132. Examenul clinic al apofizelor alveolare în edentaţiile parţiale întinse se va efectua prin:
inspecţie şi palpare
radiografie simplă
tomografie
sondare
auscultaţie
133. Fibromucoasa imobilă a cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse la maxilă acoperă:
A- buza superioară
B- obrajii
C- palatul moale
D- procesele alveolare edentate
E- aşa tip de fibromucoasă nu există
Gradul de rezilienţă a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse se va determina:
A- vizual
B- prin palpare degitală şi instrumentală
C- cu stomatoscopul
D- cu oglinda stomatologică
E- cu gnatodinamometrul
Înregistrarea contactelor dento-dentare statice şi dinamice la examenul relaţiei şi raportului de ocluzie centrică la pacienţii cu edentaţii parţiale se va efectua cu:
A- plăcuţe de ceară ramolită
B- creionul chimic
C- vizual
D- stomatoscopul
E- gnatodinamometrul
136. Examenul clinic obiectiv a articulaţiei temporo-mandibulară la pacienţi cu edentaţii parţiale întinse include:
A- acuzele
B- anamneza actualei maladii
C- palparea şi auscultaţia
D- proba fonetică
E- determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
137. Examenul clinic obiectiv a muşchilor zonei maxilo-faciale la pacienţi cu edentaţii parţiale întinse include:
A- masajul
B- un complex de exerciţii
C- determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
D- inspecţia şi palparea
E- actul de deglutiţie
138. La palparea intraorală a muşchiului pterigoidian median la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse policele degetului sînt plimbate spre:
A- zona posterioară a tuberozităţii maxilare
B- unghiul mandibulei
C- zona vestibulară a premolarilor mandibulari
D- zona orală a premolarilor mandibulari
E- zona posterioară a planşeului bucal
139. Indicaţi metoda de examinare radiografică a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:
A- teleradiografia
B- electroradiografia
C- radiografia panoramică
D- tomografia
E- radiografia intraorală
140. Electroodontometria dinţilor sănătoşi la pacienţii cu edentaţii parţiale ne indică:
A- 2-6 mka
B- 10-15 mka
C- 20-25 mka
D- 0,1-0,2 mka
E- 0,3-0,5 mka
141. Indicaţi indicii eficienţei masticatorii a primilor molari după Agapov la pacienţii edentaţi parţial:
2
3
4
5
6
142. La absenţa premolarilor inferiori din stînga pierderea eficienţei masticatorii după Agapov va fi egală cu:
A- 10%
B- 12%
C- 16%
D- 18%
E- 20%
143. La absenţa la maxilă a caninului, premolarilor şi primului molar din stînga pierderea eficienţei masticatorii după Agapov va fi egală cu:
A- 20%
B- 25%
C- 30%
D- 34%
E- 44%
144. Ca coeficient condiţional egal cu 1 a rezistenţei funcţionale a parodontului după Kurleandski au fost apreciaţi dinţii:
A- incisivii inferiori şi cei laterali superiori
B- incisivii centrali superiori
C- caninii superiori
D- caninii inferiori
E- premolarii
145. La rezorbţia parodontului cu 1/2 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
A- 25%
B- 50%
C- 75%
D- 100%
E- nu scade deoarece se mobilizează forţele de rezervă
146. La rezorbţia parodontului cu 3/4 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:
A- 15%
D- 25%
E- 100%
147. La baza calculului gradului de pierdere a eficienţei masticatorii după Rubinov pacientul va efectua actul de masticaţie a 800 mg a miezului de nucă timp de:
A- pînă la actul de deglutiţie
B- 50 sec
C- 40 sec
D- 18 sec
E- 14 sec
148. Pentru a determina eficienţa masticatorie a pacienţilor edentaţi parţial după Rubinov 800 mg miez de nucă se va mesteca:
E- 4 sec
149. Indicaţi metodele paraclinice de examinare a stării funcţionale a muşchilor zonei maxilo-faciale în edentaţiile parţiale întinse:
A- gnatodinamometria
B- fagodinamometria
C- miotonometria
D- paralelometria
E- paradontometria
150. Tabloul clinic în edentaţia parţială întinsă este în dependenţă de:
A- caracterul alimentelor
B- tipul de respiraţie (nazală, orală)
C- regimul zilei de lucru
D- starea generală a organismului
E- starea tractului digestiv
151. În caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie la examenul exobucal a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse se va observa:
A- micşorarea treimei inferioare a feţei
B- majorarea unghiurilor mandibulei
C- micşorarea unghiurilor mandibulei
D- respiraţie orală
E- respiraţie mixtă
152. Suprasolicitarea funcţională a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale întinse clinic se manifestă prin:
A- modificări de culoare a dinţilor
B- prezenţa zgomotului ocluzal
D- xerostomie
C- salivaţie abundentă
E- abraziunea intensivă a reliefului ocluzal
153. Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy – Applegate la rînd cu criteriul topografic a edentaţiei include şi elemente de :
A- fiziologie şi terapie
B- ordin estetic
C- normalizare a dimensiunii verticale de ocluzie
D- normalizare a dimensiunii verticale de postură mandibulară
E- normalizarea actului de deglutiţie
154. Clasa III Kennedy a edentaţiei parţiale se caracterizează cu prezenţa breşei arcadei dentare:
A- unilaterală terminală
B- bilateral terminală
C- unilateral intercalate
D- frontale
E- lezarea totală a coroanelor premolarilor
155. Suprafeţele vestibulară şi orală ale coroanei dintelui, pe care se aplică elementele de menţinere a protezei mobilizabile trebue să fie:
A- abrupte
B- convexe
C- concave
D- plane
E- semiovale
156. Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi colet numită şi zona retentivă este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:
A- braţului elastic
B- braţului rigid
C- braţului opozant
D- apofizei croşetului
E- corpului croşetei
157. Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi marginea ocluzală (incisivală) numită şi zona neretentivă este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:
A- conectorului secundar
B- apofizei croşetei
C- corpului croşetei
D- braţului rigid
E- pintenului ocluzal
158. Ecuatorul anatomic al dintelui nu corespunde cu ecuatorul protetic datorită:
A- abraziunei intensive a reliefului ocluzal
B- afecţiunilor carioase netratate
C- afecţiunilor carioase tratate incorect
D- poziţiei înclinate de implantare a dintelui
E- migrării verticale a dinţilor
159. Valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale este dependentă de:
A- gradul de înclinare coronară
B- gradul de implantare radiculară
C- starea organului pulpar
D- tipul de ocluzie
E- stereotipul actului de masticaţie
160. Croşetul inelar Jackson în protezele parţiale mobilizabile este indicat în edentaţiile Kennedy clasa:
A- I
B- II
C- III
D- IV
E- V
161. Croşetul mucoalveolar în protezele parţiale mobilizabile este indicat cînd apofiza alveolară:
A- are un profil retentiv
B- are o valoare protetică retentivă
C- are valoare nesatisfăcătoare
D- este triunghiulară
E- este acoperită de fibromucoasă flotantă
162. Planul protetic în zona frontală a arcadelor dentare, necesar de a fi determinat în edentaţiile parţiale extinse, este:
A- paralel liniei trago – nazale
B- într-un plan cu linia interincisivală
C- paralel liniei bipupilare
D- întrun plan cu linia mediană a feţei
E- paralel liniei subnazale
163. Landa susţine că distanţa dintre planul Camper şi cel protetic necesar de a fi determinat în edentaţiile parţiale întinse este egală cu:
A- 15 mm
B- 18 mm
C- 20 mm
D- 26 mm
E- 29 mm
164. După adapatrea şablonului cu bordurile de ocluzie la maxilă în a treia situaţie clinică la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se determină:
A- relieful oral al bordurii de ocluzie la mandibulă
B- direcţia bordurii de ocluzie la mandibulă în zonele laterale
C- dimensiunea verticală de ocluzie
E- linia croşetară optimală
165. Proteza parţială mobilizabilă acrilică cu croşete simple de menţinere transmite forţele funcţionale asupra suportului:
A- dental
B- parodontal
C- dento-parodontal
D- muco-osos
E- mixt
166. Numărul dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse influenţează:
A- poziţia ecuatorului anatomic
B- situarea zonelor retentive
C- tipul de ocluzie
D- stabilizarea protezei
E- starea fibromucoasei cîmpului protetic
167. Tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale terminale sunt situaţi:
A- în zona vălului palatin
B- retroincisival la maxilă
C- retroincisival la mandibulă
D- în zona retromolară la mandibulă
E- în zona retroalveolară la mandibulă
168. Braţul elastic al croşetei simple în protezele parţiale mobilizabile acrilice fiind situat în zona retentivă a suprafeţei vestibulare o va cuprinde cu:
A- 1/3
B- 1/4
C- 1/2
D- 1/5
E- în totalitate
169. La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd T se aude ca D atunci dinţii frontali superiori sînt montaţi:
A- strict vertical
B- prea vestibular
C- prea palatinal
D- încrucişat cu cei inferiori
E- în infraocluzie
170. La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd D se confundă cu T atunci dinţii frontali superiori sunt montaţi:
A- prea vestibular
B- în supraocluzie
C- în prognaţie
D- în progenie
E- pre palatinal
171. Indicaţi dezavantajul protezelor parţiale mobilizabile acrilice cu croşete simple de menţinere:
A- sînt igienice
B- sînt fizionomice
C- transmit forţele funcţionale pe cale mixtă
D- transmit forţele funcţionale asupra suportului muco-osos
E- transmit forţele funcţionale dento-parodontal
172. La rebazarea directă a protezei parţiale mobilizabile acrice se va utiliza acrilatele:
A- Ftorax
B- Sielast
C- Etacril
D- Acronil
E- Redont