Oftalmia simpatică se va dezvolta nu mai devreme de:
2 săptămâni după traumă
4 săptămâni după traumă
5 săptămâni după traumă
6 săptămâni după traumă
o lună după traumă
Colect de sânge în camera anterioară se va defini ca:
Hemoftalmus
Hifema
Heterocromie
Rubeoză
Hipopion
În contuziile oculare pot apărea următoarele modificări cu excepţia
Luxaţia, subluxaţia cristalinului
Hifem, hemoftalm
Glaucomul secundar
Cataracta posttraumatică
Keratocon
In contuziile oculare edemul Berlin îşi va găsi sediul în
Cornee
Iris
Corp ciliar
Coroidă
Retină
Semnul absolut al unei plagi penetrante oculare:
Scăderea acuităţii vizuale
Lacrimarea
Fotofobia
Prezenţa corpului străin intraocular
Blefarospasmul
Hipotonia oculară este simptomul caracteristic:
Cataractei
Uveitei anterioare
Glaucomului
Plăgilor penetrante oculare
Neuritelor retrobulbare
Ce nu e caracteristic glaucomului acut:
Halouri colorate in jurul luminei (becului electric
Durere oculară cu iradiere în hemicraniu
Midriază
Mioză
Camera anterioară e redusă
La lezarea totală a nervului optic nu se va menţiona:
Cecitatea
Dispariţia reflexului fotomotor direct
Păstrarea reflexului consesual
Ce semn nu este specific cataractei senile
Mai frecvent apare după vârsta 55-60 ani
Este întotdeauna bilaterală
Evoluează spre opacifierea totală a cristalinului
Se disting două etape de evoluţie
Se disting patru etape de evoluţie
Ce nu este caracteristic glaucomului primar cu unghi deschis:
E o maladie bilaterală
Evoluţia e progresivă şi asimetrică
Se manifestă prin accese de glaucom acut
Se dezvoltă excavaţia glaucomatoasă
Se manifestă prin creşterea tensiunei intraoculare
Hemianopsiile omonime sunt provocate de:
Lezările chiasmei
Leziunile căilor optice şi radiaţiilor optice
Leziunile retinei
Leziunile nervului optic
Leziunile coroidei
Metodele de examinare ale campului vizual:
Schiascopia
Campimetria
Perimetria
Refractometria
Biomicroscopia
Îngustarea periferică concentrică a câmpului vizual este caracteristică pentru:
Dacrioadenită
Iridociclită
Atrofia nervului optic
Conjunctivite
Keratita herpetică dendritică
Cea mai gravă complicaţie în miopia forte e considerată:
Stafilom miopic
Corioretinită miopică
Cataracta miopică
Opacifieri in corpul vitros
Dezlipire de retină
Diametrul antero-posterior al globului ocular la adult are in mediu:
24 mm
26 mm
28 mm
30 mm
32 mm
Ce semn nu e caracteristic cristalinului:
Este o lentilă biconvexă
Este perfect transparent şi elastic
Este fixat de corpul ciliar prin ligamentele Zinn
Poate fi antrenat intr-un proces inflamator
Puterea de refracţie în stare de repaos este de 18,0-20,0D
Ce semn nu e caracterisrtic stazei papilare:
Reprezintă un edem neinflamator
Reprezintă un edem inflamator
Dezacordul între modificările oftalmoscopice evidenţe şi tulburările funcţionale minime în perioada de debut a bolii
Papila nervului optic poate proemina in corpul vitros
Tumorile intracraniene pot fi drept cauză a maladiei date
Ce simptom nu e caracteristic coroiditelor:
Prezenţa fotopsiilor
Prezenţa durerilor oculare
Lipsa durerilor oculare
Prezenţa metamorfopsiilor
In majoritatea cazurilor procesele inflamatorii se extind şi asupra retinei
Ce semn nu e specific in embolia trunchiului arterei centrale a retinei:
Dispariţia bruscă a vederii până la fotosensibilitate
Mioza
Midriaza cu abolirea reflexului fotomotor direct
Inschemie retiniană şi un edem alb-lăptos al fundului de ochi
Simptomul "cireaşa maculară" ("sâmburele de vişină)
Ce semn nu e specific detaşării de retină primare:
Se dezvoltă mai frecvent în miopia forte
Apariţia unei umbre în câmpul vizua
Dureri oculare
Prezenţa senzaţiilor luminoase anormale în formă de scântei (fosfene)
Ce semn nu e caracteristic neuritei optice retrobulbare:
Diminuarea marcantă a vederii centrale
Păstrareavederii centrale
Prezenţa scotomului central
Drept consecinţă poate surveni atrofia optică
Dereglarea simţului cromatic
Complicaţii a unei coroidite pot fi
Secluzia pupilei
Cheratopatie
Neuroretinită
Decolarea de retină exudativă
Ocluzia arterei centrale a retinei
Simptomatologia apărută după instilarea de midriatice - ochi roşu, dureros, tip hemicranie, acuitate vizuală alterată – este caracteristică pentru:
Glaucom acut
Uveită anterioară
Coroidită
Conjunctivită acută
Neurita
Hipopionul este:
Tulburarea omogenă a transparenţei umorii apoase
Depozite alb-gălbui in camera anterioară
Depozit de sange in camera anterioară
Precipitate corneene
Secreţie purulentă în fanta palpebrală
Complicaţia uveitei anterioare cu secluzie pupilară:
Ulcer corneean serpiginos
Glaucom secundar
Neuropatie optică
Decolare de retină
Corioretinită
Intr-o panoftalmie tratamentul chirurgical este:
Evisceraţia
Enucleaţia
Exenteraţia
Cu extracţia cristalinului
Nevroectomia
Uveita anterioară defineşte inflamaţia:
Irisului şi corpului ciliar
Sclerei
Vitrosului
Corneei
Nervului optic
Nervul patetic (trohlear) inervează muşchiul
Drept intern
Drept extern
Oblic mare (superior)
Oblic mic (inferior)
Drept superior
Nervul abducens inervează muşchiul:
"Ochi amaurotic de pisică" se întâlneşte în:
Retinoblastom
Obstructia arterei centrale a retinei
Iridociclită acută
Keratita herpetica superficiala
Glaucom incipient
Primul neuron al retinei este situat in stratul:
Celulelor fotoreceptoare
Celulelor bipolare
Celulelor ganglionare
Stratul epiteliul pigmentar
Stratul plexiform intern
Al doilea neuron al retinei este situat in stratul:
celulelor amacrine
Stratul plexiform extern
Al treilea neuron al retinei este situat in stratul:
Stratul epiteliului pigmentar
Examenul fundului de ochi urmăreşte aspectul:
Papilei nervului optic, maculei, vaselor retinei
Corpului ciliar
Epiteliului cornean
Cristalinului
Irisului
Cireaşa maculară apare în:
Obstrucţia trunchiului ACR
Obstrucţia trunchiului VCR
Obstrucţia unui ram al VCR
Obstrucţia unui ram ACR
Obstrucţia arterei cilio-retinale
Hemeralopia este imposibilitatea adaptării la:
Întuneric
Lumina roşie
Lumina verde
Lumina galbenă
Lumina diurnă
Studiul modificărilor fundului de ochi prezintă interes deosebit privind starea vaselor
Cerebrale
Coronariene
Nazo-farengiale
Periferice
Pulmonare
Corecţia optică a hipermetropiei simple se face cu:
Cea mai puternică lentilă divergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai puternică lentilă convergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai slabă lentilă divergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai slabă lentilă convergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cu lentile cilindrice
In miopie focarul principal este situat
Inaintea retinei
Pe retină
In spatele retinei
Pe capsula anterioară a cristalinului
Pe capsula posterioară a cristalinului
In hipermetropie focarul principal este situat:
In faţa retinei
Factorii ce intervin in realizarea presiunii intraoculare sunt:
Umoarea apoasă şi circulaţia sa
Diametrul pupilar
Axul globului ocular
Mărimea cristalinului
Volumul corpului vitros
Modificările câmpului vizual în glaucomul cronic simplu incipient:
Lărgirea petei oarbe
Îngustarea concentrică
Scotom central
îngustare supero-temporală
Îngustare supero-nazală
Tratamentul chirurgical în glaucomul primar cu unghi deschis vizează:
Realizarea unei comunicări între camera anterioară şi posterioară
Crearea unei noi căi de drenare a umoarii apoasă prin operaţii fistulizante
Reducerea formării umorii apoase prin operaţii anemizante
Îmbunătăţirea aprovizionării sanguine a discului optic
Extracţia cataractei
Dicromazia este:
Lipsa de perceperea a unei culori
Lipsa de perceperea a două culori
Lipsa de perceperea a 3 culori
Lipsa de perceperea a 4 culori
Lipsa de perceperea a 5 culori
Protanopia
Lipsa de percepţie a culorii roşii
Lipsa de percepţie a culorii verzi
Lipsa de percepţie a culorii albastre
Lipsa de percepţie a culorii galbene
Lipsa de percepţie a culorii ultravioletă
Deiteranopia este
Lipsa de percepţie a culorii violetă
Tritanopia este:
Lipsa de percepţie a culorii negre
Etiologia ulcerului cornean serpiginos:
Bacteriană
Virală
Luetică
Tuberculoasă
Toxico-alergică
Etiologia kerato-conjunctivitei scrofuloase (flictenuloase):
Tuberculoasă-alergică
Micotică
Alergică
Etiologia cheratitei dendritice: