La maturi limita superioară a câmpului vizual la culoarea albă :
10-15°
40-45°
65-70°
80-85°
20-25°
La maturi limita de jos a câmpului vizual la culoarea albă :
35-40°
45-50°
80-90°
60-70°
20-30°
La maturi limita temporală a câmpului vizual la culoarea albă:
50-60°
100-110°
40-50°
La maturi limita nazală a câmpului vizual la culoarea albă :
45-55°
70-80°
Acţiunea bactericidă a lacrimei se datorează prezenţei în ea a
Lidazei
Chimotripsinei
Lizozimei
Apei
Fosfatazei
Ambliopia este o dereglare a:
Simţului luminos
Vederii cromatice
Vederii periferice
Vederii binoculare
Acomodaţiei
O dioptrie reprezintă puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focală de:
100 m
10 m
1 m
10 cm
1 cm
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,5m este de:
4,0D
2,0D
1,0D
0,5 D
0,1D
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,25m este de:
0,5D
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 2 m este de:
0,2D
Pacientul cu punctum remotum la 1,0 m are miopie de:
5,0D
10,0D
Pacientul cu punctum remotum la 0,5 m are miopie de:
Pacientul cu punctum remotum la 25 cm are miopie de:
Pacientul cu punctum remotum la 10 cm are miopie de:
Metoda subiectivă de determinare a refracţiei este:
Schiascopia
Refractometria
Dioptrometria
Biomicroscopia
Cu lentile aeriene
Pentru citire, pacientului cu hipermetropie +1,0D în vârstă de 50 de ani sunt necesari ochelari:
+1D
+2D
+3D
+4D
+5D
Pentru citire, emetropul în vârstă de 60 de ani are nevoie de ochelari:
Acomodaţia este:
Refracţia statică a globului ocular
Puterea de refracţie a corneei
Axa antero-posterioară a ochiului
Capacitatea de a vedea clar la diferite distanţe de la ochi
Capacitatea de a percepe lumina de diferită intensitate
Punctul proxim de vedere clară este:
Punctul care se află pe vârful corneei
Punctul situat inainte de cristalin
Punctul situat după cristalin
Cel mai apropiat punct văzut clar de ochi în situaţia utilizării capacităţii maxime de acomodaţie
Punctul în care se adună razele după trecerea prin sistemul optic al ochiului
In ambliopie de grad foarte inalt acuitatea vizuală este:
0,04 şi mai joasă
0,05 –0,1
0,2-0,3
0,4-0,8
1,0 şi mai înaltă
Care medicament va produce paralizia acomodativă:
Instilarea Sol. Pilocarpini 1%
Instilarea Sol. Atropini 1%
Instilarea Sol. Furacillini 1.5000
Instilarea Sol. Levomicetini 0,25%
Instilarea Sol. Timolol 0,5%
Ce nu e caracteristic conjunctivitei adenovirale:
Este o boală epidemică
Se manifestă prin foliculi ale conjunctivei
Prezenţa hiperemiei conjunctivale
Prezenţa limfoadenopatiei regionale
Membrane fibrinoase aderate de conjunctivă
Ce nu e caracteristic conjunctivitei primăvăratice:
Este o maladie cronica, recidivantă
E bilaterală
Secreţii adundente purulente
Este de origine alergică
De regulă sunt afectaţi copiii cu vârsta până la 15-17 ani
Conjunctivita gonococică a adultului se manifestă:
În primele 3-7 zile după contaminare
În perioada 11-20 zile după contaminare
În perioada 21-26 zile după contaminare
În perioada 27-30 zile după contaminare
După 1 lună de la contaminare
Ce nu e specific conjunctivitei difterice:
E provocată de bacilul Leffler
Prezenţa unei pelicule membranoase, care aderă de conjunctivă
Ganglionii preauriculari dureroşi
Ganglionii submaxilari dureroşi
Majorarea tensiunei intraoculare
Lentilele sferice convergente sunt utilizate pentru corecţia
Miopiei
Astigmatismului hipermetropic simplu
Astigmatismului miopic compus
Astigmatismului miopic simplu
Hipermetropiei
Lentilele sferice divergente sunt:
Concave
Convexe
Plan convexe
Biconvexe
Astigmatice
Corecţia optică a miopiei simple se face cu:
Cea mai slabă lentilă convergentă
Cea mai slabă lentilă divergentă
Cea mai puternică lentilă divergentă
Cu prizme
Cea mai puternică lentilă convergentă
Cataracta hipermatură se poate complica cu:
Glaucom secundar facolitic
Conjunctivita flictenulară
Dezlipire de retină
Uveita
Retinită
Cataractele congenitale totale se operează:
Precoce (în primele luni după naştere)
La 2 an
După 7 an
După 14 ani
După 60 de ani
Nervul optic este format din axonii amielinici ai celulelor retiniene:
Bipolare
Ganglionare
Bastonaşe
Conuri
Bastonaşe şi conuri
Hemianopsiile heteronime se intalnesc in:
Leziuni ale bandeletelor optice
Leziuni la nivelul scoarţei occipitale
Leziuni ale chiasmei optice
Leziuni ale nervului optic
Leziuni ale retinei
Focarul principal in hipermetropie este
Punctiform pe retină
Liniar vertical după retină
Liniar vertical inaintea retinei
Punctiform inaintea retinei
Punctiform după retină
Focarul principal in miopie este:
Punctiforn după retină
Ce semn nu e caracteristic iridociclitelor:
Congestie pericheratică
Mioză
Midriază
Sinechii iridocristaliniene posterioare
Modificări de culoare şi relief al irisului
În care maladie e specific apariţia precipitatelor pe suprafaţa posterioară a corneei:
Chorioidită
Detaşare de retină
Iridociclita
Miopia forte
Conjunctivită
Ce nu e caracteristic dacriocistitei acute:
Local în regiunea sacului lacrimal se constată senzaţia de căldură
Edem local şi palpebral
Eritem local
"Ochiul uscat"
Durere locală
Ce nu e caracteristic sindromului corneean:
Lacrimarea
Fotofobia
Blefarospasmul
Diplopia
Durerile oculare
Sindromul patognomonic al cheratitelor herpetice
Prezenţa sensibilităţii corneene
Lipsa sensibilităţii corneene
Ce nu e caracteristic cheratitei flictenuloase (scrofuloase):
Prezenţa flictenelor
Preponderent se dezvoltă la copii
E interpretată ca o maladie alergicomicrobiană
E interpretată ca o maladie virală
Se poate dezvolta în condiţiile diminuării rezistenţei organismului
Ce semn nu e caracteristic cheratoconului:
Cheratoconul este o ectazie cronică bilaterală a corneei
Cheratoconul este o ectazie cronică unilaterală a corneei
Este o maladie neinflamatorie
Se produce subţierea zonei centrale a corneei
Se dezvoltă la persoane tinere
Ce semn nu e caracteristic cheratitei sifilitice congenitale:
Este bilaterală
În evoluţie se disting trei faze (de infiltraţie, de vascularizaţie şi de resorbţie)
Congestia pericheratică este prezentă
Congestia pericheratică este absentă
Reacţia Bordet-Wassermann este pozitivă
Ce nu e specific sindromului Sjoegren:
Se manifestă printr-o cheratoconjunctivită uscată
Afecţiunea este bilaterală
Mai frecvent se dezvoltă la femei
Funcţia glandei lacrimale e normală
Se asociează cu lipsa secreţiei sudoripare
Pterigionul este
O tumoare conjunctivală malignă
O degenerescenţă conjunctivală
Este o afecţiune neevolutivă
Este o tumoare corneană benignă
Este o afecţiune inflamatori
Profilaxia conjunctivitei gonococice a nou-născutului se face cu:
Instilaţii cu Dexametasonă
Instilaţii cu pilocarpină
Instilaţii cu Sulfacil de natriu 20%
Instilaţii cu Cortizon
Instilaţii cu Atropină 0,1%
Dacriocistita congenitală a nou-născutului se dezvoltă datorită :
Infecţiei intrauterine a sacului lacrimal
Dilatării prenatale a sacului lacrimal
Impermiabilităţii canalului lacrimonazal spre momentul naşterii
Infecţiei bacteriene în timpul naşteri
Naşterea copilului la 7 luni
Eroziunea corneeană reţine colorantul cu aspect dendritic in:
Keratita punctată superficială
Keratita herpetică
Ulcer serpinginos
Keratita neuroparalitică
Keratita luetică
Ce nu e caracteristic combustiilor cu baze:
Sunt considerate mai uşoare decât cele cu acizi
Produc necroză de coagulare
Produc lichefierea (colicvare) albuminelor
Au tendinţa spre infiltraţie şi ulceraţie în profunzime
Au tendinţa spre agravare în zilele următoare după accident
Hipopionul de regulă e prezent în
Eroziune corneeană
Ulcer serpijinos corneean
Cataractă posttraumatică
Hemoftalm
Oftalmia simpatică decurge sub forma unei:
iridociclită fibrinoplastică la globul traumat
iridociclită fibrinoplastică la globul congener (netraumat)
neuroretinită la globul traumat
endoftalmită la globul traumat
panoftalmită la globul trauma