Selectaţi antibioticul ce NU se administrează în infecţia cu Helicobacter pylori:
Metronidazol
Tetraciclina
Claritromicina
Amoxicilina
Streptomicina
Selectaţi situaţia în care NU se pot dezvolta ulceraţii acute gastroduodenale:
Arsuri extinse
Corticoterapie
Ingestie de aspirină
Leziuni ale sistemului nervos central
Administrarea de peniciline
Fistula digestiva externă după chirurgia ulcerului gastroduodenal este consecinţa:
Stenozei organice precoce
Edemului gurii de anastomoză
Atoniei gastrice
Dehiscenţei anastomozei
Hemoragiei din tranşa de sutură
Selectaţi cauza cea mai frecventă a hemoragiilor digestive superioare:
Ulcerul gastric
Ulcerul duodenal
Varicele esofagiene
Cancerul gastric
Sindromul Mallory-Weiss
Selectaţi dintre cele enumerate cauza cea mai frecventă a hemoragiei digestive superioare:
Gastrita erozivă
Prezenţa ulcerului gastric subcardial mai frecvent este stabilit în baza:
Tabloului clinic
Rx abdominale
Ultrasonografiei abdominale
Endoscopiei digestive
pH-metriei gastrice
Prezenţa durerilor nocturne în maladia ulceroasă este caracteristic pentru:
Hernia hiatală
Gastrita cronică
Esofagita de reflux
Selectaţi cea mai frecventă localizare a ulcerului gastric:
Peretele anterior
Peretele posterior
Curbura mare
Pilor
Curbuca mica
Specificaţi caracteristica distinctivă a durerii în ulcerul duodenal:
Permanentă
Are caracter de colica
Dependentă de alimentație
Calmată de spălături gastrice
Cedează în cursul nopţii
Selectaţi factorul ce NU este implicat în etiopatogenia ulcerului peptic:
Dezechilibrul factorilor de agresiune şi protecţie
Infecţia cu Helicobacter pylori
Antiinflamatoarele nesteroidiene
Hipergastrinemia
Hipertiroidia
Alegeţi patologia ce NU reprezintă cauza unei hemoragii digestive superioare:
Tumori benigne esofagiene
Diverticulul gastric
Volvulusul gastric
Angiodisplaziile duodenale
Tumorile ampulei Vater
Hematemeza în cazul hemoragiilor ulceroase este urmată întotdeauna de:
Hematochizie
Hemoptizie
Melenă
Rectoragie
Metroragie
Alegeţi semnul mai precoce al malignizării ulcerului gastric:
Voma cu miros fetid
Hematemeza
Dispariţia periodicităţii şi violenţei durerilor
Pierderea ponderală
Melena
Indicaţi cea mai informativă metodă de apreciere a secreţiei gastrice:
Testul Hollender
pH-metria
Testul Kay
Examenul radioscopic
Esofagogastroduodenoscopia
Selectaţi caracteristica ce încadrează ulcerul gastric în tipul Johnson II:
Ulcer prepiloric
Ulcer cardial
Ulcer al curburii mici cu antru şi pilor normal şi aciditate subnormală
Ulcer al curburii mici cu ulcer duodenal evolutiv
Ulcer al curburii mici cu ulcere prepilorice şi aciditate înaltă
Selectaţi caracteristica ce încadrează ulcerul gastric în tipul Johnson IV:
Selectaţi complicaţia maladiei ulceroase în care vomele sunt mai frecvente:
Stenoza compensată
Stenoza decompensată
Ulcer duodenal penetrant în pancreas
Ulcer perforant duodenal asociat cu hemoragie
Stenoza subcompensată
Selectaţi cea mai informativă metodă diagnostică pentru constatarea malignizării ulcerului:
Radioscopia stomacului cu contrastare dublă
pH-metria gastrică
Fibroesofagogastroduodenoscopia cu biopsie
Pneumogastrografia
Tomografia computerizată
Alegeţi afirmaţia falsă despre hemoragia digestivă ocultă:
Se depistează prin intermediul testului pentru hemoglobinperoxidază
Ingestia de vitamina C peste 500 g/zi provoacă întotdeauna un test fals pozitiv
Pacienţii trebuie testaţi în timpul unei diete cu multe fibre şi puţină carne
Doză zilnică de 325 mg de aspirină nu duce la rezultate fals pozitive
Testul pentru depistarea hemoragiilor oculte nu este obligatorie la pacienţii sub 50 ani
La un pacient de 45 ani cu anamneza îndelungată de ulcer duodenal refractar la terapia medicamentoasă şi prevalarea hiperacidităţii după testul Kay, cea mai indicată operaţie este:
Vagotomia supraselectivă
Vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi operaţie de drenaj gastric
Vagotomia selectivă cu gastroduodenostomie Jaboulay
Vagotomia tronculară cu anastomoză gastrojejunală
Rezecţia gastrică 2/3
Selectaţi perioada perforaţiei ulceroase ce se caracterizează prin durere violentă în epigastru, transpiraţii reci, respiraţie superficială, semnul Eleker pozitiv şi poziţie antalgică forţată:
Peste 12 ore de la asocierea perforaţiei ulcerului cu hemoragie
Primele 6 ore de la perforaţia retroperitoneală a ulcerului duodenal
Primele 4-6 ore de la perforaţia ulcerului în peritoneul liber
6-12 ore de la penetraţia ulcerului
Peste 12 ore de la perforaţia ulcerului în peritoneul liber
Indicaţi autorul metodei conservative de tratament a ulcerului perforat:
Billroth (1881)
Pierandozzi (1960)
Dragstedt (1960)
Taylor (1946)
Braun (1892)
Specificaţi examenul în rezultatul căruia se apreciază activitatea hemoragiei digestive superioare:
Clinic
Radiologic
Bacteriologic
Endoscopic
Laporoscopic
Fibroesofagogastroscopia evidenţiază varice esofagiene gr.III care sângerează activ şi mucoasă gastrică fără ulceraţii. Selectaţi metoda de hemostază de prima intenţie:
Ligatura varicelor esofagiene
Rezecţia esofagului inferior cu anastomoză esogastrică
Aplicarea sondei Blakemore
Deconectare azigoportală
Anastomoză splenorenală
Montajul Pean-Billroth I în rezecţia gastrică efectuată pentru complicaţiile ulcerului peptic constă în:
Anastomoză gastroduodenală termino-terminală
Anastomoză gastrojejunală termino-laterală
Anastomoză gastrojejunală în „Y”
Anastomoză gastroduodenală latero-laterală
Anastomoză gastroduodenală termino-laterală
Marcaţi cel mai relevant semn al dehiscenţei anastomozei gastroduodenale şi a tranşei gastrice, întâlnit în chirurgia maladiei ulceroase:
Dureri pronunţate în epigastru
Vomă şi greţuri
Febră şi frison
Eliminarea prin drenuri a albastrului de metilen introdus în stomac
Contractură musculară în epigastru
Selectaţi elementele conduitei curative în sindromul Mallory-Weiss:
Antacide şi hemostatice
Terapie hormonală (corticosteroizi)
Pituitrină
Sonda Blakemore
Hemostaza endoscopică
Selectaţi tipurile de stenoze ulceroase:
Stenoza cardiei
Stenoza mediogastrică
Stenoza pilorobulbară
Stenoza postbulbară
Stenoza fundică
Selectaţi localizările posibile ale adenomului ulcerogen:
Pancreas
Duoden
Colecist
Stomac
Splina
Selectaţi complicaţiile frecvente în ulcerul duodenal:
Malignizarea
Stenoza
Hemoragia
Penetrația
Perforația