Pregunta 1
Pregunta
CS Pachetul neurovascular al gâtului conţine:
Respuesta
-
Nervul frenic, vena jugulară internă, artera carotidă internă
-
Nervul vag, artera carotidă comună, vena jugulară internă
-
Nervul vag, artera carotidă internă şi vena jugulară externă
-
Trunchiul simpatic, vena jugulară externă şi artera carotidă comună
-
Vena jugulară internă, nervul glosofaringian şi nervul vag
Pregunta 2
Pregunta
CM Vena jugulară internă:
Respuesta
-
Este o continuare a sinusului sagital superior
-
Începe la nivelul orificiului jugular
-
Are bulbul superior şi inferior
-
Este continuarea sinusului sigmoid
-
La început este situată posterior de a. carotidă internă.
Pregunta 3
Pregunta
CM Venele diploice:
Respuesta
-
Sunt dotate cu valve
-
Se află în substanţa spongioasă a oaselor craniului
-
Comunică cu venele țesuturilor moi ale capului
-
Se varsă direct în vena jugulară internă
-
Comunică cu sinusurile pahimeningelui .
Pregunta 4
Pregunta
CM Din venele diploice fac parte:
Pregunta 5
Pregunta
CS Venele emisariene:
Respuesta
-
Efectuează şuntarea sistemului venos intracranian cu cel extracranian
-
Sunt amplasate în substanţa spongioasă a oaselor craniului
-
Se varsă direct în vena jugulară externă
-
Se varsă direct în vena jugulară internă
-
Sunt afluenţi ai sinusului cavernos.
Pregunta 6
Pregunta
CM Vena jugulară internă are ca afluenţi extracranieni:
Pregunta 7
Pregunta
CM Afluenţi extracranieni ai venei jugulare interne sunt:
Respuesta
-
Vena retromandibulară
-
Vena facială
-
Vena tiroidiană superioară
-
Vena oftalmică superioară
-
Vena oftalmică inferioară.
Pregunta 8
Pregunta
CM Cu referinţă la venele gâtului:
Respuesta
-
Cele mari conţin valve
-
Din ele face parte vena retromandibulară
-
Există venele jugulare internă, externă şi anterioar
-
Reprezintă vase ale sistemului caval superior
-
Sunt afluenţi ai sistemului caval inferior.
Pregunta 9
Pregunta
CM Noduri limfatice ale capului sunt:
Respuesta
-
Occipitale
-
Mastoidiene
-
Parotidiene
-
Paratraheale
-
Prelaringiene.
Pregunta 10
Pregunta
CM Dintre nodurile limfatice ale capului fac parte cele:
Respuesta
-
Faciale
-
Mandibulare
-
Submentale
-
Pretraheale
-
Retrofaringiene.
Pregunta 11
Pregunta
CM Nodurile limfatice cervicale:
Respuesta
-
Sunt superficiale şi profunde
-
Cele superficiale sunt situate lângă vena jugulară externă şi cea anterioară
-
Vasele lor eferente împreună cu cele de la cap formează de fiecare parten trunchi jugular
-
Cele profunde sunt localizate lângă vena jugulară internă
-
Limfa de la ele prin colectoarele limfatice de la cap şi gât se varsă în vena retromandibulară
Pregunta 12
Pregunta
CS În care colector limfatic se scurge limfa de la formaţiunile anatomice din jumătatea stângă a capului şi gâtului?
Pregunta 13
Pregunta
CS Drenarea venoasă de la encefal are loc prin:
Respuesta
-
Vase venoase cu lumenul variabil
-
Vase care constituie o singură cale de drenare
-
Vase care nu anastomozează între ele
-
Căi principale şi suplimentare
-
Spaţiul subarahnoidian.
Pregunta 14
Pregunta
CM Sistemul limfatic include:
Pregunta 15
Pregunta
CM Capilarele limfatice:
Respuesta
-
Reprezintă segmentul iniţial al sistemului limfatic
-
Sunt concentrate mai ales în encefal şi măduva spinării
-
Sunt mai subţiri ca capilarele sangvine
-
Traiectul lor are aspect rectiliniu
-
Formează reţele limfocapilare.
Pregunta 16
Pregunta
CM Vasele limfatice:
Respuesta
-
Au aspect moniliform
-
Posedă valve
-
Formează reţele sau plexuri
-
Pot fi superficiale şi profunde
-
Formează anastomoze cu venele adiacente
Pregunta 17
Pregunta
CM Nodurile limfatice:
Respuesta
-
Au formă rotundă, ovală sau de bob
-
Formează grupuri regionale
-
Nu posedă capsule de țesut conjunctiv
-
Pot fi superficiale şi profunde, parietale şi viscerale
-
Li se disting sinusurile marginal, intermediar şi portal
Pregunta 18
Pregunta
CM Refluxul sângelui de la tiroidă are loc în:
Respuesta
-
V. jugularis externa
-
V. jugularis interna
-
V. facialis
-
V. brachiocephalica
-
V. vertebralis.
Pregunta 19
Pregunta
CM Indicaţi variantele posibile de afluere a venei jugulare externe:
Respuesta
-
V. subclavia
-
V. jugularis anterior
-
V. azygos
-
Ungiul venos (Pirogov)
-
V. axillaris
Pregunta 20
Pregunta
CM Afluenţi ai venei jugulare externe sunt:
Respuesta
-
V. facialis
-
V. suprascapularis
-
V. transversae colli
-
V. lingualis
-
V. infraorbitalis.
Pregunta 21
Pregunta
CS Venele oftalmice superioară şi inferioară afluează în:
Respuesta
-
Vena jugulară internă
-
Vena facială
-
Sinusul cavernos
-
Plexul pterigoid
-
Vena maxilară.
Pregunta 22
Pregunta
CM Vena jugulară externă începe prin confluerea:
Pregunta 23
Pregunta
CM În vena retromandibulară afluează:
Pregunta 24
Pregunta
CS Vena angulară anastomozează cu sinusul cavernos prin:
Pregunta 25
Pregunta
CS Circulaţia pulmonară:
Respuesta
-
Are rolul de irigare a plămânilor şi bronhiilor
-
Începe în atriul drept şi se termină în atriul stâng
-
Transportă sânge conţinând CO2 spre plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord
-
La făt începe să funcţioneze cu 2 - 3 luni înainte de naştere
-
Comparativ cu circulaţia mare prin vasele ei trece o cantitate de sânge mai mică.
Pregunta 26
Pregunta
CM Circulaţia corporală:
Respuesta
-
Are rolul de a transporta O2 şi substanţe nutritive spre toate organele şi ţesuturile
-
Începe cu ventriculul drept
-
Sfârşeşte cu atriul drept
-
Începe să funcţioneze din momentul naşterii
-
Include doar aorta şi venele cave .
Pregunta 27
Pregunta
CS Vasele sangvine magistrale includ:
Respuesta
-
Cele prin care e realizat fluxul colateral al sângelui arterial sau venos
-
Vasele sangvine mari
-
Vasele sangvine principale ale unui segment de corp de la care pornesc ramuri laterale, asigurând vascularizaţia acestuia
-
Vasele mai mici care unesc ramificaţiile vaselor vecine
-
Ramificaţiile terminale
Pregunta 28
Pregunta
CM Arterele pot fi grupate in:
Respuesta
-
Extraorganice sau intraorganice
-
De tip elastic, muscular sau mixt
-
Longitudinale sau circulare
-
Magistrale sau colaterale
-
Anastomozante sau terminale
Pregunta 29
Pregunta
CM Pereţii arterelor sunt constituiţi din:
Pregunta 30
Respuesta
-
Transportă sângele de la cord spre periferie
-
Au pereţii mai subţiri ca arterele
-
Nu posedă tunică intimă
-
Nu conţin structuri elastice şi musculare
-
Nu colabează
Pregunta 31
Pregunta
CM Transportarea sângelui prin vene e realizată prin contribuţia:
Respuesta
-
Acţiunii aspiratoare a inimii şi a cavităţii toracice
-
Contracţiei muşchilor viscerali şi scheletici
-
Contracţiei elementelor musculare ale pereţilor venoşi
-
Prezenţei valvelor în lumenul venelor
-
Presiunii atmosferice
Pregunta 32
Pregunta
CM Venele pot fi grupate în:
Respuesta
-
Mari, medii, mici, venule
-
Superficiale şi profunde
-
Magistrale şi colaterale
-
Multiple şi solitare
-
Plexuri şi sinusuri venoase.
Pregunta 33
Pregunta
CM Nu posedă valve venele:
Pregunta 34
Pregunta
CM De regulă venele:
Respuesta
-
Superficiale - au traiect individual şi sunt solitare
-
Profunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele
-
Superficiale - nu se unesc cu cele profunde
-
Profunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc
-
Superficiale - nu însoțesc arterele
Pregunta 35
Pregunta
CM Pereţii vaselor sangvine:
Respuesta
-
Nu conţin terminaţii nervoase senzitive
-
Posedă vasa vasorum
-
Alocuri reprezintă zone reflexogene
-
Din exterior sunt însoţiţi de plexuri nervoase perivasculare
-
Contactează direct cu formaţiunile anatomice adiacente
Pregunta 36
Respuesta
-
Ajung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă
-
La nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală
-
Pătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora
-
Nivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat
-
Numărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia
Pregunta 37
Pregunta
CS Microcirculaţia reprezintă:
Respuesta
-
Transportul lichidului tisular din ţesuturi în vasele sangvine şi limfatice
-
Trecerea directă a sângelui din sistemul arterial în sistemul venos
-
Zona intermediară dintre ramificaţiile distale ale sistemului arterial şi vasele iniţiale ale sistemului venos
-
Circulaţia sângelui şi a limfei prin segmentul microscopic al patului vascular și procesele complexe, care au loc la acest nivel
-
Tranziţia transmembranală a componentei lichide a sângelui
Pregunta 38
Pregunta
CM Din patul microcirculator fac parte:
Respuesta
-
Arteriolele
-
Venulele
-
Capilarele
-
Vasele anastomotice
-
Precapilarele
Pregunta 39
Pregunta
CM Microcirculaţia e reglată de:
Pregunta 40
Pregunta
CМ Patul microcirculator:
Respuesta
-
Are structură uniformă pentru toate organele
-
Are structură specifică fiecărui organ
-
Reprezintă totalitatea vaselor sangvine şi limfatice la nivel microscopic
-
Este un complex anatomo-funcţional cu componentele sangvine (5), limfatic şi interstiţial
-
Poate fi privit ca sistem microcirculator (V. V. Kuprianov)
Pregunta 41
Pregunta
CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
Respuesta
-
Arteriale
-
Venoase
-
Suprasistemice
-
Arteriolo-venulare
-
Intersistemice
Pregunta 42
Pregunta
CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:
Pregunta 43
Pregunta
CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
Respuesta
-
Artere şi vene intraorganice
-
Vene profunde
-
Vase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp
-
Vase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice
-
Anastomoze arterio-venoase
Pregunta 44
Pregunta
CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:
Respuesta
-
Distanţa, la care se află organul de la vasul magistral
-
Dimensiunile organului
-
Rolul funcţional al organului
-
Numărul surselor de irigare
-
Structura organului
Pregunta 45
Pregunta
CM Mica circulaţie include:
Respuesta
-
Patul microcirculator al plămânilor
-
Venele cave
-
Arterele pulmonare dreaptă şi stângă
-
Trunchiul pulmonar
-
Două vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi
Pregunta 46
Pregunta
CS Cu privire la trunchiul pulmonar:
Respuesta
-
Porneşte din ventriculul stâng
-
Porneşte din ventriculul drept
-
Se bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă
-
Reprezintă vasul circulaţiei mari
-
Transportă sânge îmbogăţit cu O2
Pregunta 47
Pregunta
CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
Respuesta
-
CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
-
Aorta porneşte din ventriculul stâng
-
Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng
-
Vena cavă superioară se varsă în atriul drept
-
Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng
Pregunta 48
Pregunta
CM Ramurile parietale ale aortei:
Pregunta 49
Pregunta
CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:
Pregunta 50
Pregunta
CM Venele se caracterizează prin:
Respuesta
-
Viteza mică a fluxului sangvin
-
Presiunea joasă a sângelui
-
Prezenţa valvulelor
-
Structura histologică variată
-
Absenţa structurilor musculare
Pregunta 51
Pregunta
CS Numărul venelor:
Respuesta
-
Depăşeşte numărul arterelor
-
E identic cu cel al arterelor
-
E mai redus decât al arterelor
-
Este independent de numărul arterelor
-
Depinde de numărul arterelor
Pregunta 52
Pregunta
CM Anastomozele venoase pot fi:
Respuesta
-
Venulo-arteriale
-
Intrasistemice
-
Intersistemice
-
Extraorganice
-
Intraorganice
Pregunta 53
Pregunta
CM Anastomozele arteriale:
Respuesta
-
Formează arcuri şi reţele arteriale
-
Se întâlnesc doar la viscere
-
Sunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor
-
Asigură vascularizarea uniformă a organului
-
Nu au rol deosebit de important
Pregunta 54
Pregunta
CS Arterele terminale:
Respuesta
-
Până la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine
-
Formează rete mirabile
-
Reprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe
-
Transportă sânge venos
-
Reprezintă vase comunicante
Pregunta 55
Pregunta
CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
Pregunta 56
Pregunta
CM Sistemul vascular:
Respuesta
-
Constituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa
-
Realizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice
-
Realizează schimbul de gaze
-
Include artere, vene şi vase limfatice
-
Transportă numai limfa
Pregunta 57
Pregunta
CS Sistemul microcirculator include:
Respuesta
-
Patul microcirculator
-
Patul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor
-
Arteriole, precapilare, capilare şi postcapilare
-
Precapilare, capilare şi postcapilare
-
Arteriola, venula şi patul limfomicrocirculator
Pregunta 58
Pregunta
CS Modulul microvascular include:
Respuesta
-
Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul limfomicrocirculator
-
Componente sangvine, limfatice şi interstiţiale
-
Patul hemomicrocirculator
-
Complexe cu componente limfatice şi interstiţiale
-
Ramificările arterelor extra- şi intraorganice
Pregunta 59
Pregunta
CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
Pregunta 60
Pregunta
CM Cordul cu pericardul se află în:
Respuesta
-
Mediastinul inferior (PNA)
-
Mediastinul superior (PNA)
-
Mediastinul posterior (BNA)
-
Mediastinul mediu (PNA)
-
Mediastinul anterior (PNA)
Pregunta 61
Pregunta
CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
Respuesta
-
Poate avea formă ovală sau rotundă
-
Mai des aminteşte forma unui con
-
Îmbracă forma unui oval retezat
-
E de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior
-
Are forma unui con retezat
Pregunta 62
Pregunta
CM Cordului i se disting feţele:
Respuesta
-
Anterioară
-
Posterioară
-
Superioară
-
Sternocostală
-
Diafragmatică
Pregunta 63
Pregunta
CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:
Respuesta
-
Pulmonar
-
Laterale
-
Dreaptă şi stângă
-
Mediastinale
-
Pleurale
Pregunta 64
Pregunta
CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:
Pregunta 65
Pregunta
CS Inimii i se disting camerele:
Respuesta
-
Două atrii şi două ventricule
-
Două ventricule şi două auricule
-
Două atrii, două ventricule şi două auricule
-
Două atrii, două ventricule şi un con arterial
-
Un ventricul şi două atrii
Pregunta 66
Pregunta
CM Atriul drept:
Respuesta
-
Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
-
Se află anterior de venele pulmonare drepte
-
În peretele său se conţine nodul sinuatrial
-
Are forma unui cub
-
Se dezvoltă din sinusul venos (parţial)
Pregunta 67
Pregunta
CM In atriul drept se deschid:
Respuesta
-
Venele pulmonare drepte
-
Vena cavă superioară
-
Sinusul coronaria
-
Venele mici ale cordului
-
Vena cavă inferioară
Pregunta 68
Pregunta
CM În atriul drept se disting valvele:
Pregunta 69
Pregunta
CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
Pregunta 70
Pregunta
CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:
Pregunta 71
Pregunta
CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
Respuesta
-
Fosa ovală
-
Tuberculul intervenos
-
Limbul fosei ovale
-
Muşchi pectinaţi
-
Nodul atrioventricular
Pregunta 72
Pregunta
CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:
Respuesta
-
Orificiul venei cave inferioare
-
Patru orificii ale venelor pulmonare
-
Fosa ovală
-
Orificiul atrioventricular stâng
-
Orificiul sinusului coronarian
Pregunta 73
Pregunta
CM Din interior pereţii atriului stâng:
Respuesta
-
Sunt aproape netezi
-
Conţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă
-
Sunt străpunşi de venele mici ale cordului
-
Alocuri de la ei pornesc muşchi papilari
-
Sunt accidentaţi uniform
Pregunta 74
Pregunta
CM Ventriculul drept:
Respuesta
-
Se află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng
-
Are forma unei piramide triedre inversate
-
Peretele lui medial e constituit de septul interventricular
-
Peretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit
-
Constituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
Pregunta 75
Pregunta
CM Cavitatea ventriculului drept:
Respuesta
-
Recepţionează sânge venos din atriul drept
-
E separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular
-
E compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta supraventriculară
-
În ea proemină muşchii papilari
-
E mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng
Pregunta 76
Pregunta
CS Pereţii ventriculului drept:
Respuesta
-
Sunt mai groşi ca la cel stâng
-
Au faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari
-
Conţin orificii ale venelor mici ale inimii
-
Septul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi
-
Conţin coarde tendinoase
Pregunta 77
Pregunta
CM Ventriculul stâng:
Respuesta
-
Are o formă conică
-
Cavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta
-
Conţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari
-
Faţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.
-
Are pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept
Pregunta 78
Pregunta
CM Valva atrioventriculară dreaptă:
Respuesta
-
Constă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală
-
De obicei e dotată cu trei muşchi papilari
-
E ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului
-
În sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului
-
Cuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu
Pregunta 79
Pregunta
CM Valva mitrală:
Respuesta
-
Constă din două cuspide - anterioară şi posterioară
-
Fiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior
-
Se proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern
-
Focarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală
-
Cuspidele ei conțin fascicule musculare
Pregunta 80
Pregunta
CM Cu privire la muşchii papilari:
Respuesta
-
Reprezintă formaţiuni rudimentare
-
Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
-
Deschid valvele atrioventriculare în diastolă
-
Reglează poziția coardelor tendinoase în sistolă
-
Forma lor e variabilă
Pregunta 81
Pregunta
CM Peretele cardiac constă din:
Respuesta
-
Per Pericard
-
Miocard
-
Epicard
-
Endocard
-
Mezocard
Pregunta 82
Respuesta
-
Tapetează miocardul din interior
-
Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase
-
Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar
-
Reprezintă o pătură fină şi transparentă
-
Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase
Pregunta 83
Pregunta
CM Miocardul atriilor:
Respuesta
-
Constă din cardiomiocite
-
E comun cu cel al ventriculelor
-
În atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat
-
Stratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase
-
Muşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale
Pregunta 84
Pregunta
CM Miocardul ventriculelor:
Respuesta
-
Se compune din straturile extern, mediu şi intern
-
La nivelul apexului stratul extern trece in cel intern
-
Straturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul
-
Stratul mediu e comun pentru ambele ventricule
-
Muşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern
Pregunta 85
Pregunta
CM Septul interventricular:
Respuesta
-
Reprezintă un perete muscular
-
I se disting porţiunile musculară şi membranoasă
-
E tapetat cu endocard
-
Separă ventriculele de atrii
-
La copii constă numai din porţiunea musculară
Pregunta 86
Respuesta
-
Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
-
Are o structură similară cu cea a membranelor seroase
-
Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent
-
Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari
-
Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros
Pregunta 87
Pregunta
CM Inima la nou-născut:
Respuesta
-
E de formă sferică
-
Are o masă generală de cca 24 g
-
E situată mai sus şi are o poziţie orizontală
-
Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng
-
Nu posedă muşchi papilari
Pregunta 88
Pregunta
CM Inima la copil:
Respuesta
-
Creşte mai intens în primul an de viață
-
Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului
-
Are muşchii papilari atrofiaţi
-
Nu posedă trabecule cărnoase
-
În septurile interatrial şi interventricular există orificii
Pregunta 89
Pregunta
CM Cu privire la proiecţia inimii:
Respuesta
-
În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală
-
Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II
-
Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului
-
Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă
-
Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV
Pregunta 90
Pregunta
CS Apexul inimii se proiectează:
Respuesta
-
La nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă
-
La nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga
-
În spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga
-
În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
-
La copii nu se proiectează
Pregunta 91
Pregunta
CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit:
Respuesta
-
În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
-
În spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern
-
În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
-
În spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern
-
În zona de proiecție a apexului
Pregunta 92
Pregunta
CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
Respuesta
-
În spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern
-
În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
-
La nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga
-
Pe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta
-
În spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern
Pregunta 93
Pregunta
CM Cu privire la pericardul fibros:
Respuesta
-
Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei
-
E separat de stern prin muşchii sternali
-
La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora
-
E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului
-
Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură
Pregunta 94
Pregunta
CM Pericardul seros:
Respuesta
-
Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală
-
Foiţa lui viscerală tapetează epicardul
-
Produce lichid pericardic
-
E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace
-
Conține lamina muscularis pericardii
Pregunta 95
Pregunta
CM Cavitatea pericardului:
Respuesta
-
E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros
-
Reprezintă un spaţiu capilar
-
Conţine o cantitate infimă de lichid seros
-
I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
-
Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
Pregunta 96
Pregunta
CM Sinusul transvers al pericardului:
Respuesta
-
Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului
-
Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros
-
Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros
-
Comunică cu sinusul coronarian
-
Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat
Pregunta 97
Pregunta
CM Sinusul oblic al pericardului:
Respuesta
-
Se află sub faţa diafragmatică a inimii
-
Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.
-
E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi
-
Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept
-
E. Se continuă cu sinusul transvers
Pregunta 98
Pregunta
CM Scheletul moale al inimii include:
Respuesta
-
Aparatul ligamentar al pericardului
-
Inelele fibroase drept şi stâng
-
Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar
-
Triunghiurile fibroase drept şi stâng
-
Porţiunea membranoasă a septului interventricular
Pregunta 99
Pregunta
CM Pe viu inima poate fi explorată prin:
Respuesta
-
Endoscopie cardiacă
-
Percuţie
-
Ecocardiografie
-
Coronarografie
-
Angiocardiografie.
Pregunta 100
Pregunta
CS Inima se dezvoltă din:
Respuesta
-
Ectoderm
-
Mezoderm
-
Endoderm
-
Recesurile branhiale
-
Intestinul primar
Pregunta 101
Pregunta
CM Triada Fallot include:
Respuesta
-
Stenoza trunchiului pulmonar
-
Defectul septului interventricular
-
Hipertrofia ventriculului stâng
-
Defectul septului interatrial
-
Hipertrofia ventriculului drept
Pregunta 102
Pregunta
CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:
Respuesta
-
Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmulu
-
Se sprijină pe partea sternală a diafragmului
-
Pe ea trece şanţul interventricular posterior
-
Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică)
-
Corespunde suprafeţelor ambelor atrii
Pregunta 103
Pregunta
CS Incisura apicală a cordului:
Respuesta
-
Se află pe marginea stângă
-
Reprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior
-
Întretaie marginea stângă
-
Se formează prin confluerea şanţurilor interventriculare
-
Corespunde apexului cordului
Pregunta 104
Pregunta
CS Apexul cordului este orientat:
Respuesta
-
În jos, anterior şi în dreapta
-
În jos, posterior şi în stânga
-
În jos, anterior şi în stânga
-
Spre spaţiul intercostal IV
-
În direcţia processus xiphoideus
Pregunta 105
Pregunta
CM Cu privire la baza cordului:
Respuesta
-
E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar
-
Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng
-
E orientată posterior, în sus şi la dreapta
-
Atinge spaţiul intercostal II din dreapta
-
Formează peretele superior al atriilor
Pregunta 106
Pregunta
CM Marginile cordului:
Respuesta
-
Ambele sunt ascuţite.
-
Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită
-
Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros
-
Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept
-
Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă
Pregunta 107
Pregunta
CM Cu privire la dimensiunile cordului:
Respuesta
-
Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv
-
Diametrul longitudinal e de 12-13 cm
-
Diametrul transversal măsoară 9-10 cm
-
Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm
-
La femeie sunt mai mari
Pregunta 108
Pregunta
CM Muşchii papilari:
Respuesta
-
Au formă conică
-
De la vârful lor pleacă corzile tendinoase
-
Pot fi simpli, bifizi şi multifizi
-
Au diverse forme
-
Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae
Pregunta 109
Pregunta
CM Septul interatrial:
Respuesta
-
Separă atriile de ventricule
-
Prezintă un perete comun pentru ambele atrii
-
Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.
-
La nivelul fosei ovale este mult mai subţire
-
Constituie peretele comun al ventriculelor
Pregunta 110
Pregunta
CS Pereţii atriului drept sunt:
Respuesta
-
Anterior, atrioventricular, septal, posterior
-
Anterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral
-
Septal şi superoinferior
-
Anterior, posterior, superior şi inferior
-
Anterior şi inferior
Pregunta 111
Pregunta
CM Cu privire la triunghiul Koch:
Respuesta
-
Se află în atriul stâng
-
Se află în atriul drept
-
Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar
-
La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara
-
La nivelul lui se află nodul sinoatrial
Pregunta 112
Pregunta
CM Cu privire la auriculele inimii:
Respuesta
-
Reprezintă formaţiuni rudimentare
-
Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective
-
Reprezintă rezervoare de sânge
-
Se cunosc auriculul drept şi stâng
-
Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept
Pregunta 113
Pregunta
CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:
Respuesta
-
Valvele atrioventriculare dreaptă şi stângă
-
Valva trunchiului pulmonar şi valva aortică
-
Valva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar și valva aortică
-
Valvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei
-
Valvele tricuspidă şi bicuspidă
Pregunta 114
Pregunta
CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
Respuesta
-
Se află la marginile ostium tr. pulmonalis
-
Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă
-
Au aspect de cuib de rândunică
-
Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă
-
Numărul lor e variabil
Pregunta 115
Pregunta
CM Valva aortică:
Respuesta
-
Diferă structural de valva trunchiului pulmonar
-
Are structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar
-
Nodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi
-
Este constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă
-
Este constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă
Pregunta 116
Pregunta
CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:
Respuesta
-
Fibre musculare netede
-
Fibre musculare atipice dispuse în miocard
-
Fascicule musculare longitudinale
-
Nodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular
-
Doi pedunculi musculari
Pregunta 117
Pregunta
CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
Respuesta
-
Pedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng
-
Nodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept
-
Nodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept
-
Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial
-
Pedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare
Pregunta 118
Pregunta
CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
Respuesta
-
Realizează activitatea ritmică a inimii
-
Sincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor
-
Cumulează rolul elementelor nervoase ale cordului
-
Stimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta
-
Realizează automatismul inimii
Pregunta 119
Pregunta
CM Cu privire la endocard:
Respuesta
-
Reprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii
-
La nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor
-
E bine pronunţat pe septul interventricular
-
La nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat
-
Pe septul interventricular este foarte fin
Pregunta 120
Respuesta
-
Alcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor
-
La nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule
-
E cel mai bine dezvoltat strat al cordului
-
Constă din ţesut muscular scheletic
-
Anatomic este comun pentru atrii şi ventricule
Pregunta 121
Pregunta
CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:
Respuesta
-
Există drept şi stâng
-
Se află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.
-
Cel stâng este mult mai mare decât cel drept
-
Cel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic
-
Cel stâng este unit cu septul interventricular
Pregunta 122
Pregunta
CM Pericardului i se disting fețele:
Pregunta 123
Pregunta
CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale cordului:
Respuesta
-
Transversală
-
Oblică
-
Orizontală
-
Verticală
-
Mediană
Pregunta 124
Pregunta
CM Circulaţia sangvină la făt:
Respuesta
-
Este pulmonară
-
Este placentară
-
Circulaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus
-
Are loc numai prin artere
-
Aprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive
Pregunta 125
Pregunta
CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:
Respuesta
-
Sistola generală
-
Sistola atriilor
-
Diastola generală
-
Sistola ventriculelor
-
Diastola ventriculelor
Pregunta 126
Pregunta
CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:
Respuesta
-
Stratul intern al inimii.
-
Stratul extern al inimii
-
Epicardul
-
Două lamele ale pericardului fibros
-
O lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros
Pregunta 127
Pregunta
CM Faţa sternocostală a pericardului:
Respuesta
-
Aderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI
-
Se uneşte cu coastele VII, VIII şi IX
-
Se uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare
-
Acoperă pe deplin faţa internă a sternului
-
Aderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă
Pregunta 128
Pregunta
CM Lichidul pericardic:
Respuesta
-
Facilitează alunecarea cordului
-
Împiedică mişcările inimii
-
E un lichid seros
-
Se prezintă ca un lichid vâscos
-
Se află intre pericardul fibros şi seros
Pregunta 129
Pregunta
CS Şocul apexian se determină:
Respuesta
-
La apexul inimii
-
În spaţiul intercostal III din stânga
-
La nivelul cartilajului coastei IV din dreapta
-
În spaţiul intercostal IV din dreapta
-
Pe linia medioclaviculară stângă
Pregunta 130
Pregunta
CM Poziţia cordului:
Respuesta
-
Depinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie
-
La hiperstenici este orizontală
-
La normostenici capătă o poziţie oblică
-
La femei este transversală
-
La astenici e verticală
Pregunta 131
Pregunta
CM Vascularizaţia inimii:
Respuesta
-
Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă
-
Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial
-
Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase
-
Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior
-
Pot exista și artere coronare suplimentare
Pregunta 132
Pregunta
CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
Respuesta
-
Uniform
-
Dextrocoronarian
-
Sinistrocoronarian
-
Dextrocoronarian mediu
-
Sinistrocoronarian mediu
Pregunta 133
Pregunta
CS Ramurile arterelor coronare:
Respuesta
-
Nu anastomozează între ele
-
Formează două inele arteriale
-
Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard
-
Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice.
-
Toate sunt de tip conectant
Pregunta 134
Pregunta
CM Arterele inimii:
Pregunta 135
Pregunta
CM Venele inimii:
Respuesta
-
Sunt mai puţin numeroase ca arterele
-
Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar
-
Toate se varsă direct în camerele inimii
-
Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime
-
Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar
Pregunta 136
Pregunta
CS Sinusul coronar:
Respuesta
-
Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi
-
Este localizat în şanţul interventricular posterior
-
Se varsă în atriul stâng
-
Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar
-
Colectează sângele din toate venele inimii
Pregunta 137
Pregunta
CM In sinusul coronar afluează:
Pregunta 138
Pregunta
CS Reţele de capilare limfatice se află:
Respuesta
-
Doar în endocard
-
Doar în epicar
-
Doar în miocard
-
Doar în pericard
-
În toate cele menţionate
Pregunta 139
Pregunta
CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:
Respuesta
-
Vasul limfatic cardiac anterior
-
Vasul limfatic cardiac posterior
-
Vasul limfatic atrioventricular
-
Vasul limfatic cardiac drep
-
Vasul limfatic cardiac stâng
Pregunta 140
Pregunta
CM Inervaţia inimii este dată de:
Respuesta
-
Nervii şi ramurile cardiace
-
Plexurile cardiace extraorganice
-
Plexurile cardiace intraorganice
-
Nervul frenic
-
Plexul esofagian
Pregunta 141
Pregunta
CM Nervii cardiaci pornesc de la:
Respuesta
-
Nervul frenic
-
Ganglionul cervical superior al lanţului simpatic
-
Ganglionii toracici II-V ai lanţului simpatic
-
Plexul celiac
-
Ganglionul cervical inferior al lanţului simpatic
Pregunta 142
Pregunta
CM După V.P. Vorobiov din plexul subepicardial fac parte:
Respuesta
-
Plexul anterior al atriilor
-
Plexul ventricular comun
-
Plexul posterior stâng
-
Plexul posterior al atriului stâng
-
Plexul atrioventricular superior
Pregunta 143
Pregunta
CM Sistemul conductil al cordului:
Respuesta
-
Constă din fibre musculare atipice
-
Centrii lui sunt reprezentaţi de nodurile sinuatrial şi atrioventricular
-
Nodul sinuatrial se află în peretele anterior al ventriculului drept
-
Nodul atrioventricular e situat în septul interventricular
-
Include noduri şi fascicule
Pregunta 144
Pregunta
CM În unele maladii cardiace durerea referită e localizată:
Respuesta
-
În regiunea epigastrică
-
În regiunea epigastrică. B. Pe faţa laterală a hemitoracelui stâng
-
În regiunea umărului stâng
-
Pe faţa medială a membrului superior liber stâng
-
În regiunea hipocondrului stâng
Pregunta 145
Pregunta
CS Arterele coronare pornesc de la:
Pregunta 146
Pregunta
CM Artera coronară dreaptă irigă:
Respuesta
-
Atriul drept
-
Peretele posterior al ventriculului drept
-
Tot peretele posterior al ventriculului stâng
-
Septul interatrial
-
Septul interventricular (1/3 posterioară)
Pregunta 147
Pregunta
CM Artera coronară stângă vascularizează:
Respuesta
-
Peretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng
-
Atriul drept
-
Atriul stâng
-
Peretele anterior al ventriculului drept
-
Muşchiul papilar anterior al ventriculului stâng
Pregunta 148
Pregunta
CS Ramurile arterei coronare drepte sunt:
Respuesta
-
Interventriculare dreaptă şi stângă
-
Circumflexe dreaptă şi stângă
-
Interventriculară posterioară
-
Ventriculară stângă
-
Atrială dreaptă
Pregunta 149
Pregunta
CS Artera coronară stângă emite ramurile:
Pregunta 150
Pregunta
CM Ramura circumflexă:
Respuesta
-
Anastomozează cu artera coronară dreaptă
-
Poate fi dublă
-
Dă naştere la ramuri atriale şi ventriculare
-
Ea naştere de la bulbul aortei
-
Irigă atriul drept şi auriculul stâng
Pregunta 151
Pregunta
CM Ramura interventriculară posterioară irigă:
Respuesta
-
Peretele ventriculului drept
-
Auricula dreaptă
-
Muşchii papilari ai ventriculului drept
-
Porţiunea anterioară a septului interventricular
-
Atriul stâng
Pregunta 152
Pregunta
CM Ramurile arterelor coronare formează anastomoze:
Respuesta
-
Periferice
-
Intraorganice
-
Extraorganice
-
Intrasistemice
-
Interne
Pregunta 153
Pregunta
CS Arterele coronare pot fi vizualizate prin:
Pregunta 154
Pregunta
CM Anomalii de dezvoltare a inimii pot fi:
Pregunta 155
Pregunta
CS Vortex cordis se formează la:
Pregunta 156
Pregunta
CS Dintre venele cordului valvule are:
Respuesta
-
Sinusul coronarian
-
Vena mare a cordului
-
Venele Thebesius
-
Vena cavă superioară
-
Vena cavă inferioară
Pregunta 157
Pregunta
CM Arterele coronare pot porni atipic de la:
Pregunta 158
Pregunta
CM Vena cordis magna:
Respuesta
-
Are origine în sinusul coronar
-
Ia naştere la nivelul apexului cordului
-
Colectează sângele din venele ambelor ventricule
-
Colectează sângele din venele septului interventricular
-
Se formează din venele minime ale cordului
Pregunta 159
Pregunta
CM Venele minime ale cordului:
Respuesta
-
Sunt numeroase
-
Se varsă nemijlocit în atriul drept
-
Se varsă nemijlocit în cavităţile atriilor şi ventriculelor
-
Încep în pereţii ventriculului stâng
-
Sunt patru la număr
Pregunta 160
Pregunta
CS Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:
Respuesta
-
Atriul stâng
-
Ventriculul drept
-
Atriul drept
-
Trunchiul pulmonar
-
Vena cavă inferioară
Pregunta 161
Pregunta
CM Patul limfatic al cordului este constituit din:
Respuesta
-
Trunchiuri limfatice
-
Reţele de capilare limfatice
-
Vasele limfatice cardiace drept şi stâng
-
Vase limfatice superficiale şi profunde
-
Ganglioni limfatici
Pregunta 162
Pregunta
CM Vasele limfatice de la pericard se varsă în:
Respuesta
-
Vasele limfatice cardiace
-
Sinusul coronarian
-
Ganglionii mediastinali anteriori
-
Ganglionii traheobronhiali
-
Trunchiurile bronhomediastinale
Pregunta 163
Pregunta
CM Există trei grupuri de vene cardiace:
Respuesta
-
Afluenţii venei cordis magna
-
Venele sinusului coronarian
-
Venele anterioare ale inimii
-
Venele minime
-
Vena oblică a atriului stâng
Pregunta 164
Pregunta
CM Inima este inervată de:
Respuesta
-
Nervul cardiac cervical superior
-
Nervul cardiac cervical mediu
-
Plexul aortal toracic
-
Plexul subclavicular
-
Nervul cardiac cervical inferior
Pregunta 165
Pregunta
CS Inervaţia simpatică a cordului este asigurată de:
Respuesta
-
Nucleul intermediolateral al segmentelor C8 – T4
-
Ganglionul jugular superior al nervului vag
-
Plexul carotid comun
-
Ganglionul jugular inferior al nervului vag
-
Neuronii de tipul Doghiel II
Pregunta 166
Pregunta
CM Inervaţia aferentă a cordului este asigurată de neuronii:
Respuesta
-
Ganglionilor spinali C7 – T4.
-
Ganglionilor superiori şi inferiori ai nervului vag
-
De tipul Doghiel II
-
Ganglionilor spinali T12 – L1
-
Ganglionului pterigopalatin
Pregunta 167
Pregunta
CM Cu privire la inervaţia parasimpatică a cordului:
Respuesta
-
Este asigurată de nucleul dorsal al nervului vag
-
O parte din fibrele parasimpatice trece în componența nervului laringian recurent
-
Se implică nervul frenic
-
Ca sursă servesc ramurile cardiace cervicale inferioare
-
Participă şi nervul splanhnic mic