Indicaţi elementele protezei parţiale mobilizabile scheletate ce se opun basculării protezei:
gheruţele incizale
pintenii ocluzali
dinţii artificiali
conectorii secundari
croşetul continuu
Indicați tipurile de apofize alveolare în edentaţiile parţiale terminale, conform criteriului – orientare, propus de Elbrecht:
ascendente
descendente
concave
convexe
triunghiulare
Marcați croșetele recomandate în protezele parţiale mobilizabile scheletate în edentațiile intercalate bilaterale, cînd parodontul dinţilor restanţi situați este afectat:
Ackers
Inelare
Continuu
Kemeny
Ney № 6
Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
amprentarea cîmpului protetic
pregătirea preprotetică
pregătire proprotetică
determinarea ocluziei centrice
proba scheletului metalic
Topografia ecuatorului protetic este dependentă de:
poziţia de înclinare a modelului
prezenţa migrărilor dentare
starea dinţilor antagonişti
forma anatomică a coroanei dinţilor stîlpi
forma procesului alveolar
Proba scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile prevede:
controlul scheletului pe model
corecţia croşetelor cu cleşte în cioc
sterilizarea scheletului metalic
corecţia scheletului cu cleştele crampon
controlul scheletului în cavitatea bucală
Evidențiați care aspecte se verifică la proba în cavitatea orală a machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate:
rapoartele de ocluzie
extinderea şeilor protezei
calitatea cerii stomatologice
calităţile de amortizare a protezei
forma, culoarea şi montarea dinţilor
Indicați tipurile edentației parțiale după topografia breşei:
laterală
frontală
fronto-laterală
circulară
întreruptă
Principiul de profilaxie locală la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:
educaţia sanitară
folosirea alimentelor dure
folosirea alimentelor moi
respectarea igienei cavităţii orale
păstrarea protezei noaptea în apă
Amprentele funcţionale compresive după E. Gavrilov se obţin:
totdeauna
sub aplicarea forţei de către medic
sub forţa musculară în ocluzie
doar la cîmpuri protetice cu rezilienţă mărită
în caz de prezența rezilienței medii
Indicaţi reperele liniei Camper:
cap condilian - foramen infraorbitale
cap condilian - sept intranazal
tragus - spina nazală anterioară
foramen auditiv extern - baza aripii nasului
tubercul articular - spina nazală posterioară
Modelarea reliefului vestibular şi a dimensiunii verticale a bordurii de ocluzie la maxila edentată total se va efectua în aşa mod ca:
buza superioară să fie uşor prăbuşită
poziţia buzei superioare să aibă aspect fizionomic
buza superioară să fie în proeminenţă uşoară
marginea bordurii să nu se vadă de sub buza superioară
marginea bordurii să fie cu 1-2 mm mai jos de marginea buzei superioare
Ce tipuri de atrofii a crestei alveolare edentate total la mandibulă deosebeşte Koller:
atrofiată unilaterală
atrofiată bilaterală
atrofiată ondulată
atrofiată esenţial laterală
atrofiată esenţial frontală
Indicați grupele de apofize alveolare edentate total la maxilă, propuse de I. Rîndaşu:
denivelate
retentive
ondulate
neretentive
neutre
Prima probă funcţională Herbst la amprentarea funcţională la mandibulă în edentaţia totală prevede:
actul de deglutiţie
actul de respiraţie nazală
actul de respiraţie mixtă
deschiderea maximală a gurii
deschiderea moderată a gurii
Gradul de adeziune a protezelor totale depinde de:
corespunderea fidelă a suprafeţei mucoasei a protezei cîmpului protetic
tipul ocluziei restabilite
stratul de salivă dintre suprafaţa mucosală a protezei şi cîmpului protetic
dimensiunea verticală de ocluzie
produsele alimentare întrebuințate
Indicaţi probele funcţionale Herbst la amprentarea funcţională la mandibulă în edentaţia totală:
deglutiţia şi deschiderea gurii maximal
plasarea vîrfului limbii spre buzele superioară şi inferioară
mişcările rotative ale limbii
mişcările active ale muşchilor mimici
Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţiile totale la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se apreciază utilizînd:
testul de deplasare a mandibulei anterior
reflexul molar Sears
testul fonetic
testul de deglutiţie
deschiderea medie a gurii
Indicaţi semnele micşorării dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor totale:
aspectul feţei este îmbătrînit
aspectul feţei nu este modificat
şanţurile peribucale sunt accentuate
şanţurile peribucale sunt în limitele normei
roşul buzelor este diminuat
Supraproteza totală pe implante poate fi realizată cu fixarea:
sistemului Dolder
sistemului croşetar
sistemului de telescopare
pastelor speciale
cleiurilor speciale
Determinați în care cazuri este indicată proteza totală cu căptuşeală din material elastic:
atrofia pronunţată a apofizelor alveolare
prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa cîmpului protetic
prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilenţă medie
Fenomenul Cristensen, folosit la înscrierea intraorală a mişcărilor mandibulare în edentaţia totală, se utilizează la crearea:
formei corecte a arcadelor dentare
curburii vestibulare a arcadelor dentare
contactului cuspido-fisural între arcadele dentare
curburilor ocluzale sagitale Spee
curburilor ocluzale transversale Monson-Willson
La baza clasificărilor abraziunei dentare, Broca şi Perier au pus:
gradul de abraziune
forma abraziunei
forma şi gradul abraziunei
direcţia abraziunei
factorul etiologic
Pentru forma compensată a abraziunii patologice a dinţilor după E. Gavrilov este caracteristic:
spaţiul de inocluzie fiziologică este în limitele normei
spaţiul de inocluzie fiziologică este mărit
spaţiul de inocluzie fiziologică este micşorat
DVO micşorată
DVO mărită
Spaţiul de inocluzie fiziologică în forma decompensată a abraziunei patologice după E. Gavrilov este:
nemodificat
micşorat
mărit
egal cu spaţiul minim de vorbire
egal cu spaţiul maxim de vorbire