Proiecţia pachetului neurovascular dorsal al piciorului propriu-zis este linia trasată între:
capul osului metatarsian I
capul osului metatarsian II
spaţiul interdigital II
mijlocul distanţei bimaleolare
spaţiul intermetatarsian I
În ţesutul subcutanat al regiunii dorsale a piciorului se găsesc:
reţeaua venoasă dorsală
a. dorsală a piciorului
n. peroneu superficial
n. sural şi safen
a. peronea
Sub fascia proprie a regiunii dorsale a piciorului sînt următoarele formaţiuni:
m. extensor digitorum brevis
m. extensor halucis brevis
a. dorsalis pedis et n. peroneus profundus
m. tibialis anterior
n. peroneus superficialis
Ramurile arterei dorsale a piciorului sînt:
a. arcuata
ramus plantaris profundus
a. tarsea medialis et lateralis
a. plantaris lateralis
a. plantaris medialis
Între care două formaţiuni este localizată a. dorsală a piciorului?
tendonul m. tibial anterior
tendonul m. extensor lung al halucelui
m. extensor scurt al halucelui
tendoanele m. extensor lung al degetelor
m. extensor scurt al degetelor
Nervul peroneu profund inervează:
pielea spaţiului interdigital IV
pielea spaţiului interdigital I
pielea regiunii maleolei mediale
mm. flexori
Ce muşchi sînt situaţi în loja medie a plantei?
m. flexor digitorum brevis
m. quadratus plantae
m. adductor halucis
m. abductor halucis
mm. lumbricalis
Ce formaţiuni anatomice sunt situate în loja medială a plantei?
m. flexor halucis brevis
tendonul m. flexor halucis longus
tendonul m. flexor digitorum longus
tendonul m. tibial posterior
În loja laterală a plantei sînt
m. abductor digiti minimi
m. flexor digiti minimi
mm. lumbricali
Pereţii canalului plantar sunt:
septurile intermusculare medial şi lateral
liamentul plantar lung
fascia profundă a plantei
fascia superficială a plantei
m. patrat al plantei
Conţinutul canalului plantar este:
m. flexor scurt al halucelui
tendoanele flexorilor lungi a halucelui şi degetelor
pachetele neurovasculare lateral şi medial
m. flexor scurt al degetelor
Limitele canalului calcaneu
osul calcaneu
În canalul calcaneu este situat:
fasciculul neurovascular medial
tendonul m. flexor lung al degetelor
tendonul m. peroneu lung
tendonul m. flexor lung al halucelui
Indicați ce formațiuni inervează nervul plantar medial:
mm. degetului I şi flexor scurt al degetelor
m. adductor al halucelui
2 m. lumbricali mediali
2 m. lumbricali laterali
pielea degetelor I, II, III şi IV, partea internă
Enumărați formaţiunile inervate de nervul plantar lateral:
mm. degetului 5, patrat al plantei
2 mm. lumbricali laterali şi mm. interosoşi
pielea degetelui 5 şi 4, partea externă
m. flexor scurt al degitelor
Pe partea dorsală a degetelor tendoanele extensorilor lungi se inseră în următorul mod:
porţiunele laterale la bazele falangelor distale
porţiunile medie la bazele falangelor medii
porţiunele laterale la bazele falangelor proximale
porţiunele medii la bazele flangelor distale
se inseră toate părţile la baza falangei distale
Notaţi afirmaţiile corecte:
tendoanele flexorilor din regiunea degetelor piciorului sunt situate în canale osteofiboase
tendoanele flexorilor posedă teci sinoviale
tecile sinoviale ale flexorilor se încep la nivelul oaselor metatarsiene
tecile sinoviale se încep la nivelul osului calcaneu
tecile sinoviale ale flexorilor se termină la nivelul bazei falangei distale
Articulaţia Chopart este formată de:
capul oaselor metatarsiene
baza falangelor proximale
osul cuboid
astragal (talus) şi calcaneu
navicular
Articulaţia tarsometatarsiană Lisfranc este formată de:
cuboid şi cele trei oase cuneiforme
bazele oaselor metatarsiene
astragalul (talus) şi calcaneul
Care dintre următoarele afirmații referitor la propagarea purulențelor din loja medie a plantei sunt corecte:
în loja posterioară a gambei prin canalul calcaneu și maleolar medial
în loja medială a plantei pe traiectul tendonului m. flexor lung al halucelui
în spațiile interdigitale pe traiectul mm. lumbricali
în partea dorsală a piciorului pe traiectul a. plantare profunde
în loja laterală a plantei pe traiectul m. flexor scurt al degetelor
Care dintre următoarele afirmații referitoare la topografia porțiunii mijlocii a plantei sunt corecte:
mușchii sunt dispuși în trei straturi
mușchii sunt dispuși în patru straturi
sunt prezente două spații de țesut celular între 1-2 strat și 2-3 strat de mușchi
stratul trei de mușchi este reprezentat de m. adductor halucis și tendonul m. peroneu lung
primul strat este reprezentat de către m. flexor scurt al degetelor
Indicati locul palpării pulsului pentru artera dorsală a piciorului:
posterior de maleola mediala
anterior de maleola laterala
intre oasele 1 si 2 metatarsian
intre al 3-lea si al 4-lea metatarsian
la mijlocul distantei intermaleolare
Numiți componentele scheletului osos al plantei în ordinea numerotată:
1 – os calcaneu; 2 – os cuboideu; 3 – metatarsul V; 4, 6, 7 – oasele cuneiforme; 5 – metatarsul I; 8 – os navicular; 9 – os talus
1 – os cuboideu; 2 – os calcaneu; 3 – metatarsul V; 4, 6, 7 – oasele cuneiforme; 5 – metatarsul I; 8 – os navicular; 9 – os talus
1 – os calcaneu; 2 – os cuboideu; 3 – os navicular; 4, 6, 7 – oasele cuneiforme; 5 – metatarsul I; 8 – metatarsul V; 9 – os talus
1 – os talus; 2 – os cuboideu; 3 – metatarsul V; 4, 6, 7 – oasele cuneiforme; 5 – metatarsul I; 8 – os navicular; 9 – os calcaneu
1 – os calcaneu; 2 – os talus; 3 – metatarsul V; 4, 6, 7 – oasele cuneiforme; 5 – metatarsul I; 8 – os navicular; 9 – os cuboideu
Ce structuri iau parte în formarea articulaţiei gleznei?
osul tibial
osul fibular
osul astragal (talus)
osul navicular
Ce formaţiuni sînt situate între fascia superficială şi proprie în regiunea articulaţiei talocrurale?
v. safena marea şi n. safenus, anterior de maleola medială
v. safena mică şi n. suralis, posterior de maleola laterală
v. safena magna şi n. safenus, posterior de maleola laterală
n. peroneu superficial în partea anterioară a articulaţiei
v. safena parva şi n. suralis, anterior de maleola madială
Canalul maleolar medial este format din:
retinaculum mm. flexori
partea medială a osului calcaneu
retinaculum mm. extensorum superius
partea laterală a osului calcaneu
retinaculum mm. extensorum inferius
Canalul maleolar medial conţine următoarele formaţiuni anatomice:
tendonul muşchilui tibial posterior
tendoanele m. flexor lung al degetelor, m. flexor lung al halucelui
tendonul Achile
a., v. tibiale posterioare şi n. tibial
tendonul muşchiului soleu
Sintopia formaţiunilor anatomice din canalul maleolar medial pe schema secțiunii frontale a articulației talocrurale drepte:
11 - tendonul m. tibial posterior; 10 – tendonul m. flexor lung al degetelor; 9 – tendonul m. flexor lung al halucelui
11 - tendonul m. flexor lung al degetelor; 10 – tendonul m. tibial posterior; 9 – tendonul m. flexor lung al halucelui
11 - tendonul m. flexor lung al halucelui; 10 – tendonul m. flexor lung al degetelor; 9 – tendonul m. tibial posterior
fasciculul neurovascular se găseşte între tendoanele mm. flexor digitorum şi halucis longus
posterior de tendonul m. tibial posterior se află tendonul m. flexor halucis longus
Notaţi răspunsurile corecte:
mm. peronei sînt situaţi în teacă osteofibroasă comună sub retinaculul peronier superior
mm. peronei au teacă osteofibroasă separată la nivelul retinaculului peronier inferior
mm. peronei pe tot traiectul au teacă osteofibroasă separată
mm. peronei pe tot traiectul au teacă ostofibroasă comună
nu există retinaculul peronier superior şi inferior, doar unul singur
În stratul subcutanat al regiunei maleolare laterale se găseşte:
v. safena mică
n. sural
v. safena mare
n. peroneu profund
n. tibial
Ligamentele articulaţiei talocrurale sunt?
lig. medial deltoid
lig. calacaneofibular
tendonul Ahile
lig. talofibular anterior
lig. talofibular posterior
Sintopia formaţiunilor anatomice din canalul maleolar medial spre posterior începînd cu m. tibial posterior este:
cel mai posterior se află tendonul m. flexor lung al halucelui
fasciculul neurovascular se găseşte între tendoanele mm. flexori lung al degetelor și halucelui
pachetul neurovascular se găseşte imediat posterior de maleola medială
posterior de tendonul m. tibial posterior se află tendonul m. flexor lung al halucelui