În câte stadii se clasifică boala cronică renală după clasificarea KDOQI:
2
3
4
5
6
Care este motivul principal ce NU ne permite să determinăm cu exactitate incidența și prevalența bolii cronice renale în stadiile inițiale?
Lipsa studiilor epidemiologice
Lipsa semnelor și simptomelor la pacienții cu boala cronică renală în stadiile timpurii
Lipsa unei definiții clare a boala cronică renală
Din motivul că boala cronică renală este o boală tranzitorie
Din motivul că determinarea creatininei și ureei serice este o investigație de laborator laborioasă și mult prea scumpă
Cel mai nefavorabil factor de progresie a bolii cronice renale este:
Pruritul
Hematuria
Proteinuria
Bacteriuria
Uricosuria
Prezența cărui semn este cel mai informativ în diferențierea bolii cronice renale cu injuria renală acută?
Ambii rinichi de dimensiuni mici
Hipocalciemia
Hipernatriurie
Două cele mai frecvente cauze care duc la dezvoltarea bolii cronice renale terminale sunt:
Alergiile și diabetul
Infecțiile și diabetul
Diabetul și hipertensiunea arterială
Infecțiile și hipertensiunea arterială
Nefrolitiaza și hipertensiunea arterială
Cauza exclusiv genetică care duce la dezvoltarea bolii cronice renale terminale este:
Diabetul zaharat
Pielonefrita cronică
Boala polichistică renală autozomal dominantă
Chisturile renale simple
Hipertensiunea arterială
Cauza principală de deces la pacienții cu boala cronică renală terminală sunt:
Complicațiile cardiovasculare
Anemia
Insuficiența hepatică
Uremia
Sepsis
Ce stadiu de boala cronică renală conform clasificării KDOQI va avea un bărbat cu rata filtrării glomerulare de 23 ml/min/1.73m2:
1
Pacientul cu boala cronică renală stadiul 4 sau 5 poate necesita administrarea de eritropoietină pentru managementul:
Anemiei
Neutropeniei
Pancitopeniei
Trombocitopeniei
Hipoproteinemiei
Care categorie de medicamente reduc frecvența complicațiilor cardiace, rezistența vasculară periferică și secreția de renină:
Diuretice
β-blocante
α1-blocante
Blocanții canalelor de calciu
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
Proteinuria este un factor de risc pentru progresia boala cronică renală:
Care poate fi modificat
Care nu poate fi modificat
Proteinuria nu este factor de risc pentru boala cronică renală
Proteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul 5
Proteinuria are un factor pronostic favorabil
Pentru a calcula rata filtrării glomerulare prin diferite formule în practica clinică cotidiană este nevoie de a cunoaște următorul indice biochimic:
Creatinina serică
Ureea serică
Proteina generală
Potasiul seric
Sodiul seric
Hiperkaliemia, acidoza, hiperlipidemia, hiperuricemia și malnutriția în boala cronică renală sunt consecința:
Hematuriei
Oliguriei
Uremiei
Hipertensiunii arteriale
Insuficienței hepatice
La pacienții cu boala cronică renală avansată, în hemoleucograma, cel mai des se determină:
Anemie normocromă normocitară
Anemia macrocitară
Anemia normocromă microcitară
Anemia hipocromă microcitară
Nivelul hemoglobinei în limitele normei
La care valori trebuie redusă tensiunea arterială pentru a obține efect nefroprotector:
Tensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, în caz dacă este bine tolerată
Tensiunea arterială diastolică peste 90 mmHg
Tensiunea arterială sistolică sub 120 mmHg, chiar dacă nu este bine tolerată
Tensiunea arterială sistolică peste 140 mmHg, dacă este bine tolerată
Tensiunea arterială sistolică sub 90 mmHg
Prin ce mecanism se consideră că inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc proteinuria:
Dilatarea arteriolei eferente cu scăderea presiunii intraglomerulare
Scăderea hipertensiunii arteriale sistolice
Scăderea hipertensiunii arteriale diastolice
Micșorarea reabsorției Na în tubii colectori
Inhibarea directă a reninei
Rata filtrării glomerulară poate fi calculată după clearance-ul?
Potasiului
Colesterolului
Glucozei
Creatinină
Bilirubinei
Care dieta se va recomanda pacientului cu hipertensiune arterială și rata filtrării glomerulare <15 ml/min/1.73m2?
Dieta fără particularități
Dietă hipocalorică
Dietă hiposodată
Dietă săracă în grăsimi și hipocalorică
Dietă hiposodată, hipokalemică și hipoproteică
Pacienții cu care maladii vor reprezenta majoritatea în departamentul de dializă pe plan mondial?
Bolile polichistice renale
Glomerulonefrita cronică
Hipertensiunea
Uropatia obstructivă
În ce stadiu al bolii cronice renale după KDOQI este necesar de a iniția pregătirea pacientului pentru dializă:
Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de fier la pacienții cu boala cronică renală complicată cu anemie fierodeficitară ?
Per os
Intravenos
Intraarterial
Subcutanat
Sublingual
Cauza principală a anemiei la pacienții cu boala cronică renală este:
Sinteza unei cantități mici de eritropoietina
Sinteza de anticorpi contra eritropoietinei
Sinteza de anticorpi contra receptorilor eritropoietinei de pe celulele progenitoare a eritrocitelor
Sinteza unei eritropoietină defectă
Răspunsul inadecvat al celulelor progenitoare a eritrocitelor la eritropoietină
În ce stadiu a bolii cronice renale după KDOQI trebuie de inițiat tratamentul cu hemodializă cronică:
Stadiul 1 KDOQI
Stadiul 2 KDOQI
Stadiul 3 KDOQI
Stadiul 4 KDOQI
Stadiul 5 KDOQI
Care clasificare se utilizează pentru stadializarea boala cronică renală:
NYHA
KDOQI
RIFLE
AKIN
Mogensen
Care este cea mai eficientă metodă de substituție a funcției renale
Hemodializa
Dializa peritoneală
Hemoabsorbția
Transplantul renal
Plasmafereza
Termenul de uremie desemnează în general:
Concentrația ureei în plasmă
Concentrația ureei în sânge
Creșterea creatininei în sînge
Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a funcției renale
Creșterea acidului uric în sânge
Diminuarea sintezei de eritropoietină
Prezența inhibitorilor eritropoietinei
Hemoliza
Pierderile sangvine gastro-intestinale
Deficitul de acid folic și de vitamina B12
Afectarea funcțiilor de excreție, reabsorbție și secreție a rinichilor în cadrul bolii cronice renale duce la:
Hiperpotasemia
Hipopotasemie
Hipofosfatemie
Hiperglicemia
Deshidratare
Hiperpotasemia severă, cu schimbări pe ECG, se tratează prin:
Enalapril
Dietă
Captopril
Eritropoietină
Hemodializă
Furosemid se poate de administrat la care dintre pacienții cu boala cronică renală:
Pacienții deshidratați
Pacienții cu anurie
Pacienții cu diureză restantă, >500 ml/zi
Pacienții hipovolemici
Pacienții cu hipersensibilitate la furosemid
Dereglarea metabolismului fosfocalcic la pacienții cu boala cronică renală se datorează:
Pierderea proteinelor serice în urină
Hidroxilarea insuficientă a vitaminei D3
Hiperparatiroidismului primar
Osteodistrofiei renale
Hiperpotasemiei
Scăderea ratei filtrării glomerulare se consideră fiziologică:
La persoanele în etate
În timpul sarcinii
După efort fizic intens
După consumarea excesivă de lichide
În perioada caniculară
Selectați afirmația FALSĂ referitor la hemodializa efectuată la pacienții cu boala cronică renală stadiul 5 KDOQI:
Se efectuează de obicei 3 pe săptămână
Se efectuează, de obicei, în condiții casnice
Este necesar de a avea abord vascular
Pacienții trebuie pregătiți înainte de a iniția hemodializa cronică
Transplantul renal este mai eficient decât hemodializa
La ce valori ai ratei filtrării glomerulare trebuie inițiate metodele de substituție renale:
<60 ml/min/1,73 m2
>120 ml/min/1,73 m2
<15 ml/min/1,73 m2
<30 ml/min/1,73 m2
>15 ml/min/1,73 m2
Ce preparate se administrează ca terapie hipolipemiantă în boala cronică renală:
Statine
Sartane
Chelatori de fosfor
Laxative
Cea mai nocivă toxină în boala cronică renală este:
Guanidina
Creatinina
Bilirubina
Ureea
Cystatina C
Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarele circumstanțe:
Scăderea ratei de filtrare glomerulară <60 ml/min/1.73m2
Prezența unei leziuni renale demonstrată prin modificări morfopatologice, imagistice sau de laborator (proteinurie)
Pacientul trebuie să aibă peste 70 de ani
Să se determine ureea serică crescută
Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a funcției renale
Boala cronică renală terminală este stabilită atunci când:
Rata filtrării glomerulare este < 15 ml/min/1.73 m2
Rata filtrării glomerulare este 20-25 ml/min/1.73 m2
Rata filtrării glomerulare este 30-35 ml/min/1.73 m2
Pacientul este supus dializei peritoneale cronice
Pacientul este supus hemodializei cronice
Care sunt contraindicațiile pentru a efectua transplant renal:
Infecția HIV
Cancer cu metastaze
Vârsta >50 ani
Maladii severe care nu se vor îmbunătăți după transplantul renal
Într-o sarcină fiziologică, care din următoarele schimbări renale se pot întâlni?
Creșterea rata filtrării glomerulare
Creșterea dimensiunilor renale
Scăderea fluxului sanguin renal
Infecții ale tractului urinar mai rare
Proteinuria până la 500 mg/zi și glicozuria
Factorii de risc modificabili pentru progresia bolii cronice de rinichi sunt:
Sexul și greutatea mică la naștere
Factorii genetici
Glicemia și greutatea corporală
Factori de risc nemodificabili în progresia bolii cronice de rinichi sunt:
Sexul
Glicemia
Vârsta
Pentru estimarea rata filtrării glomerulare în practica clinică se utilizează:
Formula MDRD (Modification of Diet in Renal Disease)
Formula Cockcroft-Gault
Formula CKD-EPI (Chronic Kidney Disease Epidemiology Collaboration)
Estimarea indexului masei corporale
Măsurarea eliminării prin urină a inulinei
Managementul bolii cronice renale terminale se face prin:
Dializă peritoneală
Transplant renal
Administrarea de hormoni glucorticoizi
Administrarea de insulină
Care sunt caracteristicele bolii cronice renale:
Creșterea creatinei serice
Scăderea ureei serice
Diminuarea potasiului seric
Creșterea potasiului seric
Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se efectuează:
Administrarea Eritropoietinei
Administrarea fierului intravenos
Administrarea inhibitorilor enzimelor de conversie
Administrarea potasiului per os
Administrarea inhibitorilor direcți ai reninei
Care sunt semnele hiperkaliemiei pe ECG
Complexul QRS lărgit
Unda T înaltă
Creșterea intervalului PR
Tahicardie supraventriculară
Devierea axei cardiace spre stânga
Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a:
Controla hipertensiunea arterială
Micșora proteinuria
Reducere aportului alimentar de proteine
Administra soluție fiziologică parenteral
Administra antiinflamatorii nesteroidiene
Care din următoarele grupe de medicamente sunt considerate nefroprotectoare:
Blocanții receptorilor angiotensinei II
Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodpina, Nifedipina)
Alfa-blocanți
Blocanții canalele de calciu non-dihidropiridinici (ca verapamil, diltiazem)
Care din următoarele medicamente sunt considerate de prima linie pentru controlul hipertensiunii arteriale la pacienții cu boala cronică renală asociată cu proteinurie:
Blocanții receptorilor angiontensinei II
Blocanții canalelor de calciu dihidropiridinici (ca Amlodipina, Nifedipina)
Diuretice ca monoterapie
Agoniștii α2 adrenergici – clonidina