C 401. Manifestările clinice ale sindromului pletoric în eritremie sunt:
Limfadenopatie
Hiperemie a tegumentelor
Injectarea sclerelor
Paliditatea pielii
Simptom Cuperman pozitiv
C 402. Care sunt posibilităţile confirmării diagnosticului de eritremie în stadiul iniţial:
Dispensarizarea şi observarea pacientului în dinamică
Analiza generală a sângelui în dinamică
Efectuarea trepanobiopsiei
Puncţia sternală
Puncţia ganglionului limfatic
C 403. Consecinţele hematologice ale eritremiei în faza terminală sunt:
Dezvoltarea anemiei, trombocitopeniei
Dezvoltarea leucemiei acute
Dezvoltarea mielofibrozei posteritremice
Dezvoltarea maladiei Hodgkin
Dezvoltarea leucemiei limfocitare cronice
C 404. În analiza sângelui periferic în faza IIB a eritremiei se observă:
Eritrocitoză
Trombocitopenie
Leucocitoză
Deviere în formula leucocitară spre stânga
VSH accelerată
C 405. Din tabloul clinic al anemiei aplastice fac parte următoarele:
Sindromul neurologic
Infecţii frecvent întâlnite
Sindromul hemoragic
Sindromul anemic
Pancitopenia cu limfocitoza relativă în analiza sângelui periferic
C 406. Pentru anemia prin deficit de acid folic sunt caracteristice:
Sindromul gastrointestinal
Lipsa sindromului neurologic
Hemopoieza megaloblastică
C 407. Pentru anemia fierodeficitară sunt caracteristice:
Hemopoieza normoblastică
Sindromul sideropenic
Hipocromia eritrocitelor
Lipsa sindromului sideropenic
“Pica chlorotica
C 408. Din tabloul clinic al anemiei B12-deficitare fac parte următoarele:
Prezenţa mielozei funiculare
C 410. În dezvoltarea anemiei aplastice pot interveni următoarele:
Hepatita virală C
Substanţele toxice din grupa benzolului
Cloramfenicolul
Iradierea ionizantă
Mutaţia la nivelul celulei precursoare a mielopoiezei
C 409. În diagnosticul diferenţial al anemiei B12-deficitare şi al anemiei prin deficit de acid folic sunt importante următoarele:
Prezenţa sindromului neurologic
Prezenţa achiliei histaminorezistente
Creşterea nivelului de acid metilmalonic
C 411. La pacienţii cu anemia aplastică se folosesc următoarele metode de tratament:
Tratamentul transfuzional substituitiv cu componenţi ai sângelui
Tratamentul antibacterian
Administrarea androgenelor
Splenectomia
Chimioterapiea antitumorală
C 412. Enumeraţi criteriile anemiei aplastice severe:
Granulocite < 0,5·109/l
Trombocite < 20,0 ·109/l
Reticulocite < 1%
Hipocelularitate severă (< 25%) a măduvei osoase
Conţinutul hemoglobinei < 50 g/l
C 413. Enumeraţi criteriile de eficacitate a tratamentului cu preparate de fier:
Reticulocitoza la a 7-10-a zi
Reticulocitoza la a 4-5-a zi
Majorarea conţinutului hemoglobinei începând cu a treia săptămână
Dispariţia simptomelor de sideropenie peste 2-3 săptămâni
Apariţia eritrocitelor saturate cu hemoglobină
C 414. Dereglarea absorbţiei fierului are loc în cazurile de:
Rezecţia stomacului după metoda Billroth I
Rezecţia stomacului după metoda Billroth II
Enterita cronică
Sindromul de malabsorbţie
Rezecţia vastă a intestinului subţire în partea proximală
C 415. Pentru anemia fierodeficitară sunt corecte afirmaţiile:
Se întâlneşte preponderent la femei de vârsta reproductivă
Cea mai frecventă cauză sunt hemoragiile cronice
Insuficienţa alimentară de fier predomină la copii în vârsta până la un an
Insuficienţa alimentară de fier se dezvoltă la persoanele mature când timp îndelungat consumă preponderent lactate sau respectă dieta vegetariană
Se întâlneşte anemia fierodeficitară idiopatică
C 416. În scopul determinării gradului de extindere a procesului patologic în organism în limfomul Hodgkin se efectuează:
Radiografia organelor cutiei toracice cu tomografia mediastinului
Ultrasonografia
Tomografia computerizată
Trepanobiopsia
C 417. În limfomul Hodgkin pot fi următoarele simptome:
Mărirea ganglionilor limfatici
Febră
Perderea ponderală
Transpiraţie abundentă
Sindromul hemoragic cutanat
C 418. Variantele morfologice ale maladiei Hodgkin sunt:
Predominare limfocitară
Prolimfocitară
Scleroză nodulară
Mixtcelulară
Depleţie limfocitară
C 419. Pentru limfomul Hodgkin nu sunt corecte afirmaţiile:
Varianta morfologică nu are importanţă prognostică
Frecvent se afectează primar ganglionii limfatici cervico-supraclaviculari
Radioterapia după programul radical se efectuează în stadiul III al bolii
Ganglionii limfatici mediastinali sunt afectaţi cel mai frecvent
Semnele de intoxicare generală nu au însemnătate prognostică
C 420. În cazurile de leucemizare a limfoamelor non-Hodgkin indolente sunt corecte afirmaţiile:
Procentul limfocitelor în hemogramă nu corespunde celui din măduva oaselor
Dimensiunile ganglionilor limfatici şi ale splinei depăşesc numărul de leucocite
Limfocitele sunt de dimensiuni mari, multe din ele morfologic au caracter de prolimfocite
Sunt prezente umbrele nucleare
După tratamentul citostatic se normalizează hemograma cu dispariţia limfocitozei
C 421. Pentru limfoamele non-Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
Predomină debutul maladiei în ganglionii limfatici periferici
Rar se dezvoltă primar în ganglionii limfatici mediastinali
Afectările primare extranodale sunt frecvente
Cele mai frecvente localizări extranodale sunt inelul limfatic faringian şi tractul gastrointestinal
Frecvent primar se afectează glanda mamară
C 422. Prognosticul limfoamelor non-Hodgkin este în funcţie de:
Nivelul leucocitelor
Varianta morfologică
Stadiul clinic
Localizarea focarului tumoral
Prezenţa afectării măduvei osoase
C 423. Pentru variantele agresive ale limfoamelor non-Hodgkin este caracteristic:
Mărirea rapidă a ganglionilor limfatici
Ritmul înalt de generalizare
Prognosticul favorabil
Prognosticul nefavorabil
Afectarea măduvei oaselor influenţează considerabil la durata vieţii bolnavilor
C 424. Pentru leucemia granulocitară cronică sunt corecte afirmaţiile:
Există paralelismul dintre numărul de leucocite şi dimensiunile splinei
Lipseşte paralelismul dintre numărul de leucocite şi dimensiunile splinei
Eritrocitele sunt normocitare
Fosfataza alcalină în neutrofile este scăzută
Cromosomul Ph-pozitiv
C 425. Pentru mielofibroza idiopatică sunt corecte afirmaţiile:
Devierea spre stânga în hemogramă este pronunţată cu un procent mare de mielocite, metamielocite
La studierea morfologică a eritrocitelor se observă anizocitoză, poichilocitoză pronunţată
Fosfataza alcalină în neutrofile este în normă sau majorată
Anemia este frecventă
C 426. Sindroamele clinice pentru leucemia granulocitară cronică în faza acută sunt:
Anemic
Hemoragic
Complicaţiilor infecţioase
Proliferativ
Patologiei proteice
C 427. Faza desfăşurată a leucemiei monocitare cronice se manifestă prin:
Splenomegalie
Limfadenopatie şi hepatomegalie în puţine cazuri
Limfocitoză în hemogramă
Monocitoză în hemogramă
C 428. Preparatele folosite în tratamentul anemiei fierodeficitare sunt:
Fersinol
Hemofer
Sorbifer
Ferum Lek
Vitamina B1
C 429. Manifestările caracteristice ale sindromului de sideropenie sunt:
Fragilitatea părului şi unghiilor
Stomatită angulară
Fisuri calcanee
Pica chlorotica”
Icter al tegumentelor
C 430. În apariţia anemiei fierodeficitare ar putea fi de vină:
Hernia hiatală
Miomul uterin
Hemosideroza pulmonară
Insuficienţa transferinei
Splenomegalia
C 431. În anemia B12 -deficitară măduva oaselor evidenţiază:
Măduvă hipercelulară
Prezenţa megaloblaştilor
Anizocitoză şi poichilocitoză
Mielocite şi metamielocite gigante
Hiposegmentarea nucleului granulocitar
C 432. În anemia megaloblastică pot fi prezente următoarele
Paloare cu nuanţă icterică
Valori scăzute ale fierului seric
Atrofia mucoasei gastrice
Megaloblastoză în măduva osoasă
Parestezii în picioare şi mâini
C 433. Deficitul de vitamina B12 poate surveni ca consecinţă a:
Insuficienţei sau lipsei factorului intrinsec
Maladiilor ileonului
Utilizării mecanismului de concurenţă
Prezenţei anticorpilor anticelule parietale
Hemoragiile cronice
C 434. Cu privire la tratamentul anemiei aplastice sunt corecte afirmaţiile:
Ciclosporina este utilizată ca cel mai eficient imunosupresiv
Corticoterapia trebuie administrată în cazurile cu sindromul hemoragic
Infecţiile apar frecvent şi impun antibioticoterapia
Administrarea globulinei antilimfocitare agravează imunodeficienţa deja existentă
Transfuzii de masă leucocitară trebuie evitată în toate cazurile
C 435. Care din următoarele pot fi factori etiologici ai unei anemii hemolitice dobândite extraeritrocitare:
Colagenozele
Pneumonia acută
Solvenţii organici
Ciupercile otrăvitoare
Toxoplazmoza
C 436. Care din următoarele pot fi factori etiologici ai unei anemii hemolitice ereditare:
Deficitul de spectrină membranară
Sensibilităţi crecute ale membranei eritrocitare la complementul seric
Scăderea nivelului de glutation intraeritrocitar
Scăderea sintezei unor anumite tipuri de lanţuri de globină
Dereglarea sintezei aminoacizilor în lanţuri de globină
C 437. Pentru anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald sunt corecte caracteristicele:
Creşterea permiabilităţii membranei eritrocitare
Reducerea duratei de viaţă eritrocitară
Splenomegalia moderată
Reticulocitoză peste 30‰
Aspectul măduvei osoase hipercelular
C 438. În diagnosticul diferenţial dintre anemia B12 -deficitară şi anemia hemolitică autoimună cu anticorpi la cald sunt importante următoarele:
Prezenţa splenomegaliei
Reticulocitoza peste 30‰
Testul Coombs direct pozitiv
C 439. Referitor la hemofilia A sunt corecte următoarele afirmaţii:
Pe larg în tratament se folosesc corticosteroizii
Este o coagulopatie ereditară, cauzată de deficitul factorului VIII
Frecvent se întâlnesc hematoame şi hemartroze
Sunt posibile hemoragii renale
În caz de hematurie este contraindicat acidul aminocapronic
C 440. În tabloul clinic la bolnavi cu hemofilie sunt posibile:
Hemoragiile gastrointestinale sunt cauzate de o gastrită erozivă sau ulcer gastric şi duodenal
Deosebit de periculoase sunt hematoamele retroperitoniale
În 14-30% se întâlnesc hemoragiile renale
Hemoragii îndelungate şi periculoase după traume şi intervenţii chirurgicale
Tonzilectomia nu prezintă nici un pericol pentru viaţa bolnavilor şi nu necesită transfuzii de crioplasmă şi crioprecipitat
C 441. Care din următoarele afirmaţii cu privire la hemofilia A sunt corecte:
Tabloul clinic depinde de gradul de deficit al factorului de coagulare
Micşorarea numărului de trombocite
În cazul hemoragiilor gastrointestinale este efectivă crioplasma şi crioprecipitatul
Extracţiile dentare aduc la hemoragii de lungă durată
Timpul de coagulare după Lee-White prelungit
C 442. La un bolnav cu trombocitopenie sunt prezente următoarele manifestări hemoragice:
Hemoragii gingivale
Hemoragii nazale
Metroragii
Hemartroze
Peteşii
C 443. Care din următoarele susţine diagnosticul de purpură trombocitopenică
Este o maladie cu dereglarea hemostazei primare
În analiza sângelui scade numărul de trombocite
Splenomegalie pronunţată
Se poate dezvolta o anemie posthemoragică
Tratamentul se începe cu corticosteroizi
C 444. Purpura trombocitopenică autoimună poate însoţi evoluţia următoarelor maladii:
Maladia Randiu-Osler
Leucemia limfocitară cronică
Hepatita cronică
Ciroza hepatică
C 445. La pacienţii cu hemofilie sunt posibile următoarele hemoragii:
Hemartroze şi hematoame
Peteşii şi echimoze
Macrohematurie
Hemoragii gastrointestinale
Hemoragii după extracţii dentare
C 446. Care factori pot mărturisi despre evoluţie nefavorabilă a limfomului Hodgkin
Varianta morfologică cu depleţie celulară
Varianta morfologică limfohistiocitară
Prezenţa simptoamelor de intoxicare generală
Vârsta avansată
Stadiul III-IV
C 447. Semnele biologice de activitate ale limfomului Hodgkin sunt:
Hemoglobina mai mică decât 80 g/l
VSH mai mare de 30 mm/oră
Fibrinogenul mai mare de 5 g/l
α2-globulina mai mare de 10 g/l
Haptoglobina mai mare de 1,5 mg % şi ceruloplasmina mai mare de 0,4 un.
C 448. Pentru limfomul Hodgkin sunt corecte următoarele afirmaţii:
75% cazuri debutul maladiei este în ganglionii cervico-supraclaviculari
Afectarea inelului limfatic faringian este foarte frecvent
Afectarea primară a ganglionilor limfatici mediastinali este tipică pentru varianta scleroză nodulară
Afectarea primară a ganglionilor limfatici mediastinali are loc în 10%
Afectarea tractului gastrointestinal este foarte rar întâlnită
C 449. Preparatele principale, care se folosesc în schemele de polichimioterapie în tratamentul limfoamelor non-Hodgkin agresive sunt:
Mielosanul
Ciclofosfanul
Vincristina
Doxorubicina
Prednizolonul
C 450. La limfomul non-Hodgkin al stomacului pot fi următoarele simptoame:
Dureri în regiunea epigastrală
Dereglări dispeptice
Hemoragie gastrică
Pierdere ponderală