18458785
Pregunta 1
Pregunta
Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 46 corespunde:
Respuesta
-
primului premolar superior din dreapta
-
primului molar inferior din dreapta
-
primului premolar superior din stânga
-
primului premolar inferior din stânga
-
primului molar superior din stânga
Pregunta 2
Pregunta
sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 34 corespunde:
Respuesta
-
caninului superior din dreapta
-
primului premolar superior din dreapta
-
primului premolar inferior din stânga
-
caninului inferior din stânga
-
caninului inferior din dreapta
Pregunta 3
Pregunta
Pentru Relatie Centrica este caracteristic:
Respuesta
-
poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
-
poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
-
poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
-
poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
-
poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
Pregunta 4
Pregunta
Pentru poziţia de Ocluzie Centrică este caracteristic:
Respuesta
-
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
-
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
-
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
-
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
-
condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm
Pregunta 5
Pregunta
Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:
Respuesta
-
0,5 – 1,0 mm
-
1,0 – 1,5 mm
-
2,0 – 3,0 mm
-
3,5 – 4,0 mm
-
4,5 – 5,0 mm
Pregunta 6
Pregunta
Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:
Respuesta
-
nasul
-
urechele
-
muşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibulei
-
craniul
-
ochii
Pregunta 7
Pregunta
Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:
Respuesta
-
perioadei intrauterine
-
perioadei postnatale pînă la 3 ani
-
3-6 ani
-
de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii
-
6-16 ani
Pregunta 8
Pregunta
Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat ( ADM):
Respuesta
-
climaterici
-
neuroendocrini
-
geografici
-
purtarea
-
fizionomici
Pregunta 9
Pregunta
Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:
Respuesta
-
intensitatea respiraţiei
-
gradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei
-
stereotipul actului de masticaţie
-
funcţia glandelor salivare
-
funcţia analizatorică
Pregunta 10
Pregunta
Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:
Respuesta
-
290-300 kg
-
390-400 kg
-
490-500kg
-
590-600 kg
-
690-700 kg
Pregunta 11
Pregunta
Liniile de rezistenţă verticale (contraforsele) la maxilă sunt:
Respuesta
-
subnazale
-
nazo-frontale
-
palatinale
-
postero-anterioare
-
suborbitale
Pregunta 12
Pregunta
Muşchii masticatori cu inserţie pe mandibulă sunt:
Respuesta
-
transversali ai nasului
-
ridicători a buzei superioare
-
ridicători a aripelor nasale
-
orbiculari ai gurii
-
maseterici
Pregunta 13
Pregunta
Muşchii mimici (oro-faciali) sunt:
Respuesta
-
a limbii
-
pteriogoidieni externi
-
orbiculari ai gurii
-
temporali
-
pterigoidieni interni
Pregunta 14
Pregunta
Definiţie “presiune masticatorie” este:
Respuesta
-
forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe un sector al arcadelor dentare în timpul funcţiei
-
forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la maxilă
-
forţa muşcilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la mandibulă
-
forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe ambele arcade dentare în întregime
-
aşa forţă nu exzistă
Pregunta 15
Pregunta
Ungiul traectoriei articulare sagitale în mediu este:
Respuesta
-
25
-
33
-
40
-
60
-
50
Pregunta 16
Pregunta
Articulaţia temporo-mandibulară (ATM) este o articulaţie:
Respuesta
-
congruientă
-
incongruientă
-
convexă
-
concavă
-
convex-concavă
Pregunta 17
Pregunta
Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
Respuesta
-
2,5mm
-
0,25mm
-
0,17mm
-
0,09mm
-
0,35mm
Pregunta 18
Pregunta
Indicii medii a rezistenţei parodontului după Haber pentru incisivii centrali la bărbaţi sînt egale:
Respuesta
-
15 kg
-
20 kg
-
25 kg
-
30 kg
-
35 kg
Pregunta 19
Pregunta
Dinţii frontali au comun:
Respuesta
-
prezenţa 5 suprafeţe verticale
-
suprafeţele orale şînt convexe
-
suprafeţele verticale sunt concave
-
prezenţa ecuatorului în treimea cervicală
-
prezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulare
Pregunta 20
Pregunta
Dinţii se diferenţiază după:
Respuesta
-
semnul fosetelor
-
numărul dinţilor
-
semnul coletului
-
culoarea cerii
-
forma coroanei şi cuspizi
Pregunta 21
Pregunta
Suprafaţa vestibulară a incisivilor maxilari este:
Respuesta
-
dreptungiulară
-
romboiodală
-
alungită
-
conică
-
trunchi de con invers
Pregunta 22
Pregunta
Suprafeţele proximale ale dinţilor laterali sînt:
Respuesta
-
trunchi de con invers
-
conice
-
trapezoidale
-
trunchi de con cu baza spre ocluzal
-
dreptungiulare cu laturile convexe
Pregunta 23
Pregunta
Pe suprafaţa orală a dinţilor frontali este prezent:
Respuesta
-
nui nimic
-
cingulum
-
tuberculul Black
-
tuberculul Carabelli
-
tuberculul Zuckerkordl
Pregunta 24
Pregunta
Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
Respuesta
-
cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
-
cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
-
cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
-
cuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
-
cuspizii palatinali numai a molarilor superiori
Pregunta 25
Pregunta
Formele fiziologice ale arcadelor dentare:
Respuesta
-
forma de “V”
-
forma de omega
-
forma de “M”
-
parabolă, elipsă
-
semicerc
Pregunta 26
Pregunta
Curba de ocluzie sagitală Spee este:
Respuesta
-
linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulari
-
dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
-
totalitatea dinţilor în arcadele dentare
-
linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
-
linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari
Pregunta 27
Pregunta
Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
Respuesta
-
linia de contact a arcadelor dentare antagoniste
-
dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
-
curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
-
linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
-
segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
Pregunta 28
Pregunta
La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
Respuesta
-
fiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
-
contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
-
cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
-
cheia ocluziei Angle nu este dereglată
-
lipsa contactului între dinţii frontali
Pregunta 29
Pregunta
Spaţiul minim de inocluzie e prezent la:
Respuesta
-
pronunţarea fonemei “S”
-
pronunţarea fonemei “F”
-
pronunţarea vocalei “A”
-
pronunţarea cuvîntului “treizeci şi trei”
-
prezenţa contactelor numai între marginile incisivale a dinţilor frontali
Pregunta 30
Pregunta
Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
Respuesta
-
contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
-
contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
-
de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
-
stereotipul actului de masticaţie
-
caracterul produselor alimentare
Pregunta 31
Pregunta
Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
Respuesta
-
actului de deglutiţie
-
curburii de ocluzie sagitală Spee
-
planului de ocluzie
-
ariilor ocluzale
-
curburii de ocluzie transversale Monson-Willson
Pregunta 32
Pregunta
Fenomenul Cristhensen sagital se caracteriziază cu:
Respuesta
-
apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
-
contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
-
contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
-
contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
-
contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
Pregunta 33
Pregunta
Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
Respuesta
-
dreaptă sau cap-la-cap
-
deschisă
-
încrucişată
-
închisă
-
adîncă
Pregunta 34
Pregunta
Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
Respuesta
-
apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
-
apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
-
absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
-
contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
-
contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
Pregunta 35
Pregunta
Segmentul frontal al planului de ocluzie este paralel:
Respuesta
-
liniei trago-nazale
-
planului Camper
-
liniei bipupilare
-
liniei mediane a feţei
-
liniei interincisivale
Pregunta 36
Pregunta
Planul orizontal Camper trece:
Respuesta
-
de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
-
de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
-
de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditize externe
-
pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
-
pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori
Pregunta 37
Pregunta
Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
Respuesta
-
fiecarea dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
-
fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
-
fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
-
fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
-
dinţii între arcadele dentare nu contactează
Pregunta 38
Pregunta
Planul de ocluzie în zona frontală trece:
Respuesta
-
pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
-
pe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
-
pe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
-
în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
-
în zona cervicală a incisivilor superiori
Pregunta 39
Pregunta
Aria de ocluzie este o suprafaţă:
Respuesta
-
formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte
-
imaginară
-
anterioară
-
posterioară
-
nereală
Pregunta 40
Pregunta
Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
Respuesta
-
dinţii laterali superiori nu întretae planul de ocluzie
-
dinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
-
dinţii laterali iferiori întretae planul de ocluzie
-
dinţii laterali iferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
-
dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie
Pregunta 41
Pregunta
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 13 corespunde:
Respuesta
-
caninului superior din dreapta
-
caninului inferior din stanga
-
caninului superior din stanga
-
incisivului central superior din stanga
-
incisivului central inferior din dreapta
Pregunta 42
Pregunta
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 24 corespunde:
Respuesta
-
primului premolar inferior din dreapta
-
premolarului doi inferior din stanga
-
primului premolar superior din stanga
-
molarului doi inferior din dreapta
-
primului molar superior din stanga
Pregunta 43
Pregunta
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 32 corespunde:
Respuesta
-
caninului inferior din stanga
-
incisivului lateral superior din stanga
-
incisivului central superior din dreapta
-
incisivului lateral inferior din dreapta
-
incisivului lateral inferior din stanga
Pregunta 44
Pregunta
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 48 corespunde:
Respuesta
-
primului molar superior din dreapta
-
molarului trei inferior din dreapta
-
primului premolar superior din stânga
-
primului premolar inferior din stânga
-
molarului trei inferior din stanga
Pregunta 45
Pregunta
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 15 corespunde:
Respuesta
-
primului premolar superior din dreapta
-
primului molar inferior din dreapta
-
molarului doi superior din stânga
-
premolarului doi superior din dreapta
-
incisivului central din stanga
Pregunta 46
Pregunta
Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 26 corespunde:
Respuesta
-
primului molar superior din stanga
-
primului premolar superior din stanga
-
primului molar inferior din dreapta
-
molarului doi inferior din stanga
-
caninului superior din dreapta
Pregunta 47
Pregunta
Periodontiul este constituit din :
Respuesta
-
tesut conjunctiv adipos
-
tesut conjunctiv lax
-
tesut conjunctiv fibros
-
tesut conjunctiv elastic
-
tesut osos spongios
Pregunta 48
Pregunta
Arcada dentara prezinta cele doua zone topografice:
Respuesta
-
zona masticatorie si zona fizionomica
-
zona principala si zona secundara
-
zona superioara si zona inferioara
-
zona frontala si zona laterala
-
zona centrala si zona posterioara
Pregunta 49
Pregunta
Cementul:
Respuesta
-
este abundent vascularizat
-
conţine numeroase terminaţiuni nervoase
-
este localizat în zona coroanei dentare
-
este localizat în zona rădăcinii dentare
-
duritatea cementuliu este mai mare decăt cea a dentinei
Pregunta 50
Pregunta
Pulpa dentară:
Respuesta
-
derivă din ectoderm
-
reprezintă unitatea morfo-functionala a dintelui
-
este constituită dintr-un ţesut conjunctiv lax, nemineralizat
-
este constituită dintr-un ţesut conjunctiv dur, mineralizat
-
odată cu înaintarea în vârstă cresc dimensiunile pulpei dentare
Pregunta 51
Pregunta
Smalţul conţine:
Respuesta
-
substanţe neorganice - 3-4% substanţe organice - 96-97%
-
substanţe organice - 3-4 % substanţe neorganice - 96-97%
-
substanţe organice - 30% substanţe neorganice - 70%
-
substanţe organice -70% substanţe neorganice -30 %
-
substanţe organice -28 % substanţe neorganice -72%
Pregunta 52
Pregunta
Din punct de vedere practic deosebim urmatoarele variante de relatii ocluzale:
Respuesta
-
laterala din dreapta,laterala din stanga, centrica, oblica
-
anterioara ,posteriora,superioara si inferioara
-
mediana,anterioara,posterioara,laterala din dreapta si laterala din stanga
-
centrica,superioara din dreapta ,inferioara din stanga
-
centrica,anterioara,posterioara,laterala din dreapta si laterala din stanga
Pregunta 53
Pregunta
Planul Frankfurt:
Respuesta
-
este obtinut la trasarea unei linii care uneste punctele antropologice porion si orbital,de aceea mai e cunoscut si ca planul auriculoorbital.
-
trece sub planul Camper si este paralel cu el
-
imparte Sistemul Stomatognat in doua parti: inferioara si superioara.
-
este utilizat de catre proteticieni la determinarea ocluziei centrice la pacientii cu edentatii totale
-
acest plan imparte fata in trei parti proportionale:superioara,mijlocie si inferioara
Pregunta 54
Pregunta
Adamantina la colet este acoperită de cement în:
Respuesta
-
65% cazuri
-
25% cazuri
-
35% cazuri
-
10% cazuri
-
5% cazuri
Pregunta 55
Pregunta
Adamantina şi cementul la coletul dentar se întâlnesc cap în cap în:
Respuesta
-
30%
-
35%
-
12%
-
25%
-
50%
Pregunta 56
Pregunta
Între adamantină şi cement poate exista o breşâ în:
Respuesta
-
10%
-
25%
-
65%
-
55%
-
100%
Pregunta 57
Pregunta
Care este formaţiunea structurală fundamentală a adamantinei:
Respuesta
-
Perikymatile
-
Diazoniile
-
Prismele de smalţ
-
Fisurile
-
Sectoarele aprismatice
Pregunta 58
Pregunta
Prismele de adamantină au striaţii transversale succesive care reflectă:
Respuesta
-
Dereglări de mineralizare
-
Dereglări structurale
-
Ritmul nictemeral de depuneri a sărurilor minerale
-
Proces de hipercalcinare
-
Proces de hipocalcinare
Pregunta 59
Pregunta
Care este unitatea structurală de bază a prismei smalţului:
Respuesta
-
Teaca prismei
-
Hidraţii de ioni asociaţi
-
Cristalele de natură apatoidă
-
Apa asociată
-
Apa liberă
Pregunta 60
Pregunta
În componenţa materiei anorganice a adamantinei calciul se conţine:
Respuesta
-
20%
-
25%
-
37%
-
39,4%
-
30%
Pregunta 61
Pregunta
În componenţa materiei anorganice a smalţului fosforul constitue:
Respuesta
-
17%
-
20%
-
22,5%
-
18%
-
25,3%
Pregunta 62
Pregunta
Coraportul molar Ca/P în apatitele cristalelor smalţului constitue:
Respuesta
-
1,20
-
1,70
-
1,67
-
1,80
-
1,50
Pregunta 63
Pregunta
Dezintegrarea cristalelor adamantinei are loc cînd coraportul Ca/P este:
Respuesta
-
1,67
-
1,65
-
2,00
-
1,33
-
1,40
Pregunta 64
Pregunta
Coraportul Ca/P în adamantină rezistă la dezintegrare:
Respuesta
-
1,67
-
1,65
-
2,0
-
1,33
-
1,40
Pregunta 65
Pregunta
Fiecare cristal de adamantină are lungimea medie de:
Respuesta
-
160 nm
-
120 nm
-
200 nm
-
700 nm
-
900 nm
Pregunta 66
Pregunta
Fiecare cristal de adamantină are grosimea medie:
Respuesta
-
26 nm
-
35 nm
-
40 nm
-
20 nm
-
10 nm
Pregunta 67
Pregunta
Fiecare cristal de adamantină are un strat de hidraţi de ioni asociaţi de mărimea:
Respuesta
-
5A
-
8A
-
9A
-
10A
-
6A
Pregunta 68
Pregunta
Lăţimea medie a cristalului de adamantină este de:
Respuesta
-
20-30 nm
-
35-55 nm
-
40-70 nm
-
50-80 nm
-
90-95 nm
Pregunta 69
Pregunta
Distanţa dintre cristalele adamantinei este de:
Respuesta
-
15A
-
17A
-
25A
-
19A
-
20A
Pregunta 70
Pregunta
Pe lîngă apa asociată în smalţ există şi:
Respuesta
-
Limfă
-
Sînge
-
Apa liberă
-
Saliva
-
Lichid bucal
Pregunta 71
Pregunta
Volumul total al apei în smalţ constitue:
Respuesta
-
5%
-
2,5%
-
3%
-
4,5%
-
3,8%
Pregunta 72
Pregunta
Cantitatea totală de proteine în adamantină este de:
Respuesta
-
0,10%
-
0,12%
-
0,15%
-
0,18%
-
0,19%
Pregunta 73
Pregunta
Adamantina are următoarea compoziţie anorganică:
Respuesta
-
36%
-
50%
-
95%
-
99%
-
100%
Pregunta 74
Pregunta
Peste câte ore după aplicarea aminoacizilor pe adamantină ei pătrund în dentină:
Respuesta
-
5 ore
-
3 ore
-
4 ore
-
3,5 ore
-
2 ore
Pregunta 75
Pregunta
Peste câte ore după aplicarea vitaminelor pe adamantină ele pătrund în dentină:
Respuesta
-
2 ore
-
3 ore
-
7 ore
-
6 ore
-
4 ore
Pregunta 76
Pregunta
Procesele de acumulare de substanţe anorganice în adamantină sunt deosebit de intense în:
Respuesta
-
Al treilea an de la erupţie
-
Al patrulea an de la erupţie
-
Primul an de la erupţie
-
Al zecilea an de la erupţie
-
Primele 6 luni de la erupţie
Pregunta 77
Pregunta
Duritatea smalţului după scară Mohs este:
Respuesta
-
1-2 grade
-
3-4
-
5-6
-
5-7
-
5-8
Pregunta 78
Pregunta
Duritatea smalţului la mm2 variază după Wickers atingînd circa:
Respuesta
-
150 kg/mm2
-
100 kg/mm2
-
200 kg/mm2
-
250-800 unităţi
-
50 kg/mm2
Pregunta 79
Pregunta
Segmentele luminoase ale benzilor Gunther-Schreger sunt denumite:
Respuesta
-
Smalţ noduros
-
Perikymatii
-
Diazonii
-
Parazonii
-
Linii de suprapunere
Pregunta 80
Pregunta
Sectoarele întunecate din cadrul benzilor Guther-Schreger poartă denumirea de:
Respuesta
-
Linii Schreger
-
Parazonii
-
Benzi transversale
-
Diazonii
-
Perikymatii
Pregunta 81
Pregunta
Liniile Retzius apar pe secţiune transversală prin dinte sub aspectul unor:
Respuesta
-
Smocuri de iarbă
-
Benzi continue paralele cu axul lung al dintelui
-
Formaţiuni fuziforme
-
Inele concentrice dispuse la intervale regulate
-
Inele concentrice dispuse la intervale neregulate
Pregunta 82
Pregunta
În ce zonă a coroanei dentare smalţul are grosime maximă:
Respuesta
-
Cusprizii premolarilor
-
Coletul molarilor
-
Cusprizii molarilor
-
Coletul incisivilor
-
Marginea incizală a incisivilor
Pregunta 83
Pregunta
Zona de predilecţie a fusurilor şmalţului este:
Respuesta
-
Zona coletului
-
Zona cuspizilor
-
Zona mijlocie a coroanei dentare
-
Treimea internă a smalţului
-
Treimea externă a smalţului
Pregunta 84
Pregunta
Care sunt fibrele specifice dentinei parapulpare:
Respuesta
-
Fibrele de reticulină
-
Fibrele elastice
-
Fibrele Ebner
-
Fibrele Şarpey
-
Fibrele Korff
Pregunta 85
Pregunta
Elementul structural caracteristic unui canalicul dentinar este:
Respuesta
-
Prezenţa fibrelor nervoase mielinice
-
Liniile de creştere Ebner
-
Calibrul uniform
-
Prezenţa fibrelor Şarpey
-
Îngustarea periferică a calibrului
Pregunta 86
Pregunta
Unde se depozitează dentină secundară la premolarii inferiori:
Respuesta
-
Treimea apicală a canalului radicular
-
Peretele oral al camerei pulpare
-
Podeaua camerei pulpare
-
Tavanul camerei pulpare
-
Peretele vestibular al camerei pulpare
Pregunta 87
Pregunta
Unde întâlnim cel mai des dentina terţiară:
Respuesta
-
În dentina radiculară a vârstnicilor
-
În dentina coronară a vârstnicilor
-
Sub fosetele ocluzale
-
Sub şanţurile ocluzale
-
Sub cariile cu evoluţie lentă
Pregunta 88
Pregunta
În compoziţia lichidului dentinar întră:
Respuesta
-
Acizi graşi esenţiali
-
Aminoacizi liberi
-
Glucoproteine
-
Fosfolipide
-
Proteoglicani
Pregunta 89
Pregunta
În compoziţia lichidului dentinar întră:
Respuesta
-
Apă
-
Glucoză
-
Acetilcolină
-
Fructoză
-
Dizaharide
Pregunta 90
Pregunta
Masa principală a dintelui o constitue:
Respuesta
-
Cementul
-
Smalţul
-
Dentina
-
Pulpa
-
Vasele sangvine
Pregunta 91
Pregunta
În decursul vieţii are loc:
Respuesta
-
Micşorarea grosimii stratului de dentină
-
Mărirea grosimii stratului de dentină
-
Grosimea dentinei rămâne neschimbată
-
Are loc resorbţia dentinei
-
Are loc regenerarea dentinei
Pregunta 92
Pregunta
Grosimea dentinei la nivelul marginelor incizale a dinţilor frontali superiori este:
Respuesta
-
2 –2,5 mm
-
6 mm
-
3 – 5 mm
-
7 – 8 mm
-
6,7 – 6,8 mm
Pregunta 93
Pregunta
Grosimea dentinei cuspizilor este cuprinsă între:
Respuesta
-
3 – 7 mm
-
2 – 2,5 mm
-
7,5 – 8 mm
-
9 mm
-
1,2 mm
Pregunta 94
Pregunta
Cementul acelular este situat:
Respuesta
-
În regiunea apexului
-
Pe toată suprafaţa rădăcinii
-
În regiunea bifurcaţiei
-
În orificiul apical
-
La limita cu smalţul
Pregunta 95
Pregunta
Care sunt cele mai numeroase celule pulpare:
Respuesta
-
Plasmocitele
-
Macrofagocitele
-
Fibroblaştii
-
Granulocitele
-
Polimorfonuclearele neutrofile
Pregunta 96
Pregunta
Pulpa tânără conţine un număr de fibrile:
Respuesta
-
Mare
-
Redus
-
Nu conţine
-
Pulpa coronară comportă mai multe fibrile
-
Pulpa radiculară comportă mai multe fibrile
Pregunta 97
Pregunta
Prelungirile periferice a odontoblastelor sunt situate în:
Respuesta
-
Predentină
-
Dentină
-
Canaliculele dentinare
-
Stratul central
-
Stratul subodontoblastic
Pregunta 98
Pregunta
Stratul subodontoblastic al pulpei conţine:
Respuesta
-
Odontoblaste
-
Pulpocite
-
Histiocite
-
Celule plasmatice
-
Monocite
Pregunta 99
Pregunta
Cele mai numeroase celule ale pulpei sunt:
Respuesta
-
Odontoblastele
-
Fibroblastele
-
Histiocitele
-
Celulele plasmatice
-
Monocitele
Pregunta 100
Pregunta
Histiocitele pulpare pot deveni active căpătînd caractere de:
Respuesta
-
Odontoblaste
-
Pulpocite
-
Macrofagocite veritabile
-
Fibroblaste
-
Celule plasmatice
Pregunta 101
Pregunta
Periodonţiu este o formaţiune de origine:
Respuesta
-
Osoasă
-
Cartilagenoasă
-
Conjunctivă
-
Epitelială
-
Colajenoasă
Pregunta 102
Pregunta
Periodonţiul este situat în:
Respuesta
-
Alveolă
-
Fanta periodontală
-
Între lama compactă a alveolei şi cementul radicular
-
Între cementul radicular şi osul spongios
-
Între cement şi dentină
Pregunta 103
Pregunta
Periodonţiul se observă la stadiu:
Respuesta
-
De formare a primordiilor dentare
-
De diferenţiere a ţesuturilor primordiale dentare
-
De dentinogeneză
-
De constituire a lamei corticale a alveolelor
-
Odată cu începutul formării cementului radicular
Pregunta 104
Pregunta
Periodonţiul se definitivează:
Respuesta
-
Peste un an după erupţia dintelui
-
Imediat după formarea apexului rădăcinii
-
Aproximativ peste un an după formarea apexului
-
Peste doi ani după formarea apexului
-
Peste trei ani după formarea apexului
Pregunta 105
Pregunta
Periodonţiul este format din:
Respuesta
-
Ţesut conjunctiv
-
Ţesut osos
-
Ţesut cementar
-
Ţesut epitelial
-
Ţesut adipos
Pregunta 106
Pregunta
Precizaţi termenele de erupţie a incisivilor centrali permanenţi:
Respuesta
-
4 – 5 ani
-
5 – 6 ani
-
6 – 8 ani
-
7 – 8 ani
-
8 – 9 ani
Pregunta 107
Pregunta
Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor incisivilor centrali permanenţi:
Respuesta
-
6 ani
-
7 ani
-
8 ani
-
9 ani
-
10 ani
Pregunta 108
Pregunta
Precizaţi termenele de erupţie a incisivilor laterali permanenţi:
Respuesta
-
4 – 5 ani
-
5 – 6 ani
-
6 – 7 ani
-
7 – 8 ani
-
8 – 9 ani
Pregunta 109
Pregunta
Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor incisivilor laterali permanenţi:
Respuesta
-
6 ani
-
7 ani
-
8 ani
-
9 ani
-
10 ani
Pregunta 110
Pregunta
Precizaţi termenele de erupţie a caninilor permanenţi:
Respuesta
-
6 – 7 ani
-
7 – 8 ani
-
8 – 9 ani
-
9 – 10 ani
-
10 – 11 ani
Pregunta 111
Pregunta
Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor caninilor permanenţi:
Respuesta
-
13 ani
-
12 ani
-
10 ani
-
11 ani
-
9 ani
Pregunta 112
Pregunta
Precizaţi termenele de erupţie a premolarilor unu:
Respuesta
-
6 – 7 ani
-
7 – 8 ani
-
8 – 9 ani
-
9 – 10 ani
-
10 – 11 ani
Pregunta 113
Pregunta
Precizaţi termenele de formare a rădăcinilor premolarilor unu:
Respuesta
-
11 ani
-
12 ani
-
13 ani
-
10 ani
-
14 ani
Pregunta 114
Pregunta
Dezvoltarea dinţilor la om începe la a:
Respuesta
-
3 săptămână intrauterină
-
4 – 5 săptămâni
-
5 – 6 săptămâni
-
6 – 7 săptămâni
-
7 – 8 săptămâni
Pregunta 115
Pregunta
În procesul de dezvoltare a dinţilor se deosebesc faze:
Respuesta
-
2
-
3
-
4
-
5
-
6
Pregunta 116
Pregunta
Precizaţi lungimea embrionului în faza de iniţiere a primordiilor:
Respuesta
-
20 mm
-
19 – 20 mm
-
18 – 19 mm
-
11 – 19 mm
-
12 – 13 mm
Pregunta 117
Pregunta
Epiteliu bucal formează în mezenchim o îngroşare sub formă de:
Respuesta
-
Potcoavă
-
Linie
-
Cupă
-
Clopot
-
Triunghi
Pregunta 118
Pregunta
Placa buco – labială contribue la formarea:
Respuesta
-
Mugurilor dentari
-
Vestibulului oral
-
Adamantinei
-
Dentinei
-
Pulpei dentare
Pregunta 119
Pregunta
Din care lamă se dezvoltă dinţii temporari:
Respuesta
-
Din lama primară
-
Lama vestibulară
-
Plăcuţa secundară
-
Din lama dentară
-
Din ambele lame
Pregunta 120
Pregunta
Precizaţi mugurii căror dinţi permanenţi se dezvoltă din lama dentară primară:
Respuesta
-
Incisivii
-
Caninii
-
Premolarii
-
Molarii
-
Toţi dinţii
Pregunta 121
Pregunta
În care săptămână de viaţă întrauterină apar organele adamantinei a dinţilor temporari:
Respuesta
-
5 – 6 săptămână
-
6 – 8 săptămână
-
8 – săptămână
-
9 – săptămână
-
10 – săptămână
Pregunta 122
Pregunta
În care săptămână de viaţă intrauterină apare papila mezenchimală la dinţii temporari:
Respuesta
-
6
-
8
-
10
-
7
-
9
Pregunta 123
Pregunta
Care sunt celulele formatorii de smalţ:
Respuesta
-
Odontoblaştii
-
Preodontoblaştii
-
Ameloblaştii
-
Fibroblaştii
-
Histiocitele
Pregunta 124
Pregunta
În mod normal forma arcadei superioare este:
Respuesta
-
Elipsă
-
Trapez
-
Forma de U
-
Forma de V
-
Parabolă
Pregunta 125
Pregunta
În mod normal forma arcadei inferioare este:
Respuesta
-
Elipsă
-
Trapez
-
Forma de U
-
Forma de V
-
Parabolă
Pregunta 126
Pregunta
La ce temperatură maximă reacţionează pulpa normală:
Respuesta
-
20 – 22
-
30 – 32
-
40 – 42
-
50 – 52
-
60 – 62
Pregunta 127
Pregunta
Care este zona indiferentă de reacţie a pulpei normale la exitanţi termici:
Respuesta
-
10 C
-
20 C
-
30 C
-
40 C
-
50 C
Pregunta 128
Pregunta
Care este limita inferioară de temperatură la care răspunde pulpa normală:
Respuesta
-
10 – 14 C
-
17 – 22 C
-
30 – 32 C
-
42 – 45 C
-
50 – 52 C
Pregunta 129
Pregunta
Pe suprafaţa palatinală a incisivului central superior permanent se prezintă o formaţiune cu numele:
Respuesta
-
Tubercul
-
Cingulum
-
Cupsid
-
Tuberculul Carabelli
-
Depresiune centrală
Pregunta 130
Pregunta
Pe suprafaţa linguală a incisivului central inferior se găseşte:
Respuesta
-
Foramen caecum
-
Două creste marginale şterse
-
Cingulum bine pronunţat
-
Burelete
-
Tuberculul Carabelli
Pregunta 131
Pregunta
Caninul permanent are forma fieţei vestibulare:
Respuesta
-
Daltă alungită
-
Dreptungiulară
-
Lopată
-
Conoidă
-
Daltă
Pregunta 132
Pregunta
Care dinte permanent are două canale radiculare:
Respuesta
-
Caninul superior
-
Primul premolar superior
-
Primul molar superior
-
Primul molar inferior
-
Molarul doi superior
Pregunta 133
Pregunta
La care dinte permanent e prezent tuberculul Carabelli:
Respuesta
-
Caninul permanent
-
Premolarul prim superior
-
Molarul prim superior
-
Molarul doi superior
-
Molarul prim inferior
Pregunta 134
Pregunta
La care dinte permanent pe suprafaţa ocluzală sunt prezenţi cinci cuspizi:
Respuesta
-
Molarul unu superior
-
Molarul doi superior
-
Molarul unu inferior
-
Molarul doi inferior
-
Molarul trei inferior
Pregunta 135
Pregunta
Molarul prim superior îndeplineşte mai multe funcţii, mai puţin una, care:
Respuesta
-
Mastecaţie
-
Stabilirea “cheii de ocluzie” după Angle
-
Fizionomie
-
Protecţia părţilor moi
-
Controlarea mişcărilor dentare din câmpul ocluzal anterior şi posterior
Pregunta 136
Pregunta
Cel mai mare dinte din grupul molarilor permanenţi este:
Respuesta
-
Molarul prim superior
-
Molarul doi superior
-
Molarul trei superior
-
Molarul prim inferior
-
Molarul doi inferior
Pregunta 137
Pregunta
Cel mai mic molar permanent este:
Respuesta
-
Molarul prim superior
-
Molarul doi superior
-
Molarul trei superior
-
Molarul doi inferior
-
Molarul trei inferior
Pregunta 138
Pregunta
Cel mai mic dinte din grupul dinţilor permanenţi este:
Respuesta
-
Incisivul lateral superior
-
Molarul III superior
-
Molarul III inferior
-
Incisivul central inferior
-
Incisivul lateral inferior
Pregunta 139
Pregunta
Incisivul central superior permanent din dreapta se adnotează:
Respuesta
-
31
-
21
-
11
-
41
-
51
Pregunta 140
Pregunta
Incisivul lateral superior temporar din stânga e notat prin:
Respuesta
-
22
-
11
-
52
-
62
-
42
Pregunta 141
Pregunta
Aria de ocluzie este o suprafaţă:
Respuesta
-
formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte
-
imaginară
-
anterioară
-
posterioară
-
nereală
Pregunta 142
Pregunta
Formele fiziologice ale arcadelor dentare:
Respuesta
-
forma de “V”
-
forma de omega
-
semicerc
-
forma de “M”
-
parabolă, elipsă
Pregunta 143
Pregunta
Arcada parabolică se caracterizează prin:
Respuesta
-
Curbura mai accentuată în regiunea frontală cu deschiderea spre lateral și o convergență în zona ultimilor molari
-
Curbură strînsă ușor aplatizată în regiunea frontală care se continuă spre distal sub formă a două linii divergente, identificîndu-se adeseori la mandibulă
-
Curbă ușoară în regiunea frontalilor care se continuă prin două linii divergente spre distal
-
Prezența mai frecvent la dentiția temporară
-
Reproducerea arcadelor antropoide
Pregunta 144
Pregunta
Arcadele eliptice se caracterizează prin:
Respuesta
-
Arcadele eliptice se caracterizează prin:
-
Curbură mai accentuată în regiunea frontală cu deschiderea spre lateral și o convrgență în zona ultimilor molari
-
Curbură strînsă ușor aplatizată în regiunea frontală care se continuă spre distal sub formă a două linii divergente, identificîndu-se adeseori la mandibulă
-
Reproducerea arcadelor antropoide
-
Prezența mai frecvent la dentiția temporară
Pregunta 145
Pregunta
Arcadele hiperbolice se caracterizează prin:
Respuesta
-
Reproducerea arcadelor antropoide
-
Prezența mai frecvent la dentiția temporară
-
Curbură ușoară în regiunea frontalilor care se continuă prin două linii divergente spre distal
-
Curbură strînsă ușor aplatizată în regiunea frontală care se continuă spre distal sub formă a două linii divergente, identificîndu-se adeseori la mandibulă
-
Curbură mai accentuată în regiunea frontală cu deschiderea spre lateral și o convrgență în zona ultimilor molari
Pregunta 146
Pregunta
Formele patologice a arcadelor dentare sunt:
Respuesta
-
În formă de „U”
-
semicerc
-
în formă de M
-
hiperbolă
-
elipsă
Pregunta 147
Pregunta
Axele longitudinale a dinților superiori au inclinații:
Respuesta
-
Convergente în sens incisive (ocluzo)-apical
-
Divergente în sens incizo (ocluzo)-apical
-
Perpendiculare pe planul ocluzal
-
Apicale spre vestibular
-
Apicale spre lingual
Pregunta 148
Pregunta
La arcada superioara, dinții cu cel mai mare grad de înclinație în sens vestibulo-oral sunt:
Respuesta
-
Premolarii
-
Incisivii centrali
-
Molarii
-
Caninii
-
Incisivii laterali
Pregunta 149
Pregunta
La arcada superioară, dinții cu cel mai mic grad de înclinație în sens vestibule-oral sunt:
Respuesta
-
Incisivii
-
Molarii
-
Caninii
-
Premolarii primi
-
Premolarii secunzi
Pregunta 150
Pregunta
Axele longitudinale ale dinților inferiori au înclinații:
Respuesta
-
Perpendiculare pe planul ocluzal
-
Divergente în sens incizo(ocluzo)-apical
-
Convergente în sens incisive(ocluzo)-apical
-
Apicale spre palatinal
-
Apicale spre distal
Pregunta 151
Pregunta
Dinții inferiori cu cel mai mare grad de înclinație în sens vestibulo-oral:
Respuesta
-
Molarii
-
Caninii
-
Premolarii
-
Incisivii laterali
-
Incisivii centrali
Pregunta 152
Pregunta
La maxilă cea mai mică arcadă, dintre arcada dentară, alveolară și bazală este:
Respuesta
-
Bazală
-
Alveolară
-
Inferioară
-
Superioară
-
Dentară
Pregunta 153
Pregunta
La mandibulă cea mai mică arcadă, dintre arcada dentară, alveolară și bazală este:
Respuesta
-
Inferioară
-
Superioară
-
Alveolară
-
Bazală
-
Dentară
Pregunta 154
Pregunta
Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
Respuesta
-
2,5mm
-
0,25mm
-
0,17mm
-
0,09mm
-
0,35mm
Pregunta 155
Pregunta
Periodonțiul este alcătuit din:
Respuesta
-
Țesut mezenchimal calcificat
-
Os alveolar
-
Țesut conjuctiv fibros
-
Țesut epitelial
-
Țesut conjuctiv lax
Pregunta 156
Pregunta
Localizarea inserției fibrelor dento-alveolare oblice este:
Respuesta
-
apexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
-
1/3 media a rădăcinii și osul alveolar propiu-zis
-
Imediat superior de zona apicală a rădăcinii și osul alveolar propriu-zis
-
Zona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
-
Rebordul alveolar și gingia marginală și aderentă
Pregunta 157
Pregunta
Localizarea inserției fibrelor dento-alveolare orizontale este:
Respuesta
-
De la zona cervicală a rădăcinii, sub JAC, la rebordul alveolar al osului alveolar propriu-zis
-
Între rădăcinile dinților pliriradiculari
-
La nivel cervical între fețele rediculare meziale și distale ale dinților adiacenți
-
1/3 media a rădăcinii și osul alveolar propiu-zis
-
apexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
Pregunta 158
Pregunta
Localizarea inserției fibrelor gingivale transseptale este:
Respuesta
-
Continuă, în jurul coletului
-
Zona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
-
Imediat superior de zona apicală a rădăcinii și osul alveolar propriu-zis
-
Rebordul alveolar și gingia marginală și aderentă
-
La nivel cervical între fețele rediculare meziale și distale ale dinților adiacenți
Pregunta 159
Pregunta
Localizarea inserției fibrelor gingivale circulare este:
Respuesta
-
Continuă, în jurul coletului
-
De la zona cervicală a rădăcinii, sub JAC, la rebordul alveolar al osului alveolar propriu-zis
-
apexul rădăcinii și osul alveolar subiacent
-
Zona cervicală radiculară și gingia marginală și aderentă
-
Între rădăcinile dinților pliriradiculari
Pregunta 160
Pregunta
Funcția de amortizare a periodonțiului prevede:
Respuesta
-
Mobilitatea patologică a dintelui în urma acționării forțelor masticatorii
-
Mobilitatea fiziologică a dintelui în urma acționării forțelor masticatorii
-
Mobilitate în sens mezio-distală a dintelui
-
Mobilitate în sens vestibulo-orală a dintelui
-
Mobilitate în axul său longitudinal
Pregunta 161
Pregunta
Relația centrică este o poziție:
Respuesta
-
Neforțată, nelimitată
-
Condiliană
-
Nu este o poziție constantă,stabilă
-
Nu poate fi înregistrată, transmisă și reprodusă
-
Care nu coincide cu poziția de intercuspidare maximă
Pregunta 162
Pregunta
Relația centrică este determinată de:
Respuesta
-
Ligamentele ATM
-
Contacte dento-dentare
-
Poziția mandibulei față de maxilă
-
Mișcările mandibulei în cele trei direcții
-
Tonusul mușchilor ridicatori ai mandibulei
Pregunta 163
Pregunta
Relația centrică poate fi influențată de :
Respuesta
-
Tonusul mușchilor ridicatori ai mandibulei
-
Tonusul mușchilor coborîtori ai mandibulei
-
Tonusul mușchilor mobilizatori ai mandibulei
-
Contacte dento-dentare
-
Mușchii mimici ai feței
Pregunta 164
Pregunta
Poziția de relație centrică poate fi determinată în:
Respuesta
-
Absența ocluziei
-
Prezența contactelor dento-dentare
-
Prezența contracții musculare anormale
-
Prezența poziției de intercuspidare maximă
-
Absența spațiului de inocluzie fiziologică
Pregunta 165
Pregunta
Pentru RC este caracteristic:
Respuesta
-
poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
-
poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
-
poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
-
poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
-
poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
Pregunta 166
Pregunta
Pentru poziţia de OC este caracteristic:
Respuesta
-
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
-
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
-
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
-
condilii articulari ai mandibulei se deplasează din RC în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
-
condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm
Pregunta 167
Pregunta
Curba de ocluzie sagitală Spee este:
Respuesta
-
linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilor cuspizilor vestibulari
-
dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
-
totalitatea dinţilor în arcadele dentare
-
linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
-
linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari
Pregunta 168
Pregunta
Adîncimea curbei de ocluzie sagitală Spee maximă este:
Respuesta
-
La nivelul premolarului unu inferior fiind de 3-4 mm
-
La nivelul molarului unu inferior fiind de 1-3 mm
-
La nivelul molarului doi inferior fiind de 1-3 mm
-
La nivelul premolarului doi inferior fiind de 2-3 mm
-
La nivelul caninului inferior fiind de 1-2 mm
Pregunta 169
Pregunta
Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
Respuesta
-
dinţii laterali superiori nu întretaie planul de ocluzie
-
dinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
-
dinţii laterali inferiori întretaie planul de ocluzie
-
dinţii laterali inferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
-
dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie
Pregunta 170
Pregunta
Cu cît curba sagitală Spee este mai pronunțată cu atît:
Respuesta
-
Permite existența unor cuspizi mai înalți și mai adînci
-
Tulburările funcționale ale ocluziei sunt mai accentuate
-
Relieful ocluzal al dinților laterali trebuie să fie mai șters
-
Dinții tind să se deplaseze spre mezial
-
Mai mult tinde să propulseze mandibula
Pregunta 171
Pregunta
Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
Respuesta
-
linia de contact a arcadelor dentare antagoniste
-
dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
-
curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
-
linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
-
segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital
Pregunta 172
Pregunta
In plan frontal curba Monson –Wilson are:
Respuesta
-
Concavitatea orientată superior
-
Concavitatea orientată inferior
-
Dreaptă
-
Convexitatea orientată superior
-
Convexitatea orientată inferior
Pregunta 173
Pregunta
Din tipurile de ocluzie patologică fac parte:
Respuesta
-
Ocluzia ortognată
-
Ocluzia opistognată
-
Ocluzia cap-la-cap
-
Ocluzia distală
-
Ocluzia biprognată
Pregunta 174
Pregunta
Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
Respuesta
-
dreaptă sau cap-la-cap
-
deschisă
-
încrucişată
-
închisă
-
adîncă
Pregunta 175
Pregunta
Prognația corespunde următoarei clase după Angle:
Respuesta
-
Clasa I
-
Clasa II
-
Clasa III
-
Clasa IV
-
Clasa V
Pregunta 176
Pregunta
La semnele ocluziei distale se referă:
Respuesta
-
Poziția distală a molarului inferior față de molarul superior
-
Poziția mezială a molarului inferior față de molarul superior
-
Cuspizii palatinali ai molarilor superiori acoperă cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori
-
Linia mediană deviată spre distal sau mezial
-
Poziția linguală a molarilor inferiori față de molarii superiori
Pregunta 177
Pregunta
La semnele ocluziei meziale se referă:
Respuesta
-
Poziția linguală a molarilor inferiori față de molarii superiori
-
Poziția vestibulară a molarilor superiori față de molarii inferiori
-
Poziția mezială a molarilor inferiori față de molarii superiori
-
Poziția distală a molarului inferior față de molarul superior
-
Linia mediană deviată spre distal sau mezial
Pregunta 178
Pregunta
La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
Respuesta
-
fiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
-
contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
-
cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
-
cheia ocluziei Angle nu este dereglată
-
lipsa contactului între dinţii frontali
Pregunta 179
Pregunta
Ocluzia deschisă se caracterizează prin:
Respuesta
-
Frontalii superiori îi depășesc pe cei inferiori cu 1/3
-
Frontalii superiori nu ating frontalii inferiori
-
Frontalii superiori depășesc pe cei inferiori cu ½
-
Protruzia bimaxilară frontalilor
-
Retruzia bimaxilară frontalilor
Pregunta 180
Pregunta
Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
Respuesta
-
fiecare dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
-
fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
-
fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
-
fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
-
dinţii între arcadele dentare nu contactează
Pregunta 181
Pregunta
Planul de ocluzie în zona frontală trece:
Respuesta
-
pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
-
pe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
-
pe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
-
în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
-
în zona cervicală a incisivilor superiori
Pregunta 182
Pregunta
Planul orizontal Camper trece:
Respuesta
-
de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
-
de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
-
de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditive externe
-
pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
-
pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori
Pregunta 183
Pregunta
Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
Respuesta
-
cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
-
cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
-
cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
-
cuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
-
cuspizii palatinali numai a molarilor superiori
Pregunta 184
Pregunta
Prima grupă de cuspizi de sprijin este reprezentată de:
Respuesta
-
Cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
-
Marginile incizale ale frontalilor inferiori
-
Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
-
Marginile incizale ale frontalilor superiori
-
Cuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
Pregunta 185
Pregunta
În grupa a doua de cuspizi de sprijin se includ:
Respuesta
-
Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
-
Marginile incizale ale frontalilor superiori
-
Marginile incizale ale frontalilor inferiori
-
Cuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
-
Cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
Pregunta 186
Pregunta
Din grupa a treia de cuspizi de sprijin fac parte:
Respuesta
-
Marginile incizale ale frontalilor superiori
-
Cuspizii vestibulari ale premolarilor și molarilor superiori
-
Cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
-
Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori
-
Marginile incizale ale frontalilor inferiori
Pregunta 187
Pregunta
Contactul tripodic se realizează în:
Respuesta
-
În două puncte
-
În patru puncte
-
Într-un punct
-
În cinci puncte
-
În trei puncte
Pregunta 188
Pregunta
Supraocluzia adîncă se consideră cînd:
Respuesta
-
Frontalii superiori ating marginile incisale a frontalilor inferiori
-
Frontalii superiori acoperă în 2/3 frontalii inferiori
-
Frontalii superiori acoperă în 1/3 frontalii inferiori
-
Frontalii superiori acoperă dinții inferiori pînă la linia coletului
-
Frontalii superiori nu ating frontalii inferiori
Pregunta 189
Pregunta
Supraocluzia totală se consideră cînd:
Respuesta
-
Frontalii superiori acoperă în 1/3 frontalii inferiori
-
Frontalii superiori ating marginile incisale a frontalilor inferiori
-
Frontalii superiori acoperă în 2/3 frontalii inferiori
-
Frontalii superiori acoperă dinții inferiori pînă la linia coletului
-
Frontalii superiori nu ating frontalii inferiori
Pregunta 190
Pregunta
După criteriul morfologic Angle a încadrat anomaliile dento-maxilare în:
Respuesta
-
Patru clase
-
Două clase
-
Trei clase
-
Cinci clase
-
Șase clase
Pregunta 191
Pregunta
La mișcarea de lateralitate condilul pe parte nelucrătoare se deplasează:
Respuesta
-
Anterior,medial și inferior
-
Inferior, lateral
-
Superior, posterior
-
Superior, anterior
-
Posterior,medial și inferior
Pregunta 192
Pregunta
Fenomenul Cristhensen sagital se caracterizează cu:
Respuesta
-
apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
-
contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
-
contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
-
contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
-
cu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
Pregunta 193
Pregunta
Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
Respuesta
-
apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
-
apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
-
absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
-
contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
-
contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
Pregunta 194
Pregunta
Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
Respuesta
-
contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
-
contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
-
de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
-
stereotipul actului de masticaţie
-
caracterul produselor alimentare
Pregunta 195
Pregunta
Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
Respuesta
-
actului de deglutiţie
-
curburii de ocluzie sagitală Spee
-
planului de ocluzie
-
ariilor ocluzale
-
curburii de ocluzie transversale Monson-Wills
¿Quieres crear tus propios Tests gratis con GoConqr? Más información.