Lichidul cefalorahidian se găseşte:
Sub pia mater
În afara durei mater
Între pia mater şi dura mater
Între arahnoidă şi dura mater
Între pia mater şi arahnoidă
Faţa medială a emisferei cerebrale este vascularizată de:
Artera cerebrală mijlocie
Arterele cerebrale anterioară și posterioară
Artera cerebrală posterioară
Trunchiul bazilar
Arterele cerebrale mijlocie şi anterioară
Arahnoida se caracterizează prin:
Este situată la exterior de pahimeninge
Delimitează spațiul epidural
Participă la formarea plexurilor vasculare
Formează granulații arahnoidiene
Nici una din afirmații nu este corectă
Toate căile sensibilităţii exteroceptive au al treilea neuron în:
Măduva spinării
Bulb
Cerebel
Nucleii bazali
Talamus
Nevraxul este învelit de următoarele formaţiuni, EXCEPTÂND:
Pia mater
Arahnoida
Dura mater
Neurolema
Lichidul cefalorahidian
Cerebelul primeşte informaţii de la receptorii situaţi în:
Sistemul circulator
Sistemul osteoarticular
Sistemul respirator
Sistemul muscular
Viscerele abdominale
Tentorium cerebelli:
Reprezintă un derivat al pahimeningelui cerebral
Conţine sinusul sagital inferior care trece prin marginea lui liberă
Conţine sinusul sigmoid, care trece prin marginea lui, ataşată la os
Este ataşat la porţiunea posterioară a falx cerebri
Este ataşat la apofizele clinoide posterioare
Falx cerebri:
Reprezintă un derivat al durei mater encefalice
Pe marginea lui inferioară trece sinusul sigmoidian
Este ataşat la cortul cerebelului
Este ataşat la crista galli a osului frontal
Pe una din marginile lui trece sinusul rect
Calea cortico-spinală conduce:
Sensibilitatea tactilă, termică şi dureroasă
Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
Motilitatea involuntară
Motilitatea voluntară
Sensibilitatea epicritică
Calea piramidală cuprinde următoarele fascicule:
Piramidal direct (anterior)
Corticobulbare
Piramidal încrucişat (lateral)
Reticulospinal
Corticonuclear
Pia mater spinală:
Este separată de măduva spinării printr-un spaţiu
Conţine foarte multe vase sangvine
E înconjurată de lichid cerebrospinal
Se extinde în regiunea encefalului
Formează ligamentele denticulate
Calea extrapiramidală cuprinde tracturile:
Olivospinal
Vestibulospinal
Rubrospinal
Corticobulbar
Emisferele cerebrale sunt unite prin:
Epitalamus
Comisura albă anterioară
Meninge
Corpul calos
Hipotalamus
Feţele emisferelor cerebrale prezintă:
Şanţul lateral Sylvius
Şanţul central Rolando
Girusul precentral
Şanţul calcarin
Girusul auricular
Filogenetic scoarţa cerebrală prezintă:
Paleocortexul
Cortexul motor
Neocortexul
Cortexul senzitiv
Izocortexul
Telencefalul este format din:
Emisferele cerebeloase
Emisferele cerebrale
Comisura mare a creierului
Puntea creierului
Pedunculii cerebrali
Artera cerebrală medie
Este ramură a arterei bazilare
Irigă cea mai mare parte a feţei superolaterale a emisferei cerebrale
Irigă toată circumvoluţiunea precentrală
Trece prin şanţul cerebral lateral
Irigă capsula internă
Emisferele creierului prezintă şanţurile:
Anterior
Central
Lateral
Posterior
Parieto-occipital
Lobul frontal al emisferei cerebrale este delimitat de:
Șanțul frontal superior
Fisura longitudinală
Șanțul precentral
Șanțul lateral
Șanțul central
Lobul parietal al emisferei cerebrale este delimitat de:
Șanțul postcentral
Șanțul intraparietal
Emisferele cerebrale prezintă:
Faţa dorsolaterală
Faţa posterioară
Polul occipital
Polul inferior
Faţa medială
Faţa medială a emisferei cerebrale prezintă circumvoluţiunile:
Gyrus occipitotemporalis lateralis
Precuneus
Gyrus temporalis inferior
Gyrus rectus
Gyrus fornicatus
Gyrus precentralis:
Se află în lobul frontal
Reprezintă aria motorie a cortexului cerebral
Conţine un cortex ceva mai gros decât gyrus postcentralis
În porţiunea sa inferioară conţine conexiuni neurale cu partea inferioară a corpului
Conţine celule piramidale gigantice Betz
La partea bazală emisferele cerebrale sunt legate între ele prin:
Comisura albă posterioară
Fornixul
Toate de mai sus
Faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale prezintă circumvoluțiunile:
Gyrus temporalis superior
Gyrus postcentralis
Gyrus frontalis inferior
Gyrus corpori calosi
Cuneus este delimitat de:
Șanțul corpului calos
Șanțul hipocampului
Șanțul parietooccipital
Pintenul de cocoş
Șanțul calcarin
Faţa dorsolaterală a emisferei cerebrale prezintă șanțurile:
Sulcus precentralis
Sulcus parahippocampalis
Sulcus frontalis lateralis
Sulcus intraparietalis
Sulcus temporalis inferior
Emisfera cerebrală prezintă pe faţa inferioară circumvoluțiunile:
Gyrus cinguli
Gyrus occipitotemporalis medialis
Gyri orbitales
Lobulus paracentralis
Precuneus este delimitat de:
Sulcus cinguli
Sulcus calcarinus
Sulcus parietooccipitalis
Sulcus hippocampi
Emisfera cerebrală prezintă pe faţa dorsolaterală circumvoluțiunile:
Lobulus parietalis superior
Gyrus angularis
Gyrus parahippocampalis
Gyrus frontalis superior
Centrul cortical al stereognoziei se localizează în:
Lobulul paracentral
Circumvoluțiunea centrală posterioară
Lobulul parietal superior
Lobulul parietal inferior
Circumvoluțiunea angulară
Centrul cortical al analizatorului motor al vorbirii scrise se află în:
Circumvoluțiunea frontală superioară
Circumvoluțiunea centrală anterioară
Circumvoluțiunea frontală mijlocie
Nucleul cortical al analizatorului auditiv al vorbirii articulate se localizează în:
Circumvoluțiunea frontală inferioară
Circumvoluțiunea temporală superioară
Circumvoluțiunea temporală inferioară
Corpii geniculați mediali
Nucleul analizatorului motor al vorbirii articulate se localizează în:
Circumvoluțiunea lingvală
Nucleul analizatorului motor se localizează în:
Circumvoluțiunea frontală medie
Circumvoluțiunea precentrală
Centrul cortical al analizatorului sensibilității generale şi proprioceptive se află în:
Circumvoluțiunea postcentrală
Nucleul cortical al analizatorului vizual se află în:
Lobul occipital
. Circumvoluțiunile orbitale
Zona șanțului calcarin
Sistemul limbic este implicat în funcţia:
Olfactivă
Stereognoziei
De reproducere
Reglarea aportului alimentar
Sensibilitatea protopatică se proiectează în:
Aria somestezică primară
Toată aria senzitivo-motorie
Tot lobul parietal
Aria somestezică secundară
Difuz pe scoarța cerebrală
Neuronii din aria motorie primară coordonează motilitatea voluntară prin următoarele căi:
Fibrele corticonucleare
Tractul corticospinal anterior
Căile piramidale
Căile extrapiramidale
Tractul corticospinal lateral
Structurile următoare sunt asociate cu calea auditivă:
Nucleii cohleari din rombencefal
Corpul geniculat medial
Lemniscul medial
. Gyrus temporalis superior
Braţul anterior al capsulei interne