Anatomia 2

Descripción

Test sobre Anatomia 2, creado por daniel sestovschi el 30/09/2018.
daniel sestovschi
Test por daniel sestovschi, actualizado hace 8 meses
daniel sestovschi
Creado por daniel sestovschi hace casi 6 años
1050
12

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio talocruralis?
Respuesta
  • Axis transversalis
  • Axis sagittalis
  • Axis verticalis
  • Axis obliquus
  • Axis horizontalis

Pregunta 2

Pregunta
Ce formă au articulationes tarsometatarsales?
Respuesta
  • Articulatio spheroidea
  • Articulatio sellaris
  • Ginglymus
  • Articulatio plana
  • Articulatio ellipsoidea.

Pregunta 3

Pregunta
Element al artiuclației Chopart:
Respuesta
  • Ligamentul deltoid
  • Ligamentele colaterale
  • Ligamentul lateral
  • Ligamentul cuneometatarsian interosos medial
  • Ligamentul bifurcat.

Pregunta 4

Pregunta
Articulaţia sacroiliacă:
Respuesta
  • Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului
  • Capsula articulară este liberă şi rezistentă
  • Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru
  • Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic
  • Prezintă o amfiartroză.

Pregunta 5

Pregunta
Simfiza pubiană:
Respuesta
  • Este o hemiartroză formată între oasele pubiene
  • Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţi
  • Înălţimea simfizei este mai mare la femei
  • Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii
  • Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului.

Pregunta 6

Pregunta
Bazinul în ansamblu:
Respuesta
  • Constituie un inel osos
  • Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale
  • Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul sacrotuberal
  • Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul sacrospinal
  • În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează cu planul orizontal un unghi (50-550).

Pregunta 7

Pregunta
Linia terminală traversează:
Respuesta
  • Promontoriul
  • Creasta iliacă
  • Linia arcuată
  • Creasta pubică
  • Marginea superioară a simfizei pubiene.

Pregunta 8

Pregunta
Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:
Respuesta
  • Coccisul
  • Ligamentele sacrospinale
  • Tuberozităţile sciatice
  • Ramurile sciatice şi pubiene inferioare
  • Simfiza pubiană.

Pregunta 9

Pregunta
Articulaţia coxofemurală:
Respuesta
  • Este formată de capul femurului şi acetabul
  • Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic
  • Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular
  • Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)
  • Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare.

Pregunta 10

Pregunta
Indicați ligamentele intraarticulare ale articulației coxofemurale:
Respuesta
  • Zona orbicularis
  • Ligamentum iliofemorale
  • Ligamentum transversum acetabuli
  • Ligamentum capitis femoris
  • Ligamentum pubofemorale.

Pregunta 11

Pregunta
Ce mișcări sunt posibile în articulația coxofemurală?
Respuesta
  • Flexio et extensio
  • Adductio et abductio
  • Rotatio
  • Circumductio
  • Oppositio et reppositio.

Pregunta 12

Pregunta
Articulaţia genunchiului:
Respuesta
  • Feţele articulare sunt extinse, incongruente
  • Este constituită din articulaţia femurotibială şi patelofemurală
  • Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibiei
  • Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul articulaţiei
  • Este o diartroză uniaxială.

Pregunta 13

Pregunta
Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului:
Respuesta
  • Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale
  • Ligamentul cruciat anterior este mai slab decât cel posterior
  • Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia genunchiului
  • Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului
  • Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a femurului în poziţia de flexie sub influenţa masei corpului.

Pregunta 14

Pregunta
Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:
Respuesta
  • Infrarotuliană profundă
  • Laterorotuliană
  • Subcutanată prerotuliană
  • Retrorotuliană
  • Suprarotuliană.

Pregunta 15

Pregunta
Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio talocruralis?
Respuesta
  • Pars tibionavicularis
  • Pars tibiocalcanea
  • Pars tibiotalaris anterior
  • Pars tibiotalaris posterior
  • Pars tibiofibularis.

Pregunta 16

Pregunta
Meniscurile:
Respuesta
  • Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare
  • Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară
  • Marginile interne ale lor sunt libere
  • Cel medial are formă semilunară
  • Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial.

Pregunta 17

Pregunta
Articulaţia tibiofibulară:
Respuesta
  • Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibiei
  • Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare
  • Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior şi posterior)
  • Este o amfiartroză
  • Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului.

Pregunta 18

Pregunta
Joncţiunea tibiofibulară distală:
Respuesta
  • Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea articulaţiei talocrurale
  • Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneşte cu incizura fibulară de pe extremitatea distală a tibiei
  • E consolidată de ligamentul interosos şi 2 ligamente tibiofibulare (anterior şi posterior)
  • Reprezintă o diartroză combinată
  • Membrana interosoasă participă la consolidarea ei.

Pregunta 19

Pregunta
Articulaţia talocrurală
Respuesta
  • Este formată de feţe articulare a trei (3) oase
  • Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice
  • Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare
  • Membrana sinovială este laxă
  • Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare.

Pregunta 20

Pregunta
Elementele de consolidare a articulaţiei talocrurale:
Respuesta
  • Ligamentul colateral lateral compus din 5 porţiuni
  • Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală şi colul talar
  • Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul lateral talar
  • Ligamentul calcaneofibular localizat între vârful maleolei laterale şi faţa laterală a calcaneului
  • Ligamentul colateral medial care porneşte de la maleola medială şi se inseră pe talus, calcaneu şi osul navicular.

Pregunta 21

Pregunta
Ce articulații participă la formarea articulatio tarsi transversa?
Respuesta
  • Articulatio calcaneocuboidea
  • Articulatio subtalaris
  • Articulatio cuneonavicularis
  • Articulatio talocalcaneonavicularis
  • Articulatio talonavicularis.

Pregunta 22

Pregunta
Ce ligamente fortifică articulatio tarsi transversa?
Respuesta
  • Ligamentum talonaviculare
  • Ligamentum calcaneonaviculare
  • Ligamentum calcaneocuboideum
  • Ligamentum calcaneocuboideum plantare
  • Ligmentum plantare longum.

Pregunta 23

Pregunta
Articulaţiile piciorului:
Respuesta
  • Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului
  • Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară şi calcaneocuboidă
  • Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară sunt: inversia şi eversia
  • În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a piciorului
  • Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi.

Pregunta 24

Pregunta
Ligamentele articulaţiilor piciorului:
Respuesta
  • Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului
  • Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe bazele oaselor metatarsiene II-V
  • Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat
  • Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi calcaneocuneiformă
  • Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară.

Pregunta 25

Pregunta
Articulaţiile tarsometatarsiene şi intermetatarsiene:
Respuesta
  • Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de alta
  • Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare şi interosoase
  • Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaţiei Lisfranc
  • Articulaţiile intermetatarsiene sunt plane
  • Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare şi interosoase este transversală.

Pregunta 26

Pregunta
Indicați formațiunile anatomice care susțin bolta piciorului:
Respuesta
  • Ligamentum tarsi interossea
  • Ligamentum plantare longum
  • Ligamentum calcaneonaviculare plantare
  • Ligamentum bifurcatum
  • Ligamenta plantaria

Pregunta 27

Pregunta
Care ligamente întăresc bolta transversală a piciorului?
Respuesta
  • Aponeurosis plantaris
  • Ligamenta metatarsea interossea
  • Ligamentum plantare longum
  • Ligamentum metatarseum transversum profundum
  • Ligamenta collateralia.

Pregunta 28

Pregunta
Articulaţiile metatarsofalangiene şi interfalangiene:
Respuesta
  • Ligamentul transversal profund al metatarsului uneşte capetele tuturor oaselor metatarsiene
  • Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxiale
  • Mişcările de flexie şi extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt mai reduse decât cele de abducţie şi adducţie
  • Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale
  • Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale şi dorsale

Pregunta 29

Pregunta
Articulaţii uniaxiale:
Respuesta
  • Articulația şoldului
  • Articulațiile interfalangiene
  • Articulația genunchiului
  • Articulația subtalară
  • Articulația calcaneocuboidă.

Pregunta 30

Pregunta
Articulaţii multiaxiale:
Respuesta
  • Articulația sacroiliacă
  • Articulația şoldului
  • Articulația genunchiului
  • Articulația tibiofibulară proximală
  • Articulația talocrurală.

Pregunta 31

Pregunta
Amfiartroze:
Respuesta
  • Articulația sacroiliacă
  • Articulația şoldului
  • Articulația talocrurală
  • Articulația subtalară
  • Articulația calcaneocuboidă.

Pregunta 32

Pregunta
Articulaţii simple:
Respuesta
  • Articulația tibiofibulară proximală
  • Articulația talocrurală
  • Articulația subtalară
  • Articulația sacroiliacă
  • Articulațiiile interfalangiene.

Pregunta 33

Pregunta
Articulaţii compuse:
Respuesta
  • Articulațiile interfalangiene
  • Articulația genunchiului
  • Articulația talocrurală
  • Articulația subtalară
  • Articulația cuneonaviculare.

Pregunta 34

Pregunta
Articulaţii complexe:
Respuesta
  • Articulația sternoclaviculară
  • Articulația calcaneocuboidă
  • Articulația genunchiului
  • Articulația tibiofibulară proximală
  • Articulația talocrurală.

Pregunta 35

Pregunta
Elemente ale articulației coxofemurale:
Respuesta
  • Ligamentul deltoid
  • Ligamentul transversal al acetabulului
  • Ligamentele colaterale
  • Ligamentul sacrospinal
  • Burelet fibrocartilaginos.

Pregunta 36

Pregunta
Elemente ale articulației genunchiului:
Respuesta
  • Ligamentele colaterale
  • Ligamentul lateral
  • Ligamentul cruciat
  • Ligamentul bifurcat
  • Ligamentul popliteu arcuat.

Pregunta 37

Pregunta
Elemente ale articulației talocrurale:
Respuesta
  • Ligamentul deltoid
  • Ligamentele colaterale
  • Ligamentul calcaneofibular
  • Ligamentul cruciat
  • Ligamentele tibiofibulare anterior şi posterior.

Pregunta 38

Pregunta
Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
Respuesta
  • Aponevrozele
  • Tendoanele
  • Plicele sinoviale
  • Venterele musculare
  • Tecile sinoviale.

Pregunta 39

Pregunta
Centrul tendinos al diafragmului prezintă:
Respuesta
  • Hiatul aortic
  • Spaţiul sternocostal
  • Orificiul venei cave inferioare
  • Hiatul esofagian
  • Trigonul lombocostal.

Pregunta 40

Pregunta
Funcţiile muşchilor spatelui:
Respuesta
  • Mușchii romboizi coboară şi rotesc scapula în exterior
  • Mușchiul dinţat posterior superior este expirator
  • În contracţie simultană muşchii dinţaţi posteriori devin inspiratori
  • Mușchiul splenius al capului în contracţie unilaterală provoacă rotaţia heterolaterală a capului
  • M. erector spinae realizează extensia coloanei vertebrale şi înclinarea ei laterală.

Pregunta 41

Pregunta
Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major:
Respuesta
  • Acromion
  • Processus coracoideus scapulae
  • Crista tuberculi majoris humeri
  • Crista tuberculi minoris humeri
  • Spina scapulae.

Pregunta 42

Pregunta
Indicați locul de inserție a musculus latissimus dorsi:
Respuesta
  • Crista tuberculi majoris humeri
  • Crista tuberculi minoris humeri
  • Costae VII - X
  • Processus spinosi vertebrae thoracicae
  • Margo medialis scapulae.

Pregunta 43

Pregunta
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Respuesta
  • Мusculus transversus abdominis
  • Fascia transversalis
  • Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza)
  • Мusculus obliquus internus abdominis
  • Lig. Inguinale.

Pregunta 44

Pregunta
Peretele posterior al canalului inghinal e format de:
Respuesta
  • Мusculus transversus abdominis
  • Fascia transversalis
  • Мusculus obliquus externus abdominis
  • Мusculus obliquus internus abdominis
  • Lig. Inguinale.

Pregunta 45

Pregunta
Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
Respuesta
  • Caput
  • Venter
  • Tendo
  • Aponeurosis
  • Fascia.

Pregunta 46

Pregunta
Indicați elementele aparatului auxiliar al mușchilor:
Respuesta
  • Tecile sinoviale ale tendoanelor
  • Tecile fibroase ale tendoanelor
  • Fasciile
  • Oasele sesamoide
  • Ligamentele.

Pregunta 47

Pregunta
Indicați, care este rolul fasciilor:
Respuesta
  • Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
  • Servesc pentru inserția unor mușchi
  • Determină direcția tracțiunii musculare
  • . Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
  • Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor.

Pregunta 48

Pregunta
Muşchii scheletici:
Respuesta
  • Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
  • Au funcţie contractilă
  • Constituie sursa principală de căldură în organism
  • Constituie 55 - 60% din masa corpului
  • Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică.

Pregunta 49

Pregunta
Importanţa funcţională a încrucişărilor musculare constă în:
Respuesta
  • Mărirea randamentului muscular
  • Asigurarea integrității morfofunctionale a muşchilor din diferite segmente
  • Consolidarea flexorilor si extensorilor
  • Efectuarea mişcărilor fine şi armonioase
  • Asigurarea mişcărilor de rotaţie

Pregunta 50

Pregunta
Retinaculele şi tecile sinovialeale tendoanelor:
Respuesta
  • Retinaculelesunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică
  • Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase
  • Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase
  • Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe
  • Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.

Pregunta 51

Pregunta
Bursele sinoviale:
Respuesta
  • Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii
  • Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare
  • În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară
  • La copii şi bătrâni lipsesc
  • Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate

Pregunta 52

Pregunta
Muşchiul dinţat anterior:
Respuesta
  • Este tetragonal
  • Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei
  • Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei
  • În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie
  • Este un muşchi inspirator.

Pregunta 53

Pregunta
Diafragmul:
Respuesta
  • Faţa superioară convexă formează planşeul cavităţii toracice, iar cea inferioară, concavă, ormează plafonul cavităţii abdominale
  • Cupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii
  • În dreapta se ridică până la coasta V, iar în stânga – până la a IV-a
  • Porţiunea musculară ocupă poziţie periferică
  • Poziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului şi mişcările respiratorii

Pregunta 54

Pregunta
Diafragmul este constituit din porţiunile:
Respuesta
  • Abdominală
  • Costală
  • Toracică
  • Sternală
  • Lombară.

Pregunta 55

Pregunta
Funcţiile diafragmului:
Respuesta
  • De respiraţie
  • Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică
  • Participă la actul de deglutiţie
  • Contribuie la motorica căilor biliare
  • Contribuie la fonație

Pregunta 56

Pregunta
Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
Respuesta
  • Musculus serratus posterior inferior
  • Mm. intercostales interni et externi
  • Musculus supraspinatus
  • Mm. subcostales
  • Musculus transversus toracis

Pregunta 57

Pregunta
Fasciile toracelui:
Respuesta
  • Fascia toracică superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare
  • Foiţele fasciei pectorale cuprind mușchiul pectoral mare
  • Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectorală
  • Fascia pectorală formează ligamentele suspensoare ale glandei mamare
  • Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică.

Pregunta 58

Pregunta
Indicați, mușchii superficiali ai spatelui:
Respuesta
  • Musculus rhomboideus major
  • Musculus serratus posterior inferior
  • Musculus spinalis
  • Musculus serratus posterior superior
  • Musculus erector spinae.

Pregunta 59

Pregunta
Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi:
Respuesta
  • Abducția braţului
  • Adducția braţului
  • Supinația braţulu
  • Pronația braţului
  • Extensia braţului.

Pregunta 60

Pregunta
Indicați mușchii profunzi ai spatelui:
Respuesta
  • Мusculus erector spinae
  • Мusculus longissimus
  • Мusculi transversospinales
  • Мusculi multifidi
  • Mușchii romboizi.

Pregunta 61

Pregunta
Acţiunea muşchiului trapez:
Respuesta
  • Adducţia braţului
  • Apropierea scapulei de coloana vertebrală
  • Ridicarea scapulei
  • Coborârea scapulei
  • Extensia porţiunii cervicale a coloanei vertebrale

Pregunta 62

Pregunta
Originea muşchiului mare dorsal:
Respuesta
  • Faţa externă a celor 3-4 coaste inferioare
  • Apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toracice
  • Apofizele spinoase ale vertebrelor lombare
  • Creasta sacrală laterală.
  • Buza internă a crestei iliace.

Pregunta 63

Pregunta
Muşchiul erector spinae:
Respuesta
  • Reprezintă un complex muscular localizat în şanţul costovertebral
  • Leagă bazinul de torace şi coloana vertebrală, porţiunile coloanei vertebrale între ele şi craniul de coloana vertebrală
  • Muşchii lui componenţi se contopesc în partea superioară într-o masă comună
  • Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale
  • Asigură menţinerea poziţiei verticale a corpului.

Pregunta 64

Pregunta
Fascia toracolombară:
Respuesta
  • Acoperă muşchii superficiali ai spatelui
  • La diferite niveluri este dezvoltată uniform
  • Este reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector spinae
  • Pe marginea laterală ambele foiţe devin coalescente
  • Foiţa profundă separă m.erector spinae de mușchiul patrat lombar.

Pregunta 65

Pregunta
Muşchii abdomenului:
Respuesta
  • Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni
  • Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză
  • Participă la inspiraţie
  • Contribuie la fixarea organelor interne
  • Au acţiune asupra coloanei vertebrale.

Pregunta 66

Pregunta
Muşchiul oblic extern al abdomenului
Respuesta
  • Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste
  • Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliac
  • Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare
  • Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian
  • La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.

Pregunta 67

Pregunta
Muşchiul transvers al abdomenului:
Respuesta
  • Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară
  • Porneşte de la coastele inferizoare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinaal
  • La marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două foiţe
  • 2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdominal
  • Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată.

Pregunta 68

Pregunta
Muşchiul drept abdominal:
Respuesta
  • Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
  • Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
  • Cei doi mușchi drepţi abdominali sunt separaţi printr-un rafeu tendinos numit linia semilunară
  • Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal
  • Faţa lui posterioară aderă intim la teacă

Pregunta 69

Pregunta
Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
Respuesta
  • M. oblic abdominal intern
  • . Linia albă
  • Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
  • Aponeuroza mușchiului oblic abdominal extern
  • Aponeuroza muşchiului transvers abdominal.

Pregunta 70

Pregunta
Canalul inghinal:
Respuesta
  • Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei mușchiului oblic intern
  • Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de ligamentul interfoveolar Hesselbach, ligamentu reflex, ligamentul Henle şi tendonul conjunct
  • Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal
  • Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi ligamentul reflex
  • Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.

Pregunta 71

Pregunta
Inelele inghinale:
Respuesta
  • Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale
  • La femei sunt mai largi
  • La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă
  • La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare
  • Posterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă.

Pregunta 72

Pregunta
Fasciile abdomenului:
Respuesta
  • Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare
  • Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
  • Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster
  • Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale
  • Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale.

Pregunta 73

Pregunta
Locuri slabe ale diafragmului:
Respuesta
  • Triunghiul lombocostal
  • Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
  • Triunghiul sternocostal
  • . Triunghiul Petit
  • Fascia transversală dintre ligamentul Henle şi ligamentul interfoveolar.

Pregunta 74

Pregunta
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Respuesta
  • Tetragonul Grynfelt
  • Triunghiul sternocostal
  • Linia semilunară
  • Triunghiul Volânski
  • Linia albă.

Pregunta 75

Pregunta
Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:
Respuesta
  • Triunghiul lombocostal
  • Tetragonul Grynfelt
  • Linia semilunară
  • Triunghiul Petit
  • Triunghiul Volânski.

Pregunta 76

Pregunta
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
Respuesta
  • Мusculus longissimus
  • Мusculus latissimus dorsi
  • Мusculus obliquus abdominis externus
  • Мusculus pectoralis major
  • Мusculus obliquus abdominis internus.

Pregunta 77

Pregunta
Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
Respuesta
  • Canale pentru nervi
  • Spaţii pentru artere
  • Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
  • Burse sinoviale
  • Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene

Pregunta 78

Pregunta
Fasciile membrului superior:
Respuesta
  • În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
  • Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
  • De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
  • Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
  • În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi posterioară.

Pregunta 79

Pregunta
Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
Respuesta
  • Мusculus teres major
  • Мusculus triceps brachii
  • Мusculus pectoralis minor
  • Мusculus serratus anterior
  • Мusculi teretis minor et major.

Pregunta 80

Pregunta
Determină configurația umărului:
Respuesta
  • Mușchiul deltoid
  • Mușchiul subscapular
  • Mușchiul supaspinos
  • Mușchiul rotund mare
  • Mușchiul rotund mic

Pregunta 81

Pregunta
Acţiunea muşchiului brahial:
Respuesta
  • Extinde braţul
  • Flexează mâna
  • Extinde antebraţul
  • Flexează antebraţu
  • Pronează braţul.

Pregunta 82

Pregunta
Locul de inserție a musculus triceps brachii:
Respuesta
  • Tuberositas ulnae
  • Tuberositas radii
  • Collum radii
  • Olecranon
  • Corpus radii.

Pregunta 83

Pregunta
Care mușchi participă la flexia antebrațului:
Respuesta
  • Мusculus anconeus
  • Мusculus supinator
  • Мusculus flexor digitorum profundus
  • Мusculus brachialis
  • Мusculus subscapularis.

Pregunta 84

Pregunta
Locul de inserție a musculus biceps brachii:
Respuesta
  • Tuberositas ulnae
  • Tuberositas radii
  • Collum radii
  • Olecranon
  • Fascia antebrachii.

Pregunta 85

Pregunta
Grupul muşchilor centurii scapulare include:
Respuesta
  • Mușchiul levator al scapulei
  • Mușchiul supraspinos
  • Mușchiul deltoid
  • Mușchiul pectoral mic
  • Mușchiul infraspinos

Pregunta 86

Pregunta
Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
Respuesta
  • Mușchiul trapez
  • Mușchiul dorsal mare
  • Mușchiul infraspinos
  • Mușchiul subscapular
  • Mușchiul rotund mare.

Pregunta 87

Pregunta
Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris:
Respuesta
  • Мusculus deltoideus
  • Мusculus pectoralis minor
  • Мusculus biceps brachii
  • Мusculi teretis minor et major
  • Мusculus pectoralis major

Pregunta 88

Pregunta
Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
Respuesta
  • Mușchiul triceps brahial
  • Mușchiul pectoral mic
  • Mușchiul biceps brahial (capul scurt)
  • Mușchiul dinţat anterior
  • Mușchiul coracobrahialMușchiul coracobrahial

Pregunta 89

Pregunta
Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de:
Respuesta
  • Tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial
  • Tendonul capului lung al muşchiului triceps brahial
  • Mușchiulrotund mare
  • Mușchiul infraspinos
  • Mușchiul subscapular

Pregunta 90

Pregunta
Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de:
Respuesta
  • Tendonul capului lung al mușchiului biceps brahial
  • Humerus
  • Mușchiul infraspinos
  • Mușchiul subscapular
  • Mușchiul rotund mare

Pregunta 91

Pregunta
Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Respuesta
  • Trigonul omoclavicular
  • Trigonul clavipectoral
  • Trigonul deltoideopectoral
  • Trigonul suprapectoral
  • Trigonul subpectoral.

Pregunta 92

Pregunta
Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
Respuesta
  • Humerus
  • Musculus brachialis
  • Musculus pronator teres
  • Musculus brachioradialis
  • Musculus biceps brachii.

Pregunta 93

Pregunta
Numiți șanțurile antebrațului:
Respuesta
  • Median
  • Radioulnar
  • Cubital
  • Radial
  • Ulnar

Pregunta 94

Pregunta
Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la:
Respuesta
  • Extensia în articulaţia umărului
  • Flexia în articulaţia cotului
  • Abducţia în articulaţia umărulu
  • Flexia anterioară a braţului
  • Rotirea braţulu

Pregunta 95

Pregunta
Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
Respuesta
  • Adducţia braţului
  • Extensia în articulaţia umărului
  • Anteflexia braţului
  • Extensia în articulaţia cotului
  • Flexia în articulaţia cotului.

Pregunta 96

Pregunta
Şanţul radial este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul flexor radial al carpului
  • Mușchiul palmar lung
  • Mușchiul brahioradial.

Pregunta 97

Pregunta
Şanţul median este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor profund al degetelor
  • Mușchiul palmar lung
  • Mușchiul flexor radial al carpului
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor

Pregunta 98

Pregunta
Şanţul ulnar este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor lung al policelui
  • Mușchiul flexor profund al policelui
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul pronator patrat
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor.

Pregunta 99

Pregunta
Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Respuesta
  • Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi
  • Sunt situaţi în trei planuri
  • Cel mai profund muşchi din grup este mușchiul opozant al policelului
  • Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene
  • Mușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian

Pregunta 100

Pregunta
Muşchii eminenţei hipotenare:
Respuesta
  • Sunt în număr de patru
  • Mușchiul palmar scurt este inconstant
  • Cel mai superficial este opozantul degetului mic
  • Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul piziform şi osul cu cârlig
  • Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic

Pregunta 101

Pregunta
Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
Respuesta
  • Tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului
  • Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
  • Tendonul mușchiului flexor radial al carpului
  • Tendonul mușchiului flexor lung al policelui
  • Tendonul abductorului lung al policelui.

Pregunta 102

Pregunta
Topografia braţului:
Respuesta
  • Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial
  • Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie
  • Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial
  • Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime
  • Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.

Pregunta 103

Pregunta
Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului:
Respuesta
  • Мusculus pronator teres
  • Мusculus triceps brachii
  • Мusculus biceps brachii
  • Мusculus brachialis
  • Мusculus supinator.

Pregunta 104

Pregunta
Prin orificiul sciatic mare trece:
Respuesta
  • Mușchiul obturator intern
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchiul gluteu mic
  • Mușchiul piriform
  • Mușchiul iliopsoas.

Pregunta 105

Pregunta
Prin orificiul sciatic mic trece:
Respuesta
  • Mușchiul piriform
  • Mușchiul obturator intern
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchii gemeni
  • Mușchiul psoas mic.

Pregunta 106

Pregunta
Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin:
Respuesta
  • Ligamentul lacunar
  • Ligamentul inghinal
  • Ligamentul reflex
  • Arcul iliopectineu
  • Fascia transversă.

Pregunta 107

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la extensia coapsei:
Respuesta
  • Мusculus gluteus minimus
  • Мusculus gluteus maximus
  • Мusculus gluteus medius
  • Мusculus pectineus
  • Мusculus vastus intermedius.

Pregunta 108

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la abducerea coapsei:
Respuesta
  • Мusculus pectineus
  • Мusculus gracilis
  • Мusculus gluteus maximus
  • Мusculus gluteus medius
  • Мusculus vastus intermedius

Pregunta 109

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la rotația internă a coapsei:
Respuesta
  • Мusculus gluteus maximus
  • Мusculus gluteus minimus
  • Мusculus iliopsoas
  • Мusculus sartorius
  • Мusculus vastus intermedius.

Pregunta 110

Pregunta
Indicați care mușchi participă la rotația externă a coapsei:
Respuesta
  • Мusculus tensor fasciae latae
  • Мusculus biceps femoris
  • Musculus sartorius
  • Мusculus pectineus
  • Мusculus vastus intermedius

Pregunta 111

Pregunta
Originea musculus sartorius:
Respuesta
  • Trochanter major femoris
  • Trochanter minor femoris
  • Spina iliaca anterior inferior
  • Spina iliaca anterior superior
  • Spina iliaca posterior superior.

Pregunta 112

Pregunta
Locul de inserție a musculus triceps surae:
Respuesta
  • Maleolus medialis
  • Maleolus lateralis
  • Processus posterior tali
  • Tuber calcanei
  • Talus.

Pregunta 113

Pregunta
Retinaculele, formate de fascia crurală:
Respuesta
  • Retinaculul extensorilor şi cel al flexorilor au câte două porţiuni: superioară şi inferioară
  • Sub retinaculul flexorilor se formează două canale osteofibroase
  • Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial trec printr-o teacă separată
  • Posterior de maleola laterală se formează două retinacule peroniere
  • Sub retinaculul inferior al extensorilor se află 3 canale osteofibroase

Pregunta 114

Pregunta
Indicați muşchii coapsei, grupul muscular medial:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Biceps femural
  • Semitendinos
  • Graţios
  • Croitor.

Pregunta 115

Pregunta
Indicați care mușchi participă la rotația laterală a gambei:
Respuesta
  • Мusculus rectus femoris
  • Мusculus biceps femoris
  • Мusculus sartorius
  • Мusculus adductor longus
  • Мusculus gracilis.

Pregunta 116

Pregunta
Muşchii bazinului:
Respuesta
  • Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei
  • Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară
  • Sunt biarticulari
  • Se clasifică în mediali şi laterali
  • Se inseră pe epifiza proximală a femurului.

Pregunta 117

Pregunta
Muşchii anteriori ai coapsei:
Respuesta
  • Sunt uniarticulari
  • Flectează coapsa şi gamba
  • Sunt cei mai lungi din corpul omului
  • Formează un tendon comun
  • M.quadriceps femoris se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei

Pregunta 118

Pregunta
Muşchii posteriori ai coapsei:
Respuesta
  • Sunt extensori ai coapsei
  • Flectează gamba
  • Au origine pe osul iliac
  • Muşchiul biceps al femurului şi muşchiul semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei
  • Toţi participă la formarea pes anserinus profundus

Pregunta 119

Pregunta
Muşchii mediali ai coapsei:
Respuesta
  • Toţi sunt adductori ai coapsei
  • Toţi se inseră pe linea aspera femoris
  • Îşi iau originea de pe osul pubis
  • Muşchiul graţios participă la formarea pes anserinus superficialis
  • Muşchiul pectineu participă la flexia şi abducerea coapsei.

Pregunta 120

Pregunta
Numiți formațiunile care constituie pereții canalis adductorius:
Respuesta
  • Мusculus adductor magnus
  • Мusculus adductor longus
  • Мusculus adductor brevis
  • Мusculus vastus medialis
  • Мusculus sartorius.

Pregunta 121

Pregunta
Indicați formaţiunile topografice localizate posteroinferior de ligamentum inguinale:
Respuesta
  • Annulus inguinalis superficialis
  • Lacuna vasorum
  • Lacuna musculorum
  • Canalis оbturatorius
  • Canalis adductorius.

Pregunta 122

Pregunta
Numiți limitele fossa poplitea:
Respuesta
  • Мusculus biceps femoris
  • Мusculus semimembranosus
  • Мusculus gastrocnemius
  • Мusculus soleus
  • Мusculus tibialis posterior.

Pregunta 123

Pregunta
Indicați canalele din regiunea gambei:
Respuesta
  • Canalis cruropоpliteus
  • Canalis musculoperoneus superior
  • Canalis adductorius
  • Canalis musculoperoneus inferior
  • Canalis femoralis.

Pregunta 124

Pregunta
Fascia lată:
Respuesta
  • Porţiunea ei posterioară are un caracter tendinos
  • În porţiunea anterosuperioară se împarte în două foiţe
  • Lamela profundă este perforată de hiatul safen
  • Formează teci pentru quadriceps femoris şi adductor magnus
  • Porţiunea ei laterală se numeşte tract iliotibial.

Pregunta 125

Pregunta
Triunghiul femural este delimitat de:
Respuesta
  • Muşchiul pectineu
  • Muşchiul croitor
  • Muşchiul adductor mare
  • Ligamentul inghinal
  • Muşchiul adductor lung.

Pregunta 126

Pregunta
Canalul cruropopliteu este delimitat de:
Respuesta
  • Tibie
  • Muşchiul tibial anterior
  • Muşchiul gastrocnemian
  • Muşchiul solear
  • Muşchiul tibial posterior.

Pregunta 127

Pregunta
Muşchii coapsei, grupul anterior:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Cvadriceps femural
  • Biceps femural
  • Pectinat
  • Croitor.

Pregunta 128

Pregunta
Muşchii coapsei, grupul posterior:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Cvadriceps
  • Biceps femural
  • Semitendinos
  • Pectinat.

Pregunta 129

Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia coapsei:
Respuesta
  • Мusculus rectus femoris
  • Мusculus vastus medialis
  • Мusculus vastus lateralis
  • Мusculus vastus intermedius
  • Мusculus sartorius.

Pregunta 130

Pregunta
Indicați care mușchi participă la adducerea coapsei:
Respuesta
  • Мusculus gluteus medius
  • Мusculus gluteus minimus
  • Мusculus gracilis
  • Мusculus pectineus
  • Мusculus vastus intermedius.

Pregunta 131

Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia gambei:
Respuesta
  • Мusculus biceps femoris
  • Мusculus vastus medialis
  • Мusculus vastus lateralis
  • Мusculus popliteus
  • Мusculus vastus intermedius

Pregunta 132

Pregunta
Indicați care mușchi participă la rotația gambei intern:
Respuesta
  • Мusculus rectus femoris
  • Мusculus biceps femoris
  • Мusculus sartorius
  • Мusculus adductor longus
  • Мusculus semimembranosus.

Pregunta 133

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la flexia dorsală a piciorului:
Respuesta
  • Мusculus fibularis longus
  • Мusculus tibialis anterior
  • Мusculus tibialis posterior
  • Мusculus triceps surae
  • Мusculus extensor digitorum longus.

Pregunta 134

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la pronația piciorului:
Respuesta
  • Мusculus peroneus longus
  • Мusculus tibialis anterior
  • Мusculus tibialis posterior
  • Мusculus triceps surae
  • Мusculus peroneus brevis.

Pregunta 135

Pregunta
Indicați, care mușchi participă la supinația piciorului:
Respuesta
  • Мusculus fibularis longus
  • Мusculus extensor digitorum longus
  • Мusculus extensor hallucis longus
  • Мusculus tibialis posterior
  • Мusculus fiexor hallucis longus.
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

el colapso del mundo medieval
yenivane29
CIUDADES I...
JL Cadenas
TÉCNICAS DE CREATIVIDAD
mirnaedl
Mitosis y meiosis
wilmar252
Las partes del cuerpo en francés
Mónica Sánz
HORARIO DE ESTUDIO (SEMANAL)
Vaaanesa1703
INSTRUMENTOS DE PERCUSIÓN
Francisco José Figueroba Sánchez
FARMACOCINETICA
sofia collazos
DIABETES MAPA MENTAL
Claudia Cabrera
ECUACIÓN CONTABLE
Sonia Lyvy BARCO CORREA
Relación del sistema nervioso y reproductivo
Zucy Flores