trauma abd 5

Question

102. CS În diagnosticul leziunilor porţiunii retroperitoneale a duodenului, un semn relevant este:

Answer 1

B. Mandel-Razdolsky

Answer 2

C. Grassman-Kulenkampff

Answer 3

D. Levi-Dorn

Answer 4

E. Vighiatto

Answer 5

A. Impact direct traumatic cu peretele abdominal

Answer 6

B. Hematomul subaponevrotic

Answer 7

C. Acumulare serohematică supraaponevrotică

Answer 8

D. Hematom infiltrativ la locul traumei

Answer 9

E. Ruptura musculară cu acumulare de revărsat hematic

Answer 10

A. Hemoragie intraperitoneală în „2 timpi”

Answer 11

B. Pneumonie

Answer 12

C. Peritonită primară

Answer 13

D. Sindrom Mendelson

Answer 14

E. Septicemie

Answer 15

A. Ultrasonografia

Answer 16

Laparoscopia

Answer 17

C. Radiografia abdominală de ansamblu

Answer 18

D. Laparocenteza

Answer 19

E. Irigoscopia

Answer 20

A. Durere provocată şi apărare musculară în hipocondrul stâng

Answer 21

B. Durere spontană în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng

Answer 22

C. Matitate fixă în hipocondrul stâng

Answer 23

D. Matitate deplasabilă pe flancuri

Answer 24

E. Hipotensiune arterială cu tendinţă la scădere în ortostatism

Answer 25

A. Deschise univiscerale

Answer 26

B. Deschise asociate

Answer 27

C. Închise univiscerale

Answer 28

D. Închise multiviscerale

Answer 29

E. Combinate

Answer 30

A. Sigmoidoscopia nu are nici o valoare în cazul traumatismelor colonului

Answer 31

B. Tomografia computerizată şi ecografia constituie metodele cele mai utilizate în traumatismul ficatului

Answer 32

C. Radiografia abdominală pe gol este esenţială pentru diagnosticul hematomului subscapular splenic

Answer 33

D. Pasajul baritat este recomandat în suspiciunea de perforaţie gastrică

Answer 34

E. Existenţa unui hematom parietal duodenal la nivelul ampulei Vater va duce la o lărgire a diametrului luminal pe radiografia abdominală cu substanţă de contrast

Answer 35

A. Laparoscopia

Answer 36

B. Radiografia abdominală de ansamblu

Answer 37

C. USG abdominală

Answer 38

Laparocenteza

Answer 39

A. Pancreasul

Answer 40

C. Ficatul

Answer 41

D. Rinichii

Answer 42

E. Diafragma

Answer 43

A. Răspândirea conţinutului duodenal în spaţiul retroperitoneal

Answer 44

B. Agresivitatea redusă a conţinutului duodenal

Answer 45

C. Evoluţia iniţială a procesului într-o peritonită difuză

Answer 46

D. Lipsa peritonitei difuze în primele ore de la traumatism

Answer 47

E. Predominarea semnelor clinice determinate de leziunile asociate

Answer 48

A. Traumatismele vertebro-medulare

Answer 49

B. Fracturile coastelor cu revărsat intrapleural

Answer 50

C. Hematoame retroperitoneale

Answer 51

D. Rupturile spontane incomplete ale muşchilor abdominali cu hematom preperitoneal şi iritaţie peritoneală

Answer 52

E. Hematom traumatic al peretelui abdominal anterior şi iritaţie peritoneală

Answer 53

A. Plăgile penetrante cu evisceraţia unui organ

Answer 54

B. Plăgile nepenetrante abdominale

Answer 55

C. Plăgile abdominale parietale

Answer 56

D. Plăgile penetrante abdominale asociate cu hemodinamică instabilă

Answer 57

E. Plăgile penetrante abdominale cu eliminări de conţinut bilios

Answer 58

A. Peste 48 ore de la traumatism

Answer 59

B. Peste 7 zile de la traumatism

Answer 60

C. Peste 14-21 zile de la traumatism

Answer 61

D. La impactul traumatic

Answer 62

E. În primele 24 ore de la traumatism

Answer 63

A. USG abdominală

Answer 64

B. Laparocenteza

Answer 65

C. Radioscopia de ansamblu a abdomenului

Answer 66

D. Laparoscopia

Answer 67

E. Tomografia computerizată abdominală

Answer 68

A. Examenul radiologic de ansamblu al abdomenului

Answer 69

B. Laparocenteza

Answer 70

C. Laparoscopia

Answer 71

D. Tomografia computerizată

Answer 72

A. Şoc hipovolemic

Answer 73

B. Dureri abdominale sau lombare

Answer 74

C. Abdomen suplu

Answer 75

D. Lipsa hemoperitoneului

Answer 76

E. Prezenţa pneumoperitoneului

Answer 77

A. Depistarea leziunii rinichiului

Answer 78

B. Depistarea leziunii vezicii urinare

Answer 79

C. Efectuarea probei Zeldovici

Answer 80

D. Monitorizarea diurezei

Answer 81

E. Lezarea uretrei

Answer 82

A. Formare de pseudochist

Answer 83

B. Abcedare

Answer 84

C. Leziune în „2 timpi”

Answer 85

D. Tromboza venei lienale

Answer 86

E. Hemoragie prelungită

Answer 87

A. Ficatului

Answer 88

Pancreasului

Answer 89

C. Splinei

Answer 90

D. Venei porta

Answer 91

Rinichiului

Answer 92

A. Unui organ parenchimatos

Answer 93

B. Intestinului subţire

Answer 94

C. Intestinului gros

Answer 95

Mezourilor

Answer 96

E. Vaselor mari

Answer 97

A. Durere la palparea hipocondrului stâng

Answer 98

B. Iradierea durerii în umărul stâng

Answer 99

C. Defans muscular abdominal difuz

Answer 100

D. Tahicardie şi paliditate

Answer 101

E. Bombarea fundului de sac Douglas

Answer 102

A. Lipotimie

Answer 103

B. Tegumente şi mucoase palide

Answer 104

C. Contractură musculară abdominală

Answer 105

D. Douglas dureros cu fluctuenţă

Answer 106

E. Abdomen cu matitate declivă deplasabilă pe flancuri

Answer 107

A. Acţiunea perpendiculară a agentului traumatic asupra peretelui abdominal

Answer 108

B. Rupturi musculare cu sângerare difuză

Answer 109

C. Este mai frecvent în traumatismele musculare lombare

Answer 110

D. Leziunile arterelor lombare produc hematomul

Answer 111

E. Lezarea ramurilor arterei epigastrice

Answer 112

A. Imposibilitatea realizării hemostazei intraoperatorii

Answer 113

B. Prezenţa hematomului subcapsular

Answer 114

C. Afectarea hilului splenic

Answer 115

D. Leziune lienală cu hemodinamică stabilă

Answer 116

E. Leziune lienală în „2 timpi”

Answer 117

A. Poate fi necaracteristic şi dificil de evaluat

Answer 118

B. Şocul poate fi unica manifestare

Answer 119

C. Sindromul de hemoragie intraperitoneală nu apare în cazul lezării structurilor parenchimatoase

Answer 120

D. Sindromul de iritaţie peritoneală este consecutiv lezării organelor cavitare

Answer 121

E. Hemoragia este unicul semn al traumatismului abdominal

Answer 122

A. Splina este cel mai des afectată

Answer 123

B. Traumatismele intestinului subţire sunt mai frecvente decât cele ale duodenului şi colonului

Answer 124

C. Contuziile stomacului sunt mai frecvente decât plăgile penetrante gastrice

Answer 125

D. Ficatul şi splina sunt cel mai rar lezate

Answer 126

E. Traumatismele colonului se manifesta prin hemoperitoneu

Answer 127

A. Semnul „Hopa-Mitică”

Answer 128

B. Dureri în hipocondrul stâng cu iradiere în umăr

Answer 129

C. Apărare musculară în hipocondrul stâng

Answer 130

D. Hemobilie

Answer 131

E. Semne peritoneale pozitive

Answer 132

A. Suturarea defectelor

Answer 133

B. Rezecţia segmentului lezat cu anastomoză

Answer 134

C. Burso-omentostomie

Answer 135

D. Ileostomie terminală

Answer 136

E. Jejunostomia tip Maydl

Answer 137

A. Pete de stearină pe peritoneu şi mezou

Answer 138

B. Colorarea foiţei peritoneale posterioare cu bilă

Answer 139

C. Semne de peritonită fibrinos-purulentă difuză

Answer 140

D. Emfizem al ţesutului adipos retroperitoneal

Answer 141

E. Hematom retroperitoneal

Next up

trauma abd 5

Description

Resource summary

Question 1

Question 2

Question 3

Question 4

Question 5

Question 6

Question 7

Question 8

Question 9

Question 10

Question 11

Question 12

Question 13

Question 14

Question 15

Question 16

Question 17

Question 18

Question 19

Question 20

Question 21

Question 22

Question 23

Question 24

Question 25

Question 26

Question 27

Question 28

Question 29

Similar

	Created by Pornesio Parapio 8 months ago