Prezenţa aerului liber subdiafragmatic pe o radiografie abdominală, pledează pentru:
Ulcer gastric perforat
Ileus biliar
Ocluzie intestinală aderenţială
Colecistita acută perforativă
Ulcer duodenal perforat
Numiţi trei surse mai frecvente de hemoragie digestivă superioară:
Sindromul Mallory-Weiss
Hemobilia
Ulcerul duodenal
Cancerul gastric
Varicele esofagiene
Indicaţiile absolute către tratamentul chirurgical al ulcerului peptic sunt:
Ulcerul malignizat
Stenoza pilorică decompensată
Ulcerul perforat
Ulcerul postbulbar
Ulcerul hemoragic
Ulcerul duodenal acut se poate complica cu:
Stenoză
Malignizare
Penetraţie
Perforaţie
Hemoragie
Selectaţi maladiile ce necesită diferenţiere cu ulcerul perforat:
Pancreatita acută
Apendicita acută
Pleuropneumonia pe dreapta
Trombembolia arterei pulmonare
Tromboza mezenterică
Selectaţi afirmaţiile ce subliniază valoarea informativă a endoscopiei digestive în diagnosticul ulcerului peptic:
Detectează ulcerele în absenţa semnelor radiologice specifice
Stabileşte gradul stenozei piloroduodenale
Este metoda cea mai frecvent utilizată în stabilirea diagnosticului
Identifică ulcerele mici sau superficiale fără manifestări specifice
Stabileşte sediul ulcerului postbulbar detectat radiologic
Specificaţi caracteristicile durerii epigastrice în ulcerul duodenal necomplicat:
Depinde de alimentaţie
Are caracter de arsură
Nu apare niciodată noaptea
Se calmează după administrarea antiacidelor
Poate persista maxim 48 ore
Selectaţi tehnicile endoscopice de hemostază utilizate în hemoragia digestiva ulceroasă:
Electro-, termo- sau fotocoagularea ulcerelor hemoragice
Injectare locală de alcool şi trombină
Sclerozarea
Ligatura cu benzi elastice
Aplicarea clipselor hemostatice
Selectaţi semnele clinice ce pledează pentru hemoragia digestivă superioară:
Melena
Rectoragia
Hemoptizia
Hematochezia
Hematemeza
Indicaţi situaţiile de unde poate fi sursa melenei:
Sângerare la nivelul stomacului
Sângerare la nivelul jejunului
Sângerare la nivelul rectului
Sânge înghiţit în hemoragiile oro-faringiene
Sângerare la nivelul colonului sigmoid
Selectaţi afirmaţiile ce pledează pentru intervenţia chirurgicală de urgenţă la un pacient cu hemoragie digestivă superioară:
Hemoragii acute cu pierderea rapidă peste 30% din cantitatea totală de sânge
Hemoragii care se repetă la interval de o săptămână
Hemoragii care nu pot fi menajate endoscopic
Hemoragii cu hemodinamică instabilă după repleţia volemică
Hemoragii la pacienţi peste 60 ani
Selectaţi maladiile ce pot fi cauza hemoragiei digestive superioare:
Ulcerul gastric
Gastropatiaeroziv-hemoragică
Hamartomul
Boala ano-rectală
Selectaţi afirmaţiile false despre conduita terapeutică în hemoragiile digestive superioare:
Un aspirat nazogastric iniţial clar sau bilios sugerează o sângerare activă curentă
Gastropatia erozivă sau hemoragică e de obicei accesibilă terapiei endoscopice
Sângerareaprovocatădeantiinflamatoriinesteroidienesepoateamelioraprinadministrareade antagonişti de receptori H2 sau inhibitori de pompă protonică
Malformaţiile arterio-venoase sângerânde se tratează cu electrocauterizare bipolară
Aspirarea de sânge sau „zaţ de cafea” prin tubul nazogastric necesită lavaj gastric
Selectaţi factorii asociaţi cu incidenţa crescută a ulcerului duodenal:
Rudele de gradul întâi ale pacienţilor cu ulcer duodenal
Grupa sanguină A(II)
Boala pulmonară cronică obstructivă
Pacienţi cu insuficienţă renală cronică
Hipoparatiroidismul
Selectați afirmațiile adevărate despre aspectul radiologic al ulcerelor gastrice
Ulcerele gastrice benigne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi
Prezenţa pliurilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugerează malignizarea
Ulcerele gastrice cu un diametru de peste 3 cm sunt mai frecvent maligne
D. Aproximativ 1-8% dintre ulcerele gastrice care apar benigne la examenul radiologic baritat se dovedesc a fi maligne
Investigaţiaradiologicăpoatefifolositădreptuniccriteriudedeterminareamalignităţii
Specificaţi afirmaţiile adevărate ce caracterizează ulcerul gastric:
Durerea epigastrică constituie simptomul cel mai frecvent întâlnit
Durerea este întotdeauna calmată de ingestia de alimente
Greaţa şi vărsăturile pot apărea şi în absenţa obstrucţiei mecanice
Scăderea ponderală apare doar în ulcerele maligne
Hemoragia constituie o complicaţie a ulcerului gastric
Indicaţi afirmaţiile corecte despre Helicobacter pylori:
Este un bacil spiralat, microaerofil, Gram negativ
Invadează mucoasa gastrică
Produce exotoxină ce facilitează efectele sale agresive asupra mucoasei gastrice
Activează monocitele prin HLA-DR-receptorii pentru interleukina 2 pe suprafaţa acestora
Produce o adezină ce facilitează ataşarea de celulele epiteliale gastrice
Specificați afirmaţiile corecte despre tratamentul maladiei ulceroase cu inhibitori de pompă de protoni
Acţionează prin inhibarea ATP-azei H+/K+
Se administrează zilnic la orele 18.00
Doza standard de lansoprazol este de 30 mg/zi, 4-8 săptămâni
Nivelul seric al gastrinei revine la normal după 2 luni de la oprirea tratamentului
La oameni nu a fost raportat hiperplazia celulelor enterocromofine ale mucoasei gastrice după administrarea de Lansoprazol
Prostoglandinele influenţează secreţia gastrică prin:
Stimularea secreţiei de mucus gastric
Stimularea secreţiei de bicarbonat
Stimularea regenerării celulelor mucoasei
Reducerea fluxului sanguin
Menţinerea barierei împotriva retro-difuziei ionilor de hidrogen
Indicaţi complicaţiile evolutive frecvente ale ulcerului gastric:
Stenoza
Hemoragia
Malignizarea
Volvulusul
Invaginaţia
Indicaţi obiectivele intervenţiei chirurgicale în tratamentul ulcerului gastric:
Înlăturarea ulcerului
Întreruperea lanţului patogenic
Hemostaza
Devolvularea
Restabilirea circuitului digestiv
Selectaţi afecţiunile ce pot duce la hemoragie digestivă superioară:
Esofagita erozivă
Boala Menetrier
Hernia hiatală
Tromboza arterei splenice
Apendicita perforativă
Indicaţi caracteristicile ulcerului gastric:
Este mai puţin frecvent decât ulcerul duodenal
Este mai frecvent decât ulcerul duodenal
Are incidenţă egală la ambele sexe
Apare în decada 3 de vârstă
Se poate maligniza
Selectaţi elementele patogenetice specifice pentru ulcerul gastric:
Alterarea barierei mucoasei gastrice
Hiperaciditate
Reflux alcalin
Esofagită peptică
Prezenţa Helicobacter pylori
Despre ulcerul gastric, din punct de vedere epidemiologic, se poate afirma că:
Este mai frecvent decât cel duodenal
Se întâlneşte cu o frecvenţă maximă după decada a V-a
Este mai frecvent la bărbaţi
Are o incidenţă egală la ambele sexe
Indicaţi cine a descris triada caracteristică perforaţiei ulcerului duodenal:
Mondor
Dieulafoy
Charcot
Virchow
Finsterer
Medicaţia antisecretorie gastrică folosită în tratamentul ulcerului peptic include:
Antacide
Sucralfat
Inhibitori ai pompei de protoni
Antihistaminice H2
M-colinoblocante
Alegeţi atitudinea chirurgicală paliativă în ulcerul gastro-duodenal hemoragic:
Rezecţie gastrică B-I
Rezecţie gastrică de excludere
Anastomoză gastro-jejunală şi vagotomie
Vagotomie + operaţie de drenaj
Gastro-duodenotomie,suturaulceruluiînsitu,gastro-duodenorafie
Hematemeza survine când:
Originea hemoragiei este pulmonară
Când sursa este până la ligamentul Treitz şi mai mare de 500 ml
Hemoragie din intestinul subtire
Hemoragii colonice
Hemoperitoneum
Melena – scaun moale, păstos, de culoarea “vişinei răscoapte” poate fi întâlnit în:
Hemoragiile pulmonare
Ulcerul gastro-duodenal hemoragic
Ruptura varicelor esofagiene
Hemobilie
Neoplasm de colon recto-sigmoid