CM Vascularizaţia inimii:
Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă
Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial
Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase
Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior
Pot exista și artere coronare suplimentare
CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
Uniform
Dextrocoronarian
Sinistrocoronarian
Dextrocoronarian mediu
Sinistrocoronarian mediu
CS Ramurile arterelor coronare:
Nu anastomozează între ele
Formează două inele arteriale
Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard
Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice.
Toate sunt de tip conectant
CM Arterele inimii:
Au origine constantă
Variază ca număr
Variază ca origine
În paralel cu ele pot exista artere suplimentare
Pot porni de la artera toracică internă
CM Venele inimii:
Sunt mai puţin numeroase ca arterele
Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar
Toate se varsă direct în camerele inimii
Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime
Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar
CS Sinusul coronar:
Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi
Este localizat în şanţul interventricular posterior
Se varsă în atriul stâng
Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar
Colectează sângele din toate venele inimii
CM In sinusul coronar afluează:
Vena anterioară a ventriculului stâng
Vena cardiacă medie
Vena cordis parva
Vena longitudinală a atriului drept
Vv. cordis minimae
CS Reţele de capilare limfatice se află:
Doar în endocard
Doar în epicar
Doar în miocard
Doar în pericard
În toate cele menţionate
CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:
Vasul limfatic cardiac anterior
Vasul limfatic cardiac posterior
Vasul limfatic atrioventricular
Vasul limfatic cardiac drep
Vasul limfatic cardiac stâng
CM Inervaţia inimii este dată de:
Nervii şi ramurile cardiace
Plexurile cardiace extraorganice
Plexurile cardiace intraorganice
Nervul frenic
Plexul esofagian
CM Nervii cardiaci pornesc de la:
Ganglionul cervical superior al lanţului simpatic
Ganglionii toracici II-V ai lanţului simpatic
Plexul celiac
Ganglionul cervical inferior al lanţului simpatic
CM După V.P. Vorobiov din plexul subepicardial fac parte:
Plexul anterior al atriilor
Plexul ventricular comun
Plexul posterior stâng
Plexul posterior al atriului stâng
Plexul atrioventricular superior
CM Sistemul conductil al cordului:
Constă din fibre musculare atipice
Centrii lui sunt reprezentaţi de nodurile sinuatrial şi atrioventricular
Nodul sinuatrial se află în peretele anterior al ventriculului drept
Nodul atrioventricular e situat în septul interventricular
Include noduri şi fascicule
CM În unele maladii cardiace durerea referită e localizată:
În regiunea epigastrică
În regiunea epigastrică. B. Pe faţa laterală a hemitoracelui stâng
În regiunea umărului stâng
Pe faţa medială a membrului superior liber stâng
În regiunea hipocondrului stâng
CS Arterele coronare pornesc de la:
Sinusul coronarian
Auriculele inimii
Bulbul aortei
Valvulele semilunare ale aortei
Arterele pulmonare
CM Artera coronară dreaptă irigă:
Atriul drept
Peretele posterior al ventriculului drept
Tot peretele posterior al ventriculului stâng
Septul interatrial
Septul interventricular (1/3 posterioară)
CM Artera coronară stângă vascularizează:
Peretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng
Atriul stâng
Peretele anterior al ventriculului drept
Muşchiul papilar anterior al ventriculului stâng
CS Ramurile arterei coronare drepte sunt:
Interventriculare dreaptă şi stângă
Circumflexe dreaptă şi stângă
Interventriculară posterioară
Ventriculară stângă
Atrială dreaptă
CS Artera coronară stângă emite ramurile:
Interventricularis anterior şi ramus circumflexus
Interventriculară dreaptă
Atrială stângă
Septală
CM Ramura circumflexă:
Anastomozează cu artera coronară dreaptă
Poate fi dublă
Dă naştere la ramuri atriale şi ventriculare
Ea naştere de la bulbul aortei
Irigă atriul drept şi auriculul stâng
CM Ramura interventriculară posterioară irigă:
Peretele ventriculului drept
Auricula dreaptă
Muşchii papilari ai ventriculului drept
Porţiunea anterioară a septului interventricular
CM Ramurile arterelor coronare formează anastomoze:
Periferice
Intraorganice
Extraorganice
Intrasistemice
Interne
CS Arterele coronare pot fi vizualizate prin:
Angiografie coronariană (coronarografie)
Electrocardiografie
Percuţie
Endoscopie cardiacă
Tomografie
CM Anomalii de dezvoltare a inimii pot fi:
Existența a două inimi
Atrezia pediculului vascular
Dextrocardia
Ectopia cervicală
Triada Fallot
CS Vortex cordis se formează la:
Orificiul aortei
Orificiul trunchiului pulmonar
Apexul cordului
Inelul fibros drept
Inelul fibros stâng
CS Dintre venele cordului valvule are:
Vena mare a cordului
Venele Thebesius
Vena cavă superioară
Vena cavă inferioară
CM Arterele coronare pot porni atipic de la:
Trunchiul pulmonar
Arcul aortei
Artera subclaviculară stângă
Segmentul toracic al aortei descendente
CM Vena cordis magna:
Are origine în sinusul coronar
Ia naştere la nivelul apexului cordului
Colectează sângele din venele ambelor ventricule
Colectează sângele din venele septului interventricular
Se formează din venele minime ale cordului
CM Venele minime ale cordului:
Sunt numeroase
Se varsă nemijlocit în atriul drept
Se varsă nemijlocit în cavităţile atriilor şi ventriculelor
Încep în pereţii ventriculului stâng
Sunt patru la număr
CS Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:
Ventriculul drept
CM Patul limfatic al cordului este constituit din:
Trunchiuri limfatice
Reţele de capilare limfatice
Vasele limfatice cardiace drept şi stâng
Vase limfatice superficiale şi profunde
Ganglioni limfatici
CM Vasele limfatice de la pericard se varsă în:
Vasele limfatice cardiace
Ganglionii mediastinali anteriori
Ganglionii traheobronhiali
Trunchiurile bronhomediastinale
CM Există trei grupuri de vene cardiace:
Afluenţii venei cordis magna
Venele sinusului coronarian
Venele anterioare ale inimii
Venele minime
Vena oblică a atriului stâng
CM Inima este inervată de:
Nervul cardiac cervical superior
Nervul cardiac cervical mediu
Plexul aortal toracic
Plexul subclavicular
Nervul cardiac cervical inferior
CS Inervaţia simpatică a cordului este asigurată de:
Nucleul intermediolateral al segmentelor C8 – T4
Ganglionul jugular superior al nervului vag
Plexul carotid comun
Ganglionul jugular inferior al nervului vag
Neuronii de tipul Doghiel II
CM Inervaţia aferentă a cordului este asigurată de neuronii:
Ganglionilor spinali C7 – T4.
Ganglionilor superiori şi inferiori ai nervului vag
De tipul Doghiel II
Ganglionilor spinali T12 – L1
Ganglionului pterigopalatin
CM Cu privire la inervaţia parasimpatică a cordului:
Este asigurată de nucleul dorsal al nervului vag
O parte din fibrele parasimpatice trece în componența nervului laringian recurent
Se implică nervul frenic
Ca sursă servesc ramurile cardiace cervicale inferioare
Participă şi nervul splanhnic mic