Venele și limfaticele capului și gâtului+sistemul cardiovascular(inimă, pericard, vase limfatice și sangvine și nervii)

Descripción

Test sobre Venele și limfaticele capului și gâtului+sistemul cardiovascular(inimă, pericard, vase limfatice și sangvine și nervii), creado por BUlca, Zapecanicica Rîbocica el 05/05/2021.
BUlca, Zapecanicica Rîbocica
Test por BUlca, Zapecanicica Rîbocica, actualizado hace más de 1 año
BUlca, Zapecanicica Rîbocica
Creado por BUlca, Zapecanicica Rîbocica hace más de 3 años
1588
1

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
CS Pachetul neurovascular al gâtului conţine:
Respuesta
  • Nervul frenic, vena jugulară internă, artera carotidă internă
  • Nervul vag, artera carotidă comună, vena jugulară internă
  • Nervul vag, artera carotidă internă şi vena jugulară externă
  • Trunchiul simpatic, vena jugulară externă şi artera carotidă comună
  • Vena jugulară internă, nervul glosofaringian şi nervul vag

Pregunta 2

Pregunta
CM Vena jugulară internă:
Respuesta
  • Este o continuare a sinusului sagital superior
  • Începe la nivelul orificiului jugular
  • Are bulbul superior şi inferior
  • Este continuarea sinusului sigmoid
  • La început este situată posterior de a. carotidă internă.

Pregunta 3

Pregunta
CM Venele diploice:
Respuesta
  • Sunt dotate cu valve
  • Se află în substanţa spongioasă a oaselor craniului
  • Comunică cu venele țesuturilor moi ale capului
  • Se varsă direct în vena jugulară internă
  • Comunică cu sinusurile pahimeningelui .

Pregunta 4

Pregunta
CM Din venele diploice fac parte:
Respuesta
  • Vena diploică frontală
  • Vena diploică temporală anterioară şi posterioară
  • Vena diploică mastoidiană
  • Vena diploică occipitală
  • Vena diploică parietală.

Pregunta 5

Pregunta
CS Venele emisariene:
Respuesta
  • Efectuează şuntarea sistemului venos intracranian cu cel extracranian
  • Sunt amplasate în substanţa spongioasă a oaselor craniului
  • Se varsă direct în vena jugulară externă
  • Se varsă direct în vena jugulară internă
  • Sunt afluenţi ai sinusului cavernos.

Pregunta 6

Pregunta
CM Vena jugulară internă are ca afluenţi extracranieni:
Respuesta
  • Venele faringiene
  • Vena lingvală
  • Vena occipitală
  • Vena facială
  • Vena tiroidiană inferioară.

Pregunta 7

Pregunta
CM Afluenţi extracranieni ai venei jugulare interne sunt:
Respuesta
  • Vena retromandibulară
  • Vena facială
  • Vena tiroidiană superioară
  • Vena oftalmică superioară
  • Vena oftalmică inferioară.

Pregunta 8

Pregunta
CM Cu referinţă la venele gâtului:
Respuesta
  • Cele mari conţin valve
  • Din ele face parte vena retromandibulară
  • Există venele jugulare internă, externă şi anterioar
  • Reprezintă vase ale sistemului caval superior
  • Sunt afluenţi ai sistemului caval inferior.

Pregunta 9

Pregunta
CM Noduri limfatice ale capului sunt:
Respuesta
  • Occipitale
  • Mastoidiene
  • Parotidiene
  • Paratraheale
  • Prelaringiene.

Pregunta 10

Pregunta
CM Dintre nodurile limfatice ale capului fac parte cele:
Respuesta
  • Faciale
  • Mandibulare
  • Submentale
  • Pretraheale
  • Retrofaringiene.

Pregunta 11

Pregunta
CM Nodurile limfatice cervicale:
Respuesta
  • Sunt superficiale şi profunde
  • Cele superficiale sunt situate lângă vena jugulară externă şi cea anterioară
  • Vasele lor eferente împreună cu cele de la cap formează de fiecare parten trunchi jugular
  • Cele profunde sunt localizate lângă vena jugulară internă
  • Limfa de la ele prin colectoarele limfatice de la cap şi gât se varsă în vena retromandibulară

Pregunta 12

Pregunta
CS În care colector limfatic se scurge limfa de la formaţiunile anatomice din jumătatea stângă a capului şi gâtului?
Respuesta
  • Ductul toracic limfatic
  • Ductul limfatic drept
  • Ductul limfatic stâng
  • Ductul subclavicular stâng
  • Ductul bronhomediastinal stâng.

Pregunta 13

Pregunta
CS Drenarea venoasă de la encefal are loc prin:
Respuesta
  • Vase venoase cu lumenul variabil
  • Vase care constituie o singură cale de drenare
  • Vase care nu anastomozează între ele
  • Căi principale şi suplimentare
  • Spaţiul subarahnoidian.

Pregunta 14

Pregunta
CM Sistemul limfatic include:
Respuesta
  • Vase limfocapilare
  • Vase limfatice
  • Vase sangvine speciale
  • Trunchiuri şi canale limfatice
  • Splina şi timusul

Pregunta 15

Pregunta
CM Capilarele limfatice:
Respuesta
  • Reprezintă segmentul iniţial al sistemului limfatic
  • Sunt concentrate mai ales în encefal şi măduva spinării
  • Sunt mai subţiri ca capilarele sangvine
  • Traiectul lor are aspect rectiliniu
  • Formează reţele limfocapilare.

Pregunta 16

Pregunta
CM Vasele limfatice:
Respuesta
  • Au aspect moniliform
  • Posedă valve
  • Formează reţele sau plexuri
  • Pot fi superficiale şi profunde
  • Formează anastomoze cu venele adiacente

Pregunta 17

Pregunta
CM Nodurile limfatice:
Respuesta
  • Au formă rotundă, ovală sau de bob
  • Formează grupuri regionale
  • Nu posedă capsule de țesut conjunctiv
  • Pot fi superficiale şi profunde, parietale şi viscerale
  • Li se disting sinusurile marginal, intermediar şi portal

Pregunta 18

Pregunta
CM Refluxul sângelui de la tiroidă are loc în:
Respuesta
  • V. jugularis externa
  • V. jugularis interna
  • V. facialis
  • V. brachiocephalica
  • V. vertebralis.

Pregunta 19

Pregunta
CM Indicaţi variantele posibile de afluere a venei jugulare externe:
Respuesta
  • V. subclavia
  • V. jugularis anterior
  • V. azygos
  • Ungiul venos (Pirogov)
  • V. axillaris

Pregunta 20

Pregunta
CM Afluenţi ai venei jugulare externe sunt:
Respuesta
  • V. facialis
  • V. suprascapularis
  • V. transversae colli
  • V. lingualis
  • V. infraorbitalis.

Pregunta 21

Pregunta
CS Venele oftalmice superioară şi inferioară afluează în:
Respuesta
  • Vena jugulară internă
  • Vena facială
  • Sinusul cavernos
  • Plexul pterigoid
  • Vena maxilară.

Pregunta 22

Pregunta
CM Vena jugulară externă începe prin confluerea:
Respuesta
  • V. faciale
  • V. occipitale
  • V. auriculare posterioare
  • V. retromandibulare
  • Vv. emisariene.

Pregunta 23

Pregunta
CM În vena retromandibulară afluează:
Respuesta
  • Vv. auriculares anteriores
  • Vv. temporales profundae
  • Vv. maxillares
  • V. submentalis
  • V. vertebralis

Pregunta 24

Pregunta
CS Vena angulară anastomozează cu sinusul cavernos prin:
Respuesta
  • Vena alveolară anterioară superioară
  • Vena infraorbitală
  • Vena maxilară
  • Vena sphenopalatină
  • Vena oftalmică superioară.

Pregunta 25

Pregunta
CS Circulaţia pulmonară:
Respuesta
  • Are rolul de irigare a plămânilor şi bronhiilor
  • Începe în atriul drept şi se termină în atriul stâng
  • Transportă sânge conţinând CO2 spre plămâni şi sânge îmbogăţit cu O2 spre cord
  • La făt începe să funcţioneze cu 2 - 3 luni înainte de naştere
  • Comparativ cu circulaţia mare prin vasele ei trece o cantitate de sânge mai mică.

Pregunta 26

Pregunta
CM Circulaţia corporală:
Respuesta
  • Are rolul de a transporta O2 şi substanţe nutritive spre toate organele şi ţesuturile
  • Începe cu ventriculul drept
  • Sfârşeşte cu atriul drept
  • Începe să funcţioneze din momentul naşterii
  • Include doar aorta şi venele cave .

Pregunta 27

Pregunta
CS Vasele sangvine magistrale includ:
Respuesta
  • Cele prin care e realizat fluxul colateral al sângelui arterial sau venos
  • Vasele sangvine mari
  • Vasele sangvine principale ale unui segment de corp de la care pornesc ramuri laterale, asigurând vascularizaţia acestuia
  • Vasele mai mici care unesc ramificaţiile vaselor vecine
  • Ramificaţiile terminale

Pregunta 28

Pregunta
CM Arterele pot fi grupate in:
Respuesta
  • Extraorganice sau intraorganice
  • De tip elastic, muscular sau mixt
  • Longitudinale sau circulare
  • Magistrale sau colaterale
  • Anastomozante sau terminale

Pregunta 29

Pregunta
CM Pereţii arterelor sunt constituiţi din:
Respuesta
  • Tunica internă - intima
  • Tunica intermediar
  • Tunica medie - musculară
  • Tunica perimusculară
  • Tunica externă - adventicea

Pregunta 30

Pregunta
CS Venele:
Respuesta
  • Transportă sângele de la cord spre periferie
  • Au pereţii mai subţiri ca arterele
  • Nu posedă tunică intimă
  • Nu conţin structuri elastice şi musculare
  • Nu colabează

Pregunta 31

Pregunta
CM Transportarea sângelui prin vene e realizată prin contribuţia:
Respuesta
  • Acţiunii aspiratoare a inimii şi a cavităţii toracice
  • Contracţiei muşchilor viscerali şi scheletici
  • Contracţiei elementelor musculare ale pereţilor venoşi
  • Prezenţei valvelor în lumenul venelor
  • Presiunii atmosferice

Pregunta 32

Pregunta
CM Venele pot fi grupate în:
Respuesta
  • Mari, medii, mici, venule
  • Superficiale şi profunde
  • Magistrale şi colaterale
  • Multiple şi solitare
  • Plexuri şi sinusuri venoase.

Pregunta 33

Pregunta
CM Nu posedă valve venele:
Respuesta
  • Membrului superior
  • Membrului inferior
  • Cave superioară şi inferioară
  • Pulmonare
  • Renale

Pregunta 34

Pregunta
CM De regulă venele:
Respuesta
  • Superficiale - au traiect individual şi sunt solitare
  • Profunde - sunt pare (cu excepţia celor mari) şi însoţesc arterele
  • Superficiale - nu se unesc cu cele profunde
  • Profunde - poartă denumiri similare cu cele ale arterelor pe care le însoţesc
  • Superficiale - nu însoțesc arterele

Pregunta 35

Pregunta
CM Pereţii vaselor sangvine:
Respuesta
  • Nu conţin terminaţii nervoase senzitive
  • Posedă vasa vasorum
  • Alocuri reprezintă zone reflexogene
  • Din exterior sunt însoţiţi de plexuri nervoase perivasculare
  • Contactează direct cu formaţiunile anatomice adiacente

Pregunta 36

Pregunta
CM Arterele:
Respuesta
  • Ajung la formaţiunile pe care le irigă pe calea cea mai scurtă
  • La nivelul membrelor se plasează pe faţa lor laterală
  • Pătrund în organele parenchimatoase prin hilul acestora
  • Nivelul originii lor de la vasul matern nu reflectă dezvoltarea organului irigat
  • Numărul de artere, care irigă organul corelează doar cu dimensiunile acestuia

Pregunta 37

Pregunta
CS Microcirculaţia reprezintă:
Respuesta
  • Transportul lichidului tisular din ţesuturi în vasele sangvine şi limfatice
  • Trecerea directă a sângelui din sistemul arterial în sistemul venos
  • Zona intermediară dintre ramificaţiile distale ale sistemului arterial şi vasele iniţiale ale sistemului venos
  • Circulaţia sângelui şi a limfei prin segmentul microscopic al patului vascular și procesele complexe, care au loc la acest nivel
  • Tranziţia transmembranală a componentei lichide a sângelui

Pregunta 38

Pregunta
CM Din patul microcirculator fac parte:
Respuesta
  • Arteriolele
  • Venulele
  • Capilarele
  • Vasele anastomotice
  • Precapilarele

Pregunta 39

Pregunta
CM Microcirculaţia e reglată de:
Respuesta
  • Musculatura arterelor
  • Musculatura venelor
  • Muşchii arteriolelor
  • Sfincterele precapilarelor
  • Sfincterele postcapilarelor

Pregunta 40

Pregunta
CМ Patul microcirculator:
Respuesta
  • Are structură uniformă pentru toate organele
  • Are structură specifică fiecărui organ
  • Reprezintă totalitatea vaselor sangvine şi limfatice la nivel microscopic
  • Este un complex anatomo-funcţional cu componentele sangvine (5), limfatic şi interstiţial
  • Poate fi privit ca sistem microcirculator (V. V. Kuprianov)

Pregunta 41

Pregunta
CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
Respuesta
  • Arteriale
  • Venoase
  • Suprasistemice
  • Arteriolo-venulare
  • Intersistemice

Pregunta 42

Pregunta
CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:
Respuesta
  • Artere
  • Vene
  • Unul şi acelaşi vas matern
  • Vase magistrale
  • Vase intraorganice

Pregunta 43

Pregunta
CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
Respuesta
  • Artere şi vene intraorganice
  • Vene profunde
  • Vase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp
  • Vase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice
  • Anastomoze arterio-venoase

Pregunta 44

Pregunta
CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:
Respuesta
  • Distanţa, la care se află organul de la vasul magistral
  • Dimensiunile organului
  • Rolul funcţional al organului
  • Numărul surselor de irigare
  • Structura organului

Pregunta 45

Pregunta
CM Mica circulaţie include:
Respuesta
  • Patul microcirculator al plămânilor
  • Venele cave
  • Arterele pulmonare dreaptă şi stângă
  • Trunchiul pulmonar
  • Două vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi

Pregunta 46

Pregunta
CS Cu privire la trunchiul pulmonar:
Respuesta
  • Porneşte din ventriculul stâng
  • Porneşte din ventriculul drept
  • Se bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă
  • Reprezintă vasul circulaţiei mari
  • Transportă sânge îmbogăţit cu O2

Pregunta 47

Pregunta
CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
Respuesta
  • CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
  • Aorta porneşte din ventriculul stâng
  • Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng
  • Vena cavă superioară se varsă în atriul drept
  • Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng

Pregunta 48

Pregunta
CM Ramurile parietale ale aortei:
Respuesta
  • Irigă pereţii cavităţilor trunchiului
  • Vascularizează viscerele
  • Sunt pare
  • Sunt impare
  • Vascularizează o anumită zonă a unui organ

Pregunta 49

Pregunta
CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:
Respuesta
  • Organele extracavitare
  • Numai organele pare
  • Numai organele impare
  • Organele din cavităţile trunchiului
  • Numai organele cavitare

Pregunta 50

Pregunta
CM Venele se caracterizează prin:
Respuesta
  • Viteza mică a fluxului sangvin
  • Presiunea joasă a sângelui
  • Prezenţa valvulelor
  • Structura histologică variată
  • Absenţa structurilor musculare

Pregunta 51

Pregunta
CS Numărul venelor:
Respuesta
  • Depăşeşte numărul arterelor
  • E identic cu cel al arterelor
  • E mai redus decât al arterelor
  • Este independent de numărul arterelor
  • Depinde de numărul arterelor

Pregunta 52

Pregunta
CM Anastomozele venoase pot fi:
Respuesta
  • Venulo-arteriale
  • Intrasistemice
  • Intersistemice
  • Extraorganice
  • Intraorganice

Pregunta 53

Pregunta
CM Anastomozele arteriale:
Respuesta
  • Formează arcuri şi reţele arteriale
  • Se întâlnesc doar la viscere
  • Sunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor
  • Asigură vascularizarea uniformă a organului
  • Nu au rol deosebit de important

Pregunta 54

Pregunta
CS Arterele terminale:
Respuesta
  • Până la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine
  • Formează rete mirabile
  • Reprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe
  • Transportă sânge venos
  • Reprezintă vase comunicante

Pregunta 55

Pregunta
CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
Respuesta
  • Divergent (răsfirat, difuz)
  • Radiar
  • Mixt
  • Magistral (convergent)
  • Pe traiect

Pregunta 56

Pregunta
CM Sistemul vascular:
Respuesta
  • Constituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa
  • Realizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice
  • Realizează schimbul de gaze
  • Include artere, vene şi vase limfatice
  • Transportă numai limfa

Pregunta 57

Pregunta
CS Sistemul microcirculator include:
Respuesta
  • Patul microcirculator
  • Patul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor
  • Arteriole, precapilare, capilare şi postcapilare
  • Precapilare, capilare şi postcapilare
  • Arteriola, venula şi patul limfomicrocirculator

Pregunta 58

Pregunta
CS Modulul microvascular include:
Respuesta
  • Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul limfomicrocirculator
  • Componente sangvine, limfatice şi interstiţiale
  • Patul hemomicrocirculator
  • Complexe cu componente limfatice şi interstiţiale
  • Ramificările arterelor extra- şi intraorganice

Pregunta 59

Pregunta
CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
Respuesta
  • Ventriculul stâng (în cea mai mare parte)
  • Atriul drept (parţial)
  • Atriul stâng
  • Ventriculul drept
  • Trunchiul pulmonar şi aorta ascendentă

Pregunta 60

Pregunta
CM Cordul cu pericardul se află în:
Respuesta
  • Mediastinul inferior (PNA)
  • Mediastinul superior (PNA)
  • Mediastinul posterior (BNA)
  • Mediastinul mediu (PNA)
  • Mediastinul anterior (PNA)

Pregunta 61

Pregunta
CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
Respuesta
  • Poate avea formă ovală sau rotundă
  • Mai des aminteşte forma unui con
  • Îmbracă forma unui oval retezat
  • E de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior
  • Are forma unui con retezat

Pregunta 62

Pregunta
CM Cordului i se disting feţele:
Respuesta
  • Anterioară
  • Posterioară
  • Superioară
  • Sternocostală
  • Diafragmatică

Pregunta 63

Pregunta
CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:
Respuesta
  • Pulmonar
  • Laterale
  • Dreaptă şi stângă
  • Mediastinale
  • Pleurale

Pregunta 64

Pregunta
CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:
Respuesta
  • Coronar
  • Aortic
  • Interventricular anterior
  • Apical
  • Interventricular posterior

Pregunta 65

Pregunta
CS Inimii i se disting camerele:
Respuesta
  • Două atrii şi două ventricule
  • Două ventricule şi două auricule
  • Două atrii, două ventricule şi două auricule
  • Două atrii, două ventricule şi un con arterial
  • Un ventricul şi două atrii

Pregunta 66

Pregunta
CM Atriul drept:
Respuesta
  • Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
  • Se află anterior de venele pulmonare drepte
  • În peretele său se conţine nodul sinuatrial
  • Are forma unui cub
  • Se dezvoltă din sinusul venos (parţial)

Pregunta 67

Pregunta
CM In atriul drept se deschid:
Respuesta
  • Venele pulmonare drepte
  • Vena cavă superioară
  • Sinusul coronaria
  • Venele mici ale cordului
  • Vena cavă inferioară

Pregunta 68

Pregunta
CM În atriul drept se disting valvele:
Respuesta
  • Sinusului coronarian
  • Venelor mici ale cordului
  • Venei cave inferioare
  • Venelor pulmonare drepte
  • Venei cave superioare

Pregunta 69

Pregunta
CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
Respuesta
  • Septul interatrial
  • Faţa internă a pereţilor auricular
  • Pe peretele anterior
  • Peretele posterior
  • În jurul orificiului sinusului coronarian

Pregunta 70

Pregunta
CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:
Respuesta
  • Orificiul atrioventricular drept
  • Creasta terminală
  • Tuberculul intervenos
  • Sinusul venelor cave
  • Fosa ovală

Pregunta 71

Pregunta
CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
Respuesta
  • Fosa ovală
  • Tuberculul intervenos
  • Limbul fosei ovale
  • Muşchi pectinaţi
  • Nodul atrioventricular

Pregunta 72

Pregunta
CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:
Respuesta
  • Orificiul venei cave inferioare
  • Patru orificii ale venelor pulmonare
  • Fosa ovală
  • Orificiul atrioventricular stâng
  • Orificiul sinusului coronarian

Pregunta 73

Pregunta
CM Din interior pereţii atriului stâng:
Respuesta
  • Sunt aproape netezi
  • Conţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă
  • Sunt străpunşi de venele mici ale cordului
  • Alocuri de la ei pornesc muşchi papilari
  • Sunt accidentaţi uniform

Pregunta 74

Pregunta
CM Ventriculul drept:
Respuesta
  • Se află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng
  • Are forma unei piramide triedre inversate
  • Peretele lui medial e constituit de septul interventricular
  • Peretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit
  • Constituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii

Pregunta 75

Pregunta
CM Cavitatea ventriculului drept:
Respuesta
  • Recepţionează sânge venos din atriul drept
  • E separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular
  • E compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta supraventriculară
  • În ea proemină muşchii papilari
  • E mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng

Pregunta 76

Pregunta
CS Pereţii ventriculului drept:
Respuesta
  • Sunt mai groşi ca la cel stâng
  • Au faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari
  • Conţin orificii ale venelor mici ale inimii
  • Septul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi
  • Conţin coarde tendinoase

Pregunta 77

Pregunta
CM Ventriculul stâng:
Respuesta
  • Are o formă conică
  • Cavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta
  • Conţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari
  • Faţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.
  • Are pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept

Pregunta 78

Pregunta
CM Valva atrioventriculară dreaptă:
Respuesta
  • Constă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală
  • De obicei e dotată cu trei muşchi papilari
  • E ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului
  • În sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului
  • Cuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu

Pregunta 79

Pregunta
CM Valva mitrală:
Respuesta
  • Constă din două cuspide - anterioară şi posterioară
  • Fiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior
  • Se proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern
  • Focarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală
  • Cuspidele ei conțin fascicule musculare

Pregunta 80

Pregunta
CM Cu privire la muşchii papilari:
Respuesta
  • Reprezintă formaţiuni rudimentare
  • Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare
  • Deschid valvele atrioventriculare în diastolă
  • Reglează poziția coardelor tendinoase în sistolă
  • Forma lor e variabilă

Pregunta 81

Pregunta
CM Peretele cardiac constă din:
Respuesta
  • Per Pericard
  • Miocard
  • Epicard
  • Endocard
  • Mezocard

Pregunta 82

Pregunta
CM Endocardul:
Respuesta
  • Tapetează miocardul din interior
  • Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase
  • Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar
  • Reprezintă o pătură fină şi transparentă
  • Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase

Pregunta 83

Pregunta
CM Miocardul atriilor:
Respuesta
  • Constă din cardiomiocite
  • E comun cu cel al ventriculelor
  • În atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat
  • Stratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase
  • Muşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale

Pregunta 84

Pregunta
CM Miocardul ventriculelor:
Respuesta
  • Se compune din straturile extern, mediu şi intern
  • La nivelul apexului stratul extern trece in cel intern
  • Straturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul
  • Stratul mediu e comun pentru ambele ventricule
  • Muşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern

Pregunta 85

Pregunta
CM Septul interventricular:
Respuesta
  • Reprezintă un perete muscular
  • I se disting porţiunile musculară şi membranoasă
  • E tapetat cu endocard
  • Separă ventriculele de atrii
  • La copii constă numai din porţiunea musculară

Pregunta 86

Pregunta
CM Epicardul:
Respuesta
  • Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros
  • Are o structură similară cu cea a membranelor seroase
  • Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent
  • Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari
  • Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros

Pregunta 87

Pregunta
CM Inima la nou-născut:
Respuesta
  • E de formă sferică
  • Are o masă generală de cca 24 g
  • E situată mai sus şi are o poziţie orizontală
  • Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng
  • Nu posedă muşchi papilari

Pregunta 88

Pregunta
CM Inima la copil:
Respuesta
  • Creşte mai intens în primul an de viață
  • Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului
  • Are muşchii papilari atrofiaţi
  • Nu posedă trabecule cărnoase
  • În septurile interatrial şi interventricular există orificii

Pregunta 89

Pregunta
CM Cu privire la proiecţia inimii:
Respuesta
  • În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală
  • Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II
  • Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului
  • Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă
  • Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV

Pregunta 90

Pregunta
CS Apexul inimii se proiectează:
Respuesta
  • La nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă
  • La nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga
  • În spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga
  • În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
  • La copii nu se proiectează

Pregunta 91

Pregunta
CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit:
Respuesta
  • În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
  • În spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern
  • În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă
  • În spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern
  • În zona de proiecție a apexului

Pregunta 92

Pregunta
CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
Respuesta
  • În spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern
  • În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern
  • La nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga
  • Pe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta
  • În spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern

Pregunta 93

Pregunta
CM Cu privire la pericardul fibros:
Respuesta
  • Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei
  • E separat de stern prin muşchii sternali
  • La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora
  • E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului
  • Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură

Pregunta 94

Pregunta
CM Pericardul seros:
Respuesta
  • Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală
  • Foiţa lui viscerală tapetează epicardul
  • Produce lichid pericardic
  • E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace
  • Conține lamina muscularis pericardii

Pregunta 95

Pregunta
CM Cavitatea pericardului:
Respuesta
  • E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros
  • Reprezintă un spaţiu capilar
  • Conţine o cantitate infimă de lichid seros
  • I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
  • Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare

Pregunta 96

Pregunta
CM Sinusul transvers al pericardului:
Respuesta
  • Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului
  • Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros
  • Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros
  • Comunică cu sinusul coronarian
  • Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat

Pregunta 97

Pregunta
CM Sinusul oblic al pericardului:
Respuesta
  • Se află sub faţa diafragmatică a inimii
  • Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.
  • E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi
  • Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept
  • E. Se continuă cu sinusul transvers

Pregunta 98

Pregunta
CM Scheletul moale al inimii include:
Respuesta
  • Aparatul ligamentar al pericardului
  • Inelele fibroase drept şi stâng
  • Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar
  • Triunghiurile fibroase drept şi stâng
  • Porţiunea membranoasă a septului interventricular

Pregunta 99

Pregunta
CM Pe viu inima poate fi explorată prin:
Respuesta
  • Endoscopie cardiacă
  • Percuţie
  • Ecocardiografie
  • Coronarografie
  • Angiocardiografie.

Pregunta 100

Pregunta
CS Inima se dezvoltă din:
Respuesta
  • Ectoderm
  • Mezoderm
  • Endoderm
  • Recesurile branhiale
  • Intestinul primar

Pregunta 101

Pregunta
CM Triada Fallot include:
Respuesta
  • Stenoza trunchiului pulmonar
  • Defectul septului interventricular
  • Hipertrofia ventriculului stâng
  • Defectul septului interatrial
  • Hipertrofia ventriculului drept

Pregunta 102

Pregunta
CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:
Respuesta
  • Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmulu
  • Se sprijină pe partea sternală a diafragmului
  • Pe ea trece şanţul interventricular posterior
  • Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică)
  • Corespunde suprafeţelor ambelor atrii

Pregunta 103

Pregunta
CS Incisura apicală a cordului:
Respuesta
  • Se află pe marginea stângă
  • Reprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior
  • Întretaie marginea stângă
  • Se formează prin confluerea şanţurilor interventriculare
  • Corespunde apexului cordului

Pregunta 104

Pregunta
CS Apexul cordului este orientat:
Respuesta
  • În jos, anterior şi în dreapta
  • În jos, posterior şi în stânga
  • În jos, anterior şi în stânga
  • Spre spaţiul intercostal IV
  • În direcţia processus xiphoideus

Pregunta 105

Pregunta
CM Cu privire la baza cordului:
Respuesta
  • E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar
  • Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng
  • E orientată posterior, în sus şi la dreapta
  • Atinge spaţiul intercostal II din dreapta
  • Formează peretele superior al atriilor

Pregunta 106

Pregunta
CM Marginile cordului:
Respuesta
  • Ambele sunt ascuţite.
  • Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită
  • Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros
  • Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept
  • Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă

Pregunta 107

Pregunta
CM Cu privire la dimensiunile cordului:
Respuesta
  • Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv
  • Diametrul longitudinal e de 12-13 cm
  • Diametrul transversal măsoară 9-10 cm
  • Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm
  • La femeie sunt mai mari

Pregunta 108

Pregunta
CM Muşchii papilari:
Respuesta
  • Au formă conică
  • De la vârful lor pleacă corzile tendinoase
  • Pot fi simpli, bifizi şi multifizi
  • Au diverse forme
  • Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae

Pregunta 109

Pregunta
CM Septul interatrial:
Respuesta
  • Separă atriile de ventricule
  • Prezintă un perete comun pentru ambele atrii
  • Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.
  • La nivelul fosei ovale este mult mai subţire
  • Constituie peretele comun al ventriculelor

Pregunta 110

Pregunta
CS Pereţii atriului drept sunt:
Respuesta
  • Anterior, atrioventricular, septal, posterior
  • Anterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral
  • Septal şi superoinferior
  • Anterior, posterior, superior şi inferior
  • Anterior şi inferior

Pregunta 111

Pregunta
CM Cu privire la triunghiul Koch:
Respuesta
  • Se află în atriul stâng
  • Se află în atriul drept
  • Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar
  • La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara
  • La nivelul lui se află nodul sinoatrial

Pregunta 112

Pregunta
CM Cu privire la auriculele inimii:
Respuesta
  • Reprezintă formaţiuni rudimentare
  • Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective
  • Reprezintă rezervoare de sânge
  • Se cunosc auriculul drept şi stâng
  • Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept

Pregunta 113

Pregunta
CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:
Respuesta
  • Valvele atrioventriculare dreaptă şi stângă
  • Valva trunchiului pulmonar şi valva aortică
  • Valva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar și valva aortică
  • Valvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei
  • Valvele tricuspidă şi bicuspidă

Pregunta 114

Pregunta
CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
Respuesta
  • Se află la marginile ostium tr. pulmonalis
  • Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă
  • Au aspect de cuib de rândunică
  • Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă
  • Numărul lor e variabil

Pregunta 115

Pregunta
CM Valva aortică:
Respuesta
  • Diferă structural de valva trunchiului pulmonar
  • Are structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar
  • Nodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi
  • Este constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă
  • Este constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă

Pregunta 116

Pregunta
CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:
Respuesta
  • Fibre musculare netede
  • Fibre musculare atipice dispuse în miocard
  • Fascicule musculare longitudinale
  • Nodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular
  • Doi pedunculi musculari

Pregunta 117

Pregunta
CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
Respuesta
  • Pedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng
  • Nodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept
  • Nodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept
  • Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial
  • Pedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare

Pregunta 118

Pregunta
CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
Respuesta
  • Realizează activitatea ritmică a inimii
  • Sincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor
  • Cumulează rolul elementelor nervoase ale cordului
  • Stimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta
  • Realizează automatismul inimii

Pregunta 119

Pregunta
CM Cu privire la endocard:
Respuesta
  • Reprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii
  • La nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor
  • E bine pronunţat pe septul interventricular
  • La nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat
  • Pe septul interventricular este foarte fin

Pregunta 120

Pregunta
CS Miocardul:
Respuesta
  • Alcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor
  • La nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule
  • E cel mai bine dezvoltat strat al cordului
  • Constă din ţesut muscular scheletic
  • Anatomic este comun pentru atrii şi ventricule

Pregunta 121

Pregunta
CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:
Respuesta
  • Există drept şi stâng
  • Se află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.
  • Cel stâng este mult mai mare decât cel drept
  • Cel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic
  • Cel stâng este unit cu septul interventricular

Pregunta 122

Pregunta
CM Pericardului i se disting fețele:
Respuesta
  • Pleurală
  • Sternocostală
  • Diafragmatică
  • Mediastinală dreaptă şi stângă
  • Costală

Pregunta 123

Pregunta
CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale cordului:
Respuesta
  • Transversală
  • Oblică
  • Orizontală
  • Verticală
  • Mediană

Pregunta 124

Pregunta
CM Circulaţia sangvină la făt:
Respuesta
  • Este pulmonară
  • Este placentară
  • Circulaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus
  • Are loc numai prin artere
  • Aprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive

Pregunta 125

Pregunta
CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:
Respuesta
  • Sistola generală
  • Sistola atriilor
  • Diastola generală
  • Sistola ventriculelor
  • Diastola ventriculelor

Pregunta 126

Pregunta
CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:
Respuesta
  • Stratul intern al inimii.
  • Stratul extern al inimii
  • Epicardul
  • Două lamele ale pericardului fibros
  • O lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros

Pregunta 127

Pregunta
CM Faţa sternocostală a pericardului:
Respuesta
  • Aderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI
  • Se uneşte cu coastele VII, VIII şi IX
  • Se uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare
  • Acoperă pe deplin faţa internă a sternului
  • Aderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă

Pregunta 128

Pregunta
CM Lichidul pericardic:
Respuesta
  • Facilitează alunecarea cordului
  • Împiedică mişcările inimii
  • E un lichid seros
  • Se prezintă ca un lichid vâscos
  • Se află intre pericardul fibros şi seros

Pregunta 129

Pregunta
CS Şocul apexian se determină:
Respuesta
  • La apexul inimii
  • În spaţiul intercostal III din stânga
  • La nivelul cartilajului coastei IV din dreapta
  • În spaţiul intercostal IV din dreapta
  • Pe linia medioclaviculară stângă

Pregunta 130

Pregunta
CM Poziţia cordului:
Respuesta
  • Depinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie
  • La hiperstenici este orizontală
  • La normostenici capătă o poziţie oblică
  • La femei este transversală
  • La astenici e verticală

Pregunta 131

Pregunta
CM Vascularizaţia inimii:
Respuesta
  • Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă
  • Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial
  • Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase
  • Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior
  • Pot exista și artere coronare suplimentare

Pregunta 132

Pregunta
CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
Respuesta
  • Uniform
  • Dextrocoronarian
  • Sinistrocoronarian
  • Dextrocoronarian mediu
  • Sinistrocoronarian mediu

Pregunta 133

Pregunta
CS Ramurile arterelor coronare:
Respuesta
  • Nu anastomozează între ele
  • Formează două inele arteriale
  • Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard
  • Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice.
  • Toate sunt de tip conectant

Pregunta 134

Pregunta
CM Arterele inimii:
Respuesta
  • Au origine constantă
  • Variază ca număr
  • Variază ca origine
  • În paralel cu ele pot exista artere suplimentare
  • Pot porni de la artera toracică internă

Pregunta 135

Pregunta
CM Venele inimii:
Respuesta
  • Sunt mai puţin numeroase ca arterele
  • Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar
  • Toate se varsă direct în camerele inimii
  • Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime
  • Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar

Pregunta 136

Pregunta
CS Sinusul coronar:
Respuesta
  • Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi
  • Este localizat în şanţul interventricular posterior
  • Se varsă în atriul stâng
  • Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar
  • Colectează sângele din toate venele inimii

Pregunta 137

Pregunta
CM In sinusul coronar afluează:
Respuesta
  • Vena anterioară a ventriculului stâng
  • Vena cardiacă medie
  • Vena cordis parva
  • Vena longitudinală a atriului drept
  • Vv. cordis minimae

Pregunta 138

Pregunta
CS Reţele de capilare limfatice se află:
Respuesta
  • Doar în endocard
  • Doar în epicar
  • Doar în miocard
  • Doar în pericard
  • În toate cele menţionate

Pregunta 139

Pregunta
CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:
Respuesta
  • Vasul limfatic cardiac anterior
  • Vasul limfatic cardiac posterior
  • Vasul limfatic atrioventricular
  • Vasul limfatic cardiac drep
  • Vasul limfatic cardiac stâng

Pregunta 140

Pregunta
CM Inervaţia inimii este dată de:
Respuesta
  • Nervii şi ramurile cardiace
  • Plexurile cardiace extraorganice
  • Plexurile cardiace intraorganice
  • Nervul frenic
  • Plexul esofagian

Pregunta 141

Pregunta
CM Nervii cardiaci pornesc de la:
Respuesta
  • Nervul frenic
  • Ganglionul cervical superior al lanţului simpatic
  • Ganglionii toracici II-V ai lanţului simpatic
  • Plexul celiac
  • Ganglionul cervical inferior al lanţului simpatic

Pregunta 142

Pregunta
CM După V.P. Vorobiov din plexul subepicardial fac parte:
Respuesta
  • Plexul anterior al atriilor
  • Plexul ventricular comun
  • Plexul posterior stâng
  • Plexul posterior al atriului stâng
  • Plexul atrioventricular superior

Pregunta 143

Pregunta
CM Sistemul conductil al cordului:
Respuesta
  • Constă din fibre musculare atipice
  • Centrii lui sunt reprezentaţi de nodurile sinuatrial şi atrioventricular
  • Nodul sinuatrial se află în peretele anterior al ventriculului drept
  • Nodul atrioventricular e situat în septul interventricular
  • Include noduri şi fascicule

Pregunta 144

Pregunta
CM În unele maladii cardiace durerea referită e localizată:
Respuesta
  • În regiunea epigastrică
  • În regiunea epigastrică. B. Pe faţa laterală a hemitoracelui stâng
  • În regiunea umărului stâng
  • Pe faţa medială a membrului superior liber stâng
  • În regiunea hipocondrului stâng

Pregunta 145

Pregunta
CS Arterele coronare pornesc de la:
Respuesta
  • Sinusul coronarian
  • Auriculele inimii
  • Bulbul aortei
  • Valvulele semilunare ale aortei
  • Arterele pulmonare

Pregunta 146

Pregunta
CM Artera coronară dreaptă irigă:
Respuesta
  • Atriul drept
  • Peretele posterior al ventriculului drept
  • Tot peretele posterior al ventriculului stâng
  • Septul interatrial
  • Septul interventricular (1/3 posterioară)

Pregunta 147

Pregunta
CM Artera coronară stângă vascularizează:
Respuesta
  • Peretele anterior şi o parte din cel posterior al ventriculului stâng
  • Atriul drept
  • Atriul stâng
  • Peretele anterior al ventriculului drept
  • Muşchiul papilar anterior al ventriculului stâng

Pregunta 148

Pregunta
CS Ramurile arterei coronare drepte sunt:
Respuesta
  • Interventriculare dreaptă şi stângă
  • Circumflexe dreaptă şi stângă
  • Interventriculară posterioară
  • Ventriculară stângă
  • Atrială dreaptă

Pregunta 149

Pregunta
CS Artera coronară stângă emite ramurile:
Respuesta
  • Interventricularis anterior şi ramus circumflexus
  • Interventriculară dreaptă
  • Ventriculară stângă
  • Atrială stângă
  • Septală

Pregunta 150

Pregunta
CM Ramura circumflexă:
Respuesta
  • Anastomozează cu artera coronară dreaptă
  • Poate fi dublă
  • Dă naştere la ramuri atriale şi ventriculare
  • Ea naştere de la bulbul aortei
  • Irigă atriul drept şi auriculul stâng

Pregunta 151

Pregunta
CM Ramura interventriculară posterioară irigă:
Respuesta
  • Peretele ventriculului drept
  • Auricula dreaptă
  • Muşchii papilari ai ventriculului drept
  • Porţiunea anterioară a septului interventricular
  • Atriul stâng

Pregunta 152

Pregunta
CM Ramurile arterelor coronare formează anastomoze:
Respuesta
  • Periferice
  • Intraorganice
  • Extraorganice
  • Intrasistemice
  • Interne

Pregunta 153

Pregunta
CS Arterele coronare pot fi vizualizate prin:
Respuesta
  • Angiografie coronariană (coronarografie)
  • Electrocardiografie
  • Percuţie
  • Endoscopie cardiacă
  • Tomografie

Pregunta 154

Pregunta
CM Anomalii de dezvoltare a inimii pot fi:
Respuesta
  • Existența a două inimi
  • Atrezia pediculului vascular
  • Dextrocardia
  • Ectopia cervicală
  • Triada Fallot

Pregunta 155

Pregunta
CS Vortex cordis se formează la:
Respuesta
  • Orificiul aortei
  • Orificiul trunchiului pulmonar
  • Apexul cordului
  • Inelul fibros drept
  • Inelul fibros stâng

Pregunta 156

Pregunta
CS Dintre venele cordului valvule are:
Respuesta
  • Sinusul coronarian
  • Vena mare a cordului
  • Venele Thebesius
  • Vena cavă superioară
  • Vena cavă inferioară

Pregunta 157

Pregunta
CM Arterele coronare pot porni atipic de la:
Respuesta
  • Trunchiul pulmonar
  • Arcul aortei
  • Artera subclaviculară stângă
  • Atriul stâng
  • Segmentul toracic al aortei descendente

Pregunta 158

Pregunta
CM Vena cordis magna:
Respuesta
  • Are origine în sinusul coronar
  • Ia naştere la nivelul apexului cordului
  • Colectează sângele din venele ambelor ventricule
  • Colectează sângele din venele septului interventricular
  • Se formează din venele minime ale cordului

Pregunta 159

Pregunta
CM Venele minime ale cordului:
Respuesta
  • Sunt numeroase
  • Se varsă nemijlocit în atriul drept
  • Se varsă nemijlocit în cavităţile atriilor şi ventriculelor
  • Încep în pereţii ventriculului stâng
  • Sunt patru la număr

Pregunta 160

Pregunta
CS Orificiul de deschidere a sinusului coronarian se află în:
Respuesta
  • Atriul stâng
  • Ventriculul drept
  • Atriul drept
  • Trunchiul pulmonar
  • Vena cavă inferioară

Pregunta 161

Pregunta
CM Patul limfatic al cordului este constituit din:
Respuesta
  • Trunchiuri limfatice
  • Reţele de capilare limfatice
  • Vasele limfatice cardiace drept şi stâng
  • Vase limfatice superficiale şi profunde
  • Ganglioni limfatici

Pregunta 162

Pregunta
CM Vasele limfatice de la pericard se varsă în:
Respuesta
  • Vasele limfatice cardiace
  • Sinusul coronarian
  • Ganglionii mediastinali anteriori
  • Ganglionii traheobronhiali
  • Trunchiurile bronhomediastinale

Pregunta 163

Pregunta
CM Există trei grupuri de vene cardiace:
Respuesta
  • Afluenţii venei cordis magna
  • Venele sinusului coronarian
  • Venele anterioare ale inimii
  • Venele minime
  • Vena oblică a atriului stâng

Pregunta 164

Pregunta
CM Inima este inervată de:
Respuesta
  • Nervul cardiac cervical superior
  • Nervul cardiac cervical mediu
  • Plexul aortal toracic
  • Plexul subclavicular
  • Nervul cardiac cervical inferior

Pregunta 165

Pregunta
CS Inervaţia simpatică a cordului este asigurată de:
Respuesta
  • Nucleul intermediolateral al segmentelor C8 – T4
  • Ganglionul jugular superior al nervului vag
  • Plexul carotid comun
  • Ganglionul jugular inferior al nervului vag
  • Neuronii de tipul Doghiel II

Pregunta 166

Pregunta
CM Inervaţia aferentă a cordului este asigurată de neuronii:
Respuesta
  • Ganglionilor spinali C7 – T4.
  • Ganglionilor superiori şi inferiori ai nervului vag
  • De tipul Doghiel II
  • Ganglionilor spinali T12 – L1
  • Ganglionului pterigopalatin

Pregunta 167

Pregunta
CM Cu privire la inervaţia parasimpatică a cordului:
Respuesta
  • Este asigurată de nucleul dorsal al nervului vag
  • O parte din fibrele parasimpatice trece în componența nervului laringian recurent
  • Se implică nervul frenic
  • Ca sursă servesc ramurile cardiace cervicale inferioare
  • Participă şi nervul splanhnic mic
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Capítulo II. Ciclo de vida del proyecto
molo544
Clasificación, estructura y replicación de las bacterias
ana.karen94
Tabla Periódica y Elementos
Diego Santos
CAN/COULD/BE ABLE TO
mgdln10
CARACTERÍSTICAS LINGÜÍSTICAS DE LOS TEXTOS ARGUMENTATIVOS
Judith Celma Muñoz
Diagrama QCLD
Andrea Castro Romero
INSTRUMENTOS DE PERCUSIÓN
Francisco José Figueroba Sánchez
Tipos de funciones
Karla Leyva
Verb tenses
maria.mos2902
MOVILIDAD HUMANA
shecsid1 .LOOR
LOS MOMENTOS DEL PROCESO DE APRENDIZAJE
Alejandro Correa