Pregunta 1
Pregunta
În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio talocruralis?
Respuesta
-
Axis transversalis
-
Axis sagittalis
-
Axis verticalis
-
Axis obliquus
-
Axis horizontalis
Pregunta 2
Pregunta
Ce formă au articulationes tarsometatarsales?
Respuesta
-
Articulatio spheroidea
-
Articulatio sellaris
-
Ginglymus
-
Articulatio plana
-
Articulatio ellipsoidea.
Pregunta 3
Pregunta
Element al artiuclației Chopart:
Pregunta 4
Pregunta
Articulaţia sacroiliacă:
Respuesta
-
Este formată de feţele articulare auriculare ale sacrului şi coxalului
-
Capsula articulară este liberă şi rezistentă
-
Cartilajul articular pe osul coxal este mai gros decât de pe sacru
-
Dintre ligamentele sacroiliace cel interosos este cel mai puternic
-
Prezintă o amfiartroză.
Pregunta 5
Pregunta
Simfiza pubiană:
Respuesta
-
Este o hemiartroză formată între oasele pubiene
-
Discul fibrocartilaginos interpubian este mai masiv la bărbaţi
-
Înălţimea simfizei este mai mare la femei
-
Mişcările sunt posibile la femei în timpul naşterii
-
Este fixată de ligamentul pubian superior şi ligamentul arcuat al pubisului.
Pregunta 6
Pregunta
Bazinul în ansamblu:
Respuesta
-
Constituie un inel osos
-
Bazinul mare alcătuieşte partea inferioară a cavităţii abdominale
-
Orificiul sciatic mare este delimitat de incizura schiatică mare şi ligamentul sacrotuberal
-
Orificiul sciatic mic este format de incizura schiatică mică şi ligamentul sacrospinal
-
În poziţie anatomică apertura superioară a bazinului la femei formează cu planul orizontal un unghi (50-550).
Pregunta 7
Pregunta
Linia terminală traversează:
Pregunta 8
Pregunta
Limitele aperturii inferioare a bazinului includ:
Pregunta 9
Pregunta
Articulaţia coxofemurală:
Respuesta
-
Este formată de capul femurului şi acetabul
-
Bureletul acetabular constă din cartilaj hialinic
-
Capsula articulară se fixează de bureletul acetabular
-
Colul femural se află în interiorul cavităţii articulare (parţial)
-
Aparatul de fixare include ligamente extraarticulare, intracapsulare, intraarticulare.
Pregunta 10
Pregunta
Indicați ligamentele intraarticulare ale articulației coxofemurale:
Pregunta 11
Pregunta
Ce mișcări sunt posibile în articulația coxofemurală?
Respuesta
-
Flexio et extensio
-
Adductio et abductio
-
Rotatio
-
Circumductio
-
Oppositio et reppositio.
Pregunta 12
Pregunta
Articulaţia genunchiului:
Respuesta
-
Feţele articulare sunt extinse, incongruente
-
Este constituită din articulaţia femurotibială şi patelofemurală
-
Capsula fibroasă se inseră distanţat de marginile cartilajelor articulare ale tibiei
-
Stabilitatea ei depinde de ligamentele, muşchii şi tendoanele din jurul articulaţiei
-
Este o diartroză uniaxială.
Pregunta 13
Pregunta
Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului:
Respuesta
-
Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale
-
Ligamentul cruciat anterior este mai slab decât cel posterior
-
Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia genunchiului
-
Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului
-
Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a femurului în poziţia de flexie sub influenţa masei corpului.
Pregunta 14
Pregunta
Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:
Respuesta
-
Infrarotuliană profundă
-
Laterorotuliană
-
Subcutanată prerotuliană
-
Retrorotuliană
-
Suprarotuliană.
Pregunta 15
Pregunta
Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio talocruralis?
Pregunta 16
Respuesta
-
Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare
-
Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară
-
Marginile interne ale lor sunt libere
-
Cel medial are formă semilunară
-
Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial.
Pregunta 17
Pregunta
Articulaţia tibiofibulară:
Respuesta
-
Faţa articulară a capului fibular este mai mare ca cea posterolaterală a condilului lateral al tibiei
-
Capsula ei se inseră pe marginea feţelor articulare
-
Este consolidată de ligamentele intracapsulare ale capului fubular (anterior şi posterior)
-
Este o amfiartroză
-
Cavitatea ei articulară comunică cu cea a genunchiului.
Pregunta 18
Pregunta
Joncţiunea tibiofibulară distală:
Respuesta
-
Integritatea sindesmozei tibiofibulare distale este esenţială pentru stabilitatea articulaţiei talocrurale
-
Area rugoasă triunghiulară a maleolei laterale se uneşte cu incizura fibulară de pe extremitatea
distală a tibiei
-
E consolidată de ligamentul interosos şi 2 ligamente tibiofibulare (anterior şi posterior)
-
Reprezintă o diartroză combinată
-
Membrana interosoasă participă la consolidarea ei.
Pregunta 19
Pregunta
Articulaţia talocrurală
Respuesta
-
Este formată de feţe articulare a trei (3) oase
-
Capsula articulară a ei este fină, întărită de ligamente puternice
-
Capsula se inseră pe marginea feţelor articulare
-
Membrana sinovială este laxă
-
Cavitatea sinovială se extinde deseori superior între ligamentele tibiofibulare.
Pregunta 20
Pregunta
Elementele de consolidare a articulaţiei talocrurale:
Respuesta
-
Ligamentul colateral lateral compus din 5 porţiuni
-
Ligamentul talofibular anterior, extins între maleola laterală şi colul talar
-
Ligamentul talofibular posterior, extins de la maleola laterală până la tuberculul lateral talar
-
Ligamentul calcaneofibular localizat între vârful maleolei laterale şi faţa laterală a calcaneului
-
Ligamentul colateral medial care porneşte de la maleola medială şi se inseră pe talus, calcaneu
şi osul navicular.
Pregunta 21
Pregunta
Ce articulații participă la formarea articulatio tarsi transversa?
Respuesta
-
Articulatio calcaneocuboidea
-
Articulatio subtalaris
-
Articulatio cuneonavicularis
-
Articulatio talocalcaneonavicularis
-
Articulatio talonavicularis.
Pregunta 22
Pregunta
Ce ligamente fortifică articulatio tarsi transversa?
Respuesta
-
Ligamentum talonaviculare
-
Ligamentum calcaneonaviculare
-
Ligamentum calcaneocuboideum
-
Ligamentum calcaneocuboideum plantare
-
Ligmentum plantare longum.
Pregunta 23
Pregunta
Articulaţiile piciorului:
Respuesta
-
Articulaţia Chopart este cea mai mobilă articulaţie a piciorului
-
Articulaţia transversală a tarsului include articulaţiile talonaviculară şi calcaneocuboidă
-
Mişcările principale în articulaţia transversală a tarsului şi cea subtalară sunt: inversia şi eversia
-
În articulaţia subtalară se realizează mişcări de adducţie şi abducţie a piciorului
-
Prin sinusul tarsului trece tendonul unui muşchi.
Pregunta 24
Pregunta
Ligamentele articulaţiilor piciorului:
Respuesta
-
Ligamentul plantar lung - cel mai puternic dintre ligamentele piciorului
-
Ligamentul plantar lung începe pe faţa laterală a calcaneului şi se inseră pe bazele oaselor metatarsiene II-V
-
Ligamentul-cheie al articulaţiei Chopart este ligamentul bifurcat
-
Ligamentul bifurcat este alcătuit din 2 porţiuni: calcaneonaviculară şi calcaneocuneiformă
-
Cele mai puternice ligamente sunt pe faţa plantară.
Pregunta 25
Pregunta
Articulaţiile tarsometatarsiene şi intermetatarsiene:
Respuesta
-
Sunt 3 articulaţii tarsometatarsiene compuse, izolate una de alta
-
Sunt consolidate prin ligamentele tarsometatarsiene dorsale, plantare şi interosoase
-
Ligamentul tarsometatarsian interosos lateral reprezintă cheia articulaţiei Lisfranc
-
Articulaţiile intermetatarsiene sunt plane
-
Orientarea tuturor ligamentelor dorsale, plantare şi interosoase este transversală.
Pregunta 26
Pregunta
Indicați formațiunile anatomice care susțin bolta piciorului:
Respuesta
-
Ligamentum tarsi interossea
-
Ligamentum plantare longum
-
Ligamentum calcaneonaviculare plantare
-
Ligamentum bifurcatum
-
Ligamenta plantaria
Pregunta 27
Pregunta
Care ligamente întăresc bolta transversală a piciorului?
Respuesta
-
Aponeurosis plantaris
-
Ligamenta metatarsea interossea
-
Ligamentum plantare longum
-
Ligamentum metatarseum transversum profundum
-
Ligamenta collateralia.
Pregunta 28
Pregunta
Articulaţiile metatarsofalangiene şi interfalangiene:
Respuesta
-
Ligamentul transversal profund al metatarsului uneşte capetele tuturor oaselor metatarsiene
-
Articulaţiile metatarsofalangiene sunt pluriaxiale
-
Mişcările de flexie şi extensie în articulaţiile metatarsofalangiene sunt mai reduse decât cele de abducţie şi adducţie
-
Articulaţiile interfalangiene sunt trohleare, uniaxiale
-
Articulaţiile interfalangiene sunt consolidate de ligamentele colaterale şi dorsale
Pregunta 29
Pregunta
Articulaţii uniaxiale:
Pregunta 30
Pregunta
Articulaţii multiaxiale:
Pregunta 31
Pregunta 32
Pregunta
Articulaţii simple:
Pregunta 33
Pregunta
Articulaţii compuse:
Pregunta 34
Pregunta
Articulaţii complexe:
Respuesta
-
Articulația sternoclaviculară
-
Articulația calcaneocuboidă
-
Articulația genunchiului
-
Articulația tibiofibulară proximală
-
Articulația talocrurală.
Pregunta 35
Pregunta
Elemente ale articulației coxofemurale:
Pregunta 36
Pregunta
Elemente ale articulației genunchiului:
Pregunta 37
Pregunta
Elemente ale articulației talocrurale:
Pregunta 38
Pregunta
Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:
Respuesta
-
Aponevrozele
-
Tendoanele
-
Plicele sinoviale
-
Venterele musculare
-
Tecile sinoviale.
Pregunta 39
Pregunta
Centrul tendinos al diafragmului prezintă:
Pregunta 40
Pregunta
Funcţiile muşchilor spatelui:
Respuesta
-
Mușchii romboizi coboară şi rotesc scapula în exterior
-
Mușchiul dinţat posterior superior este expirator
-
În contracţie simultană muşchii dinţaţi posteriori devin inspiratori
-
Mușchiul splenius al capului în contracţie unilaterală provoacă rotaţia heterolaterală a capului
-
M. erector spinae realizează extensia coloanei vertebrale şi înclinarea ei laterală.
Pregunta 41
Pregunta
Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major:
Respuesta
-
Acromion
-
Processus coracoideus scapulae
-
Crista tuberculi majoris humeri
-
Crista tuberculi minoris humeri
-
Spina scapulae.
Pregunta 42
Pregunta
Indicați locul de inserție a musculus latissimus dorsi:
Respuesta
-
Crista tuberculi majoris humeri
-
Crista tuberculi minoris humeri
-
Costae VII - X
-
Processus spinosi vertebrae thoracicae
-
Margo medialis scapulae.
Pregunta 43
Pregunta
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Respuesta
-
Мusculus transversus abdominis
-
Fascia transversalis
-
Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza)
-
Мusculus obliquus internus abdominis
-
Lig. Inguinale.
Pregunta 44
Pregunta
Peretele posterior al canalului inghinal e format de:
Respuesta
-
Мusculus transversus abdominis
-
Fascia transversalis
-
Мusculus obliquus externus abdominis
-
Мusculus obliquus internus abdominis
-
Lig. Inguinale.
Pregunta 45
Pregunta
Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:
Respuesta
-
Caput
-
Venter
-
Tendo
-
Aponeurosis
-
Fascia.
Pregunta 46
Pregunta
Indicați elementele aparatului auxiliar al mușchilor:
Pregunta 47
Pregunta
Indicați, care este rolul fasciilor:
Respuesta
-
Servesc drept punct de origine pentru unii mușchi
-
Servesc pentru inserția unor mușchi
-
Determină direcția tracțiunii musculare
-
. Determină gradul de contracție a venterului (corpului) muscular
-
Reprezintă surse de inervaţie şi vascularizare ale muşchilor.
Pregunta 48
Pregunta
Muşchii scheletici:
Respuesta
-
Reprezintă componentul activ al aparatului locomotor
-
Au funcţie contractilă
-
Constituie sursa principală de căldură în organism
-
Constituie 55 - 60% din masa corpului
-
Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică.
Pregunta 49
Pregunta
Importanţa funcţională a încrucişărilor musculare constă în:
Respuesta
-
Mărirea randamentului muscular
-
Asigurarea integrității morfofunctionale a muşchilor din diferite segmente
-
Consolidarea flexorilor si extensorilor
-
Efectuarea mişcărilor fine şi armonioase
-
Asigurarea mişcărilor de rotaţie
Pregunta 50
Pregunta
Retinaculele şi tecile sinovialeale tendoanelor:
Respuesta
-
Retinaculelesunt îngroşări fibroase ale fasciilor sub formă de panglică
-
Retinaculele menţin tendoanele aproape de oase
-
Tecile sinoviale favorizează alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteofibroase
-
Teaca sinovială prezintă un tub cilindric format din două foiţe
-
Teci sinoviale au tendoanele tuturor muşchilor.
Pregunta 51
Pregunta
Bursele sinoviale:
Respuesta
-
Se formează la nivelul tendoanelor şi muşchilor în locurile unde aceştea sunt expuşi presiunii
-
Sunt subcutanate, subfasciale, subtendinoase şi submusculare
-
În unele cazuri comunică cu cavitatea articulară
-
La copii şi bătrâni lipsesc
-
Întotdeauna comunică cu cavitatea articulaţiei apropiate
Pregunta 52
Pregunta
Muşchiul dinţat anterior:
Respuesta
-
Este tetragonal
-
Se întinde de la primele 10 coaste până la marginea medială a scapulei
-
Faţa superficială a porţiunii inferioare formează peretele medial al axilei
-
În funcţie de punctul fix trage scapula lateral şi înainte sau participă la respiraţie
-
Este un muşchi inspirator.
Pregunta 53
Respuesta
-
Faţa superioară convexă formează planşeul cavităţii toracice, iar cea inferioară, concavă, ormează plafonul cavităţii abdominale
-
Cupola diafragmei prezintă o depresiune centrală corespunzătoare inimii
-
În dreapta se ridică până la coasta V, iar în stânga – până la a IV-a
-
Porţiunea musculară ocupă poziţie periferică
-
Poziţia sa variază în funcţie de gen, vârstă, poziţia corpului şi mişcările respiratorii
Pregunta 54
Pregunta
Diafragmul este constituit din porţiunile:
Respuesta
-
Abdominală
-
Costală
-
Toracică
-
Sternală
-
Lombară.
Pregunta 55
Pregunta
Funcţiile diafragmului:
Respuesta
-
De respiraţie
-
Contribuie la circulaţia sangvină şi limfatică
-
Participă la actul de deglutiţie
-
Contribuie la motorica căilor biliare
-
Contribuie la fonație
Pregunta 56
Pregunta
Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
Respuesta
-
Musculus serratus posterior inferior
-
Mm. intercostales interni et externi
-
Musculus supraspinatus
-
Mm. subcostales
-
Musculus transversus toracis
Pregunta 57
Pregunta
Fasciile toracelui:
Respuesta
-
Fascia toracică superficială este bine dezvoltată şi trimite septuri în interiorul glandei mamare
-
Foiţele fasciei pectorale cuprind mușchiul pectoral mare
-
Porţiunea superioară mai groasă a foiţei profunde a fasciei pectorale constituie fascia clavipectorală
-
Fascia pectorală formează ligamentele suspensoare ale glandei mamare
-
Coastele şi muşchii intercostali sunt tapetaţi din exterior cu fascia toracică proprie, din interior – cu fascia endotoracică.
Pregunta 58
Pregunta
Indicați, mușchii superficiali ai spatelui:
Respuesta
-
Musculus rhomboideus major
-
Musculus serratus posterior inferior
-
Musculus spinalis
-
Musculus serratus posterior superior
-
Musculus erector spinae.
Pregunta 59
Pregunta
Indicați acțiunile musculus latissimus dorsi:
Respuesta
-
Abducția braţului
-
Adducția braţului
-
Supinația braţulu
-
Pronația braţului
-
Extensia braţului.
Pregunta 60
Pregunta
Indicați mușchii profunzi ai spatelui:
Pregunta 61
Pregunta
Acţiunea muşchiului trapez:
Pregunta 62
Pregunta
Originea muşchiului mare dorsal:
Respuesta
-
Faţa externă a celor 3-4 coaste inferioare
-
Apofizele spinoase ale ultimelor 2 vertebre toracice
-
Apofizele spinoase ale vertebrelor lombare
-
Creasta sacrală laterală.
-
Buza internă a crestei iliace.
Pregunta 63
Pregunta
Muşchiul erector spinae:
Respuesta
-
Reprezintă un complex muscular localizat în şanţul costovertebral
-
Leagă bazinul de torace şi coloana vertebrală, porţiunile coloanei vertebrale între ele şi craniul
de coloana vertebrală
-
Muşchii lui componenţi se contopesc în partea superioară într-o masă comună
-
Reprezintă musculatura autohtonă a coloanei vertebrale
-
Asigură menţinerea poziţiei verticale a corpului.
Pregunta 64
Pregunta
Fascia toracolombară:
Respuesta
-
Acoperă muşchii superficiali ai spatelui
-
La diferite niveluri este dezvoltată uniform
-
Este reprezentată de două foiţe, care formează teacă pentru m.erector spinae
-
Pe marginea laterală ambele foiţe devin coalescente
-
Foiţa profundă separă m.erector spinae de mușchiul patrat lombar.
Pregunta 65
Pregunta
Muşchii abdomenului:
Respuesta
-
Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni
-
Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponeuroză
-
Participă la inspiraţie
-
Contribuie la fixarea organelor interne
-
Au acţiune asupra coloanei vertebrale.
Pregunta 66
Pregunta
Muşchiul oblic extern al abdomenului
Respuesta
-
Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste
-
Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliac
-
Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare
-
Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă inferioară şi tuberculul pubian
-
La nivelul inserţiei pe osul pubian aponeuroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.
Pregunta 67
Pregunta
Muşchiul transvers al abdomenului:
Respuesta
-
Este compus dintr-o parte musculară şi două aponeurotice: anterioară şi posterioară
-
Porneşte de la coastele inferizoare, fascia toracolombară, creasta ilionului şi porţiunea laterală a ligamentului inghinaal
-
La marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponeuroza lui se împarte în două foiţe
-
2/3 superioare ale aponeurozei împreună cu foiţa posterioară a aponeurozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdominal
-
Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponeurotice se numeşte linie arcuată.
Pregunta 68
Pregunta
Muşchiul drept abdominal:
Respuesta
-
Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
-
Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII
-
Cei doi mușchi drepţi abdominali sunt separaţi printr-un rafeu tendinos numit linia semilunară
-
Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal
-
Faţa lui posterioară aderă intim la teacă
Pregunta 69
Pregunta
Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:
Respuesta
-
M. oblic abdominal intern
-
. Linia albă
-
Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
-
Aponeuroza mușchiului oblic abdominal extern
-
Aponeuroza muşchiului transvers abdominal.
Pregunta 70
Pregunta
Canalul inghinal:
Respuesta
-
Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei mușchiului oblic intern
-
Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de ligamentul interfoveolar Hesselbach, ligamentu reflex, ligamentul Henle şi tendonul conjunct
-
Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal
-
Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi ligamentul reflex
-
Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.
Pregunta 71
Pregunta
Inelele inghinale:
Respuesta
-
Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale
-
La femei sunt mai largi
-
La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă
-
La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare
-
Posterior inelul superficial este format din fibrele ligamentului reflex, provenite din aponeuroza oblicului extern din partea opusă.
Pregunta 72
Pregunta
Fasciile abdomenului:
Respuesta
-
Fascia superficială este dezvoltată mai bine în porţiunile ei superioare
-
Fascia proprie formează 3 foiţe, cea mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic intern
-
Foiţa superficială a fasciei proprii se prelungeşte în fascia m. cremaster
-
Fascia transversală este o porţiune a fasciei endoabdominale
-
Fascia transversală este fortificată în porţiunea inferioară a liniei albe de fibre longitudinale.
Pregunta 73
Pregunta
Locuri slabe ale diafragmului:
Pregunta 74
Pregunta
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Respuesta
-
Tetragonul Grynfelt
-
Triunghiul sternocostal
-
Linia semilunară
-
Triunghiul Volânski
-
Linia albă.
Pregunta 75
Pregunta
Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:
Respuesta
-
Triunghiul lombocostal
-
Tetragonul Grynfelt
-
Linia semilunară
-
Triunghiul Petit
-
Triunghiul Volânski.
Pregunta 76
Pregunta
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
Respuesta
-
Мusculus longissimus
-
Мusculus latissimus dorsi
-
Мusculus obliquus abdominis externus
-
Мusculus pectoralis major
-
Мusculus obliquus abdominis internus.
Pregunta 77
Pregunta
Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:
Pregunta 78
Pregunta
Fasciile membrului superior:
Respuesta
-
În regiunea umărului se disting fasciile: suprascapulară şi subscapulară
-
Fascia infraspinoasă se împarte în 2 foiţe care învelesc deltoidul
-
De la fascia brahială pornesc 2 septe intermusculare: anterior şi posterior
-
Porţiunea distală a fasciei antebraţului formează 2 retinacule
-
În regiunea antebraţului există două loje musculare: anterioară şi posterioară.
Pregunta 79
Pregunta
Peretele medial al cavitas axillaris este format de:
Respuesta
-
Мusculus teres major
-
Мusculus triceps brachii
-
Мusculus pectoralis minor
-
Мusculus serratus anterior
-
Мusculi teretis minor et major.
Pregunta 80
Pregunta
Determină configurația umărului:
Respuesta
-
Mușchiul deltoid
-
Mușchiul subscapular
-
Mușchiul supaspinos
-
Mușchiul rotund mare
-
Mușchiul rotund mic
Pregunta 81
Pregunta
Acţiunea muşchiului brahial:
Respuesta
-
Extinde braţul
-
Flexează mâna
-
Extinde antebraţul
-
Flexează antebraţu
-
Pronează braţul.
Pregunta 82
Pregunta
Locul de inserție a musculus triceps brachii:
Respuesta
-
Tuberositas ulnae
-
Tuberositas radii
-
Collum radii
-
Olecranon
-
Corpus radii.
Pregunta 83
Pregunta
Care mușchi participă la flexia antebrațului:
Pregunta 84
Pregunta
Locul de inserție a musculus biceps brachii:
Respuesta
-
Tuberositas ulnae
-
Tuberositas radii
-
Collum radii
-
Olecranon
-
Fascia antebrachii.
Pregunta 85
Pregunta
Grupul muşchilor centurii scapulare include:
Pregunta 86
Pregunta
Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:
Respuesta
-
Mușchiul trapez
-
Mușchiul dorsal mare
-
Mușchiul infraspinos
-
Mușchiul subscapular
-
Mușchiul rotund mare.
Pregunta 87
Pregunta
Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris:
Respuesta
-
Мusculus deltoideus
-
Мusculus pectoralis minor
-
Мusculus biceps brachii
-
Мusculi teretis minor et major
-
Мusculus pectoralis major
Pregunta 88
Pregunta
Peretele lateral al cavitaţii axilare este constituit din:
Pregunta 89
Pregunta
Orificiul trilater (privit din față) este delimitat de:
Pregunta 90
Pregunta
Orificiul patrulater (văzut din față) este delimitat de:
Pregunta 91
Pregunta
Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Pregunta 92
Pregunta
Indicați formațiunile, care delimitează fossa cubitalis:
Respuesta
-
Humerus
-
Musculus brachialis
-
Musculus pronator teres
-
Musculus brachioradialis
-
Musculus biceps brachii.
Pregunta 93
Pregunta
Numiți șanțurile antebrațului:
Respuesta
-
Median
-
Radioulnar
-
Cubital
-
Radial
-
Ulnar
Pregunta 94
Pregunta
Funcţiile muşchilor anteriori ai braţului se rezumă la:
Respuesta
-
Extensia în articulaţia umărului
-
Flexia în articulaţia cotului
-
Abducţia în articulaţia umărulu
-
Flexia anterioară a braţului
-
Rotirea braţulu
Pregunta 95
Pregunta
Muşchii grupului posterior al braţului efectuează:
Respuesta
-
Adducţia braţului
-
Extensia în articulaţia umărului
-
Anteflexia braţului
-
Extensia în articulaţia cotului
-
Flexia în articulaţia cotului.
Pregunta 96
Pregunta
Şanţul radial este delimitat de:
Respuesta
-
Mușchiul flexor superficial al degetelor
-
Mușchiul flexor ulnar al carpului
-
Mușchiul flexor radial al carpului
-
Mușchiul palmar lung
-
Mușchiul brahioradial.
Pregunta 97
Pregunta
Şanţul median este delimitat de:
Respuesta
-
Mușchiul flexor profund al degetelor
-
Mușchiul palmar lung
-
Mușchiul flexor radial al carpului
-
Mușchiul flexor ulnar al carpului
-
Mușchiul flexor superficial al degetelor
Pregunta 98
Pregunta
Şanţul ulnar este delimitat de:
Respuesta
-
Mușchiul flexor lung al policelui
-
Mușchiul flexor profund al policelui
-
Mușchiul flexor ulnar al carpului
-
Mușchiul pronator patrat
-
Mușchiul flexor superficial al degetelor.
Pregunta 99
Pregunta
Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Respuesta
-
Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi
-
Sunt situaţi în trei planuri
-
Cel mai profund muşchi din grup este mușchiul opozant al policelului
-
Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene
-
Mușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian
Pregunta 100
Pregunta
Muşchii eminenţei hipotenare:
Respuesta
-
Sunt în număr de patru
-
Mușchiul palmar scurt este inconstant
-
Cel mai superficial este opozantul degetului mic
-
Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul piziform şi osul cu cârlig
-
Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic
Pregunta 101
Pregunta
Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
Respuesta
-
Tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului
-
Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
-
Tendonul mușchiului flexor radial al carpului
-
Tendonul mușchiului flexor lung al policelui
-
Tendonul abductorului lung al policelui.
Pregunta 102
Pregunta
Topografia braţului:
Respuesta
-
Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial
-
Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie
-
Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial
-
Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime
-
Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.
Pregunta 103
Pregunta
Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului:
Respuesta
-
Мusculus pronator teres
-
Мusculus triceps brachii
-
Мusculus biceps brachii
-
Мusculus brachialis
-
Мusculus supinator.
Pregunta 104
Pregunta
Prin orificiul sciatic mare trece:
Pregunta 105
Pregunta
Prin orificiul sciatic mic trece:
Pregunta 106
Pregunta
Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin:
Respuesta
-
Ligamentul lacunar
-
Ligamentul inghinal
-
Ligamentul reflex
-
Arcul iliopectineu
-
Fascia transversă.
Pregunta 107
Pregunta
Indicați, care mușchi participă la extensia coapsei:
Pregunta 108
Pregunta
Indicați, care mușchi participă la abducerea coapsei:
Pregunta 109
Pregunta
Indicați, care mușchi participă la rotația internă a coapsei:
Pregunta 110
Pregunta
Indicați care mușchi participă la rotația externă a coapsei:
Pregunta 111
Pregunta
Originea musculus sartorius:
Respuesta
-
Trochanter major femoris
-
Trochanter minor femoris
-
Spina iliaca anterior inferior
-
Spina iliaca anterior superior
-
Spina iliaca posterior superior.
Pregunta 112
Pregunta
Locul de inserție a musculus triceps surae:
Respuesta
-
Maleolus medialis
-
Maleolus lateralis
-
Processus posterior tali
-
Tuber calcanei
-
Talus.
Pregunta 113
Pregunta
Retinaculele, formate de fascia crurală:
Respuesta
-
Retinaculul extensorilor şi cel al flexorilor au câte două porţiuni: superioară şi inferioară
-
Sub retinaculul flexorilor se formează două canale osteofibroase
-
Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial trec printr-o teacă separată
-
Posterior de maleola laterală se formează două retinacule peroniere
-
Sub retinaculul inferior al extensorilor se află 3 canale osteofibroase
Pregunta 114
Pregunta
Indicați muşchii coapsei, grupul muscular medial:
Respuesta
-
Semimembranos
-
Biceps femural
-
Semitendinos
-
Graţios
-
Croitor.
Pregunta 115
Pregunta
Indicați care mușchi participă la rotația laterală a gambei:
Respuesta
-
Мusculus rectus femoris
-
Мusculus biceps femoris
-
Мusculus sartorius
-
Мusculus adductor longus
-
Мusculus gracilis.
Pregunta 116
Pregunta
Muşchii bazinului:
Respuesta
-
Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei
-
Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară
-
Sunt biarticulari
-
Se clasifică în mediali şi laterali
-
Se inseră pe epifiza proximală a femurului.
Pregunta 117
Pregunta
Muşchii anteriori ai coapsei:
Respuesta
-
Sunt uniarticulari
-
Flectează coapsa şi gamba
-
Sunt cei mai lungi din corpul omului
-
Formează un tendon comun
-
M.quadriceps femoris se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei
Pregunta 118
Pregunta
Muşchii posteriori ai coapsei:
Respuesta
-
Sunt extensori ai coapsei
-
Flectează gamba
-
Au origine pe osul iliac
-
Muşchiul biceps al femurului şi muşchiul semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei
-
Toţi participă la formarea pes anserinus profundus
Pregunta 119
Pregunta
Muşchii mediali ai coapsei:
Respuesta
-
Toţi sunt adductori ai coapsei
-
Toţi se inseră pe linea aspera femoris
-
Îşi iau originea de pe osul pubis
-
Muşchiul graţios participă la formarea pes anserinus superficialis
-
Muşchiul pectineu participă la flexia şi abducerea coapsei.
Pregunta 120
Pregunta
Numiți formațiunile care constituie pereții canalis adductorius:
Respuesta
-
Мusculus adductor magnus
-
Мusculus adductor longus
-
Мusculus adductor brevis
-
Мusculus vastus medialis
-
Мusculus sartorius.
Pregunta 121
Pregunta
Indicați formaţiunile topografice localizate posteroinferior de ligamentum inguinale:
Pregunta 122
Pregunta
Numiți limitele fossa poplitea:
Pregunta 123
Pregunta
Indicați canalele din regiunea gambei:
Pregunta 124
Respuesta
-
Porţiunea ei posterioară are un caracter tendinos
-
În porţiunea anterosuperioară se împarte în două foiţe
-
Lamela profundă este perforată de hiatul safen
-
Formează teci pentru quadriceps femoris şi adductor magnus
-
Porţiunea ei laterală se numeşte tract iliotibial.
Pregunta 125
Pregunta
Triunghiul femural este delimitat de:
Respuesta
-
Muşchiul pectineu
-
Muşchiul croitor
-
Muşchiul adductor mare
-
Ligamentul inghinal
-
Muşchiul adductor lung.
Pregunta 126
Pregunta
Canalul cruropopliteu este delimitat de:
Pregunta 127
Pregunta
Muşchii coapsei, grupul anterior:
Respuesta
-
Semimembranos
-
Cvadriceps femural
-
Biceps femural
-
Pectinat
-
Croitor.
Pregunta 128
Pregunta
Muşchii coapsei, grupul posterior:
Respuesta
-
Semimembranos
-
Cvadriceps
-
Biceps femural
-
Semitendinos
-
Pectinat.
Pregunta 129
Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia coapsei:
Pregunta 130
Pregunta
Indicați care mușchi participă la adducerea coapsei:
Pregunta 131
Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia gambei:
Pregunta 132
Pregunta
Indicați care mușchi participă la rotația gambei intern:
Pregunta 133
Pregunta
Indicați, care mușchi participă la flexia dorsală a piciorului:
Respuesta
-
Мusculus fibularis longus
-
Мusculus tibialis anterior
-
Мusculus tibialis posterior
-
Мusculus triceps surae
-
Мusculus extensor digitorum longus.
Pregunta 134
Pregunta
Indicați, care mușchi participă la pronația piciorului:
Respuesta
-
Мusculus peroneus longus
-
Мusculus tibialis anterior
-
Мusculus tibialis posterior
-
Мusculus triceps surae
-
Мusculus peroneus brevis.
Pregunta 135
Pregunta
Indicați, care mușchi participă la supinația piciorului:
Respuesta
-
Мusculus fibularis longus
-
Мusculus extensor digitorum longus
-
Мusculus extensor hallucis longus
-
Мusculus tibialis posterior
-
Мusculus fiexor hallucis longus.