sânge îmbogăţit cu O2
CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
Aorta porneşte din ventriculul stâng
Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng
Vena cavă superioară se varsă în atriul drept
Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng
CM Ramurile parietale ale aortei:
Irigă pereţii cavităţilor trunchiului
Vascularizează viscerele
Sunt pare
Sunt impare
Vascularizează o anumită zonă a unui organ
CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:
Organele extracavitare
Numai organele pare
Numai organele impare
Organele din cavităţile trunchiului
Numai organele cavitare
CM Venele se caracterizează prin:
Viteza mică a fluxului sangvin
Presiunea joasă a sângelui
Prezenţa valvulelor
Structura histologică variată
Absenţa structurilor musculare
CS Numărul venelor:
Depăşeşte numărul arterelor
E identic cu cel al arterelor
E mai redus decât al arterelor
Este independent de numărul arterelor
Depinde de numărul arterelor
CM Anastomozele venoase pot fi:
Venulo-arteriale
Intrasistemice
Extraorganice
Intraorganice
CM Anastomozele arteriale:
Formează arcuri şi reţele arteriale
Se întâlnesc doar la viscere
Sunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor
Asigură vascularizarea uniformă a organului
Nu au rol deosebit de important
CS Arterele terminale:
Până la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine
Formează rete mirabile
Reprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe
Transportă sânge venos
Reprezintă vase comunicante