Care fracturi de omoplat necesită tratament chirurgical?
fracturi ale colului cu deplasare
fracturi de corp fără dislocare
fracturi corporale cu deplasare
fracturi ale unghiului inferior
fracturi ale omoplatului asociate cu fracturi de claviculă
Leziunea Galleazzi este:
fractura izolată a osului ulnar
fractura izolată a radiusului
fractura osului ulnar cu luxaţia capului osului radial
fractura osului radial cu luxaţia capului osului ulnar
fractura ambelor oase
Fractura metafizei radiale distale tip Smith-Goyrand include:
deplasarea unghiulară cu unghiul deschis dorsal
deplasarea unghiulară cu unghiul deschis anterior
basculare cu angrenare dorsală
basculare cu angrenare anterioară
aspect "dos de furculiţă"
Leziunea Bennett include:
fractura bazei osului metacarpian I
fractura bazei osului metacarpian V
luxaţia osului metacarpian I
luxaţia osului metacarpian V
luxaţia perilunară a mîinii
Pentru fracturile diafizare a oaselor II-V metacarpiene sunt caracteristice deplasările:
transversale
unghiulare
prin ascensiune
rotatorii
complexă
În leziunea Bennett se va:
aplica aparat gipsat
reducerea manuală şi aplicarea aparatului gipsat
reducerea manuală, stabilizarea cu broşe, aplicarea aparatului gipsat
intervenţia chirurgicală, aparat gipsat
intervenţia chirurgicală, stabilizarea cu broşe, aplicarea aparatului gipsat
În fracturile falangelor medii a degetelor mîinii, dacă fractura este amplasată distal de locul inserţiei flexorului superficial, se va depista deplasare:
transversală
unghiulară cu unghiul deschis dorsal
unghiulară cu unghiul deschis palmar
În fracturile falangelor medii a degetelor mîinii, dacă fractura este amplasată distal de locul inserţiei flexorului superficial, în deplasarea falangelor se va bloca:
extensorul
flexorul superficial
flexorul profund
ambii flexori
flexorii şi extensorii
În fracturile falangelor proximele a degetelor mîinii va fi o deplasare între fragmente:
unghiulară, cu unghiul deschis palmar
unghiulară, cu unghiul deschis dorsal
rotatorie
În fracturile falangelor proximele a degetelor mîinii cu deplasare unghiulară se va bloca mai frecvent de fragmente:
tendonul flexorului superficial
tendonul flexorului profund
tendoanele ambelor flexoare
tendoanele extensoarelor
tendoanele flexorilor şi extensorilor
În fracturile diafizare a oaselor metacarpiene cu deplasare unghiulară se va practica:
reducerea manuală, aplicarea aparatului gipsat
reducerea manuală, stabilizarea cu broşe
reducerea manuală, stabilizarea cu broşe şi aparat gipsat
reducerea deschisă a fragmentelor, stabilizarea cu broşe şi aparat gipsat
nu se vor practica manipulări
Tratamentul fracturelor de humerus:
aparat gisat de "atîrnare" (Caldwel)
aparat gipsat toraco-brahial în fracturi stabile
fixarea cu plăci înşurubate
fixarea în aparat extern (Ilizarov)
bandaj moale Desault
Care fractură diafizară se numeşte fractură de antebraţ?
fractura os. radial
fractura os. ulnar
fractura ambelor oase al antebraţului
fractura osului ulnar 1/3 distală, os. radial 1/3 proximală
fractură cominutivă a osuluiu radial 1/3 medie
Asistenţa medicală urgentă în fracturile oaselor antebraţului:
blocajul interfragmentar
bandaj elastic
imobilizare cu atelă tabelară
atelă gipsată
atîrnare pe eşafă
Luxaţia traumatică a şoldului apare mai des la vârsta:
Sugar
1-5 ani
6-15 ani
20-45 ani
50-60 ani
Poziţia de flexie moderată, abducţie şi rotaţie externă a membrului pelvin indică existenţa unei:
fracturi de col femural
fractură de diafiză femurală
fractură transtrohanteriană
fractură condili femurali
luxaţie de şold varietate pubiană
Pentru luxaţia traumatică a antebraţului sunt caracteristice următoarele semne:
Limitarea bruscă a mişcărilor
Mărirea volumului de mişcări
Rezistenta elastica in articulatia cotului
Rezistența elastică în articulația scapulo-humerală
Hipertermia membrului
Dispariţia triunghiului Hunter-Nelaton este caracteristică pentru:
Luxaţia antebraţului
Luxaţia braţului
Luxaţia femurului
Luxaţia gambei
Luxaţia semilunarului
Reducerea luxaţiei braţului se face prin următoarele procedee
Hipocrat
Mothes
Hugston
„Crenguţă verde"
Iumaşev
Cunoaştem următoarele luxaţii de cap femural:
Anterioare
Posterioare
Centrale
Periferice
Discentralizate
Complicaţiile posibile în luxaţia traumatică a gambei:
Ruperea m. quadriceps
Leziunea a. poplitea
Leziunea n. femural
Leziunea tendonului ahilian
Leziunea n. fibular
Imobilizarea luxaţiei reduse a humerusului se face:
1 zi
3 zile
o săptămână
2 săptămâni
3 săptămâni
Pentru luxaţia traumatică a extremităţii acromiale a claviculei sunt caracteristice următoarele semne:
„Treaptă de scară"
„Clapa de pian"
„Mâna de justiţie"
„Sertarul anterior"
„Semnul baionetei"
Pentru luxaţia traumatică a umărului sunt caracteristice următoarele semne:
„Umăr în abducţie"
„Umăr în epolet"
În luxaţiile pubiană şi obturatorie capul osului femural se deplasează:
Lateral
Medial
Posterior
Anterior
Median
În luxaţia iliacă şi ischi adică capul osului femural se deplasează:
Metoda de reducere în luxaţiile anterioară a femurului:
Djanelidze
Coher
Stamatin
Braun
Care este denumirea corectă şi sinonimele perioadei - I a "Carş-Sindromului"?
perioada insuficienţei acute cardiovasculare
perioada precoce a "Craş-Sindromului"
perioada acută
perioada compresiei tisulare
toate sunt corecte
Factorii principali dominanţi în perioada I a "Craş-Sindromului":
hipovolemia
hipernatriemia
hipercaliemia
hipotonia
hiperreflexia
Durata primei perioade a "Craş-Sindromului"
5-6 ore
12-24 ore
24-48 ore
48-60 ore
3-4 zile
Durata perioadei II a "Craş-Sindromului":
de la a 2 pâna la a 4 zi
de la a 3-4 zi pâna la a 8-12 zi
de la a 3-4 zi pâna la a 13-14 zi
de la a 2-3 zi pâna la a 21 zi
de la 1-2 zi pâna la a 24-25 zi
Denumirea corectă a perioadei III a "Craş-Sindromului":
perioada consecinţelor
perioada tardivă
perioada predominaţiei manifestărilor locale a compresiei tisulare
perioada cronizării proceselor
nu există
Insuficienţa renală-acută în "Craş-Sindrom" este cauzată de:
schimbări organice a canaliculelor renale cauzate de spasm vascular de lungă durată
hipovolemie
blocajul canaliculelor renale cu hemoglobina şi mioglobină sedimentată
de necroza nefralâ acută
de hipercalciemie
Cele mai efective procedee de detoxicare în "Craş-Sindrom" pot fi:
hemodializa prin "riniche artificial"
administrarea insuficientă a diureticilor
hemodializa peritonială
administrarea în cantităţi mari a soluţiilor detoxicante
hiperbarooxiterapia
Denumiţi factorii etiolagici ai osteoartrozei:
virusul Epstein-Baar
fracturile intraarticulare
microtraumatizarea articulaţiilor
factorul eriditar
contuzia articulaţiei
Care sunt semnele caracteristice pentru osteoartroză?
durere după sau la efort fizic
durere nocturnă
redoare matinală
durere în start
toate sunt caracteristice
Numiţi semnele radiologice caracteristice pentru osteoartroză:
osteoporoză
chisturi subcondrale
osteofitoza
discongruenţa suprafeţelor articulare
anchiloza osoasă
Care grupuri de preparate se folosesc în terapia medicamentoasă a osteoartroză:
antibiotice
imunosupresori
antiinflamatorii nesteroidiene
sulfanilamide
condroprotectori
Schimbarea cărui test de laborator va fi caracteristică pentru osteoartroză:
reacţia Vale-Rouse
testul latex
reacţia VSH mărită
toate sunt prezente
nu este caracteristic nici un fel
Care afirmaţie nu este corectă?
Redoare articulară considerăm limitatrea amplitudinei de mişcări într-un plan
Redoare articulară considerăm lipsa mişcărilor în articulaţie
Redoarea articulară este şi redoare matinală
Redoarea articulară poate fi şi în mai multe planuri
Redoarea articulară se manifestă prin anchiloză fibroasă
Care afirmaţie este corectă?
Anchiloză considerăm lipsa mişcărilor în articulaţie
Rigiditatea articulară este şi redoare matinală
Redoarea articulară se manifestă prin anchiloză osoasă
Enumeraţi semnele caracteristice pentru redoare articulară:
Limitatrea amplitudinei de mişcări într-un plan
Lipsa mişcărilor în articulaţie
Durere în articulaţii dimineaţa
Volumul mişcărilor în articulaţie nu depăşeşte 5°- 8°
Limitarea amplitudinei de mişcări în mai multe planuri
Enumeraţi semnele caracteristice pentru rigiditate articulară:
Limitatrea amplitudinei de mişcări în mai multe planuri