31145165
Descripción
Test por Pornessio Parapio, actualizado hace más de 1 año
|
Creado por Pornessio Parapio
hace alrededor de 3 años
|
|
Pregunta 1
Pregunta
CM Anastomozele vaselor sangvine pot fi:
Respuesta
-
A. Arteriale.
-
B. Venoase
-
C. Suprasistemice
-
D. Arteriolo-venulare.
-
E. Intersistemice.
Pregunta 2
Pregunta
CS Anastomozele intrasistemice reprezintă conexiunile ramificaţiilor, provenite de la:
Respuesta
-
A. Artere.
-
B. Vene.
-
C. Unul şi acelaşi vas matern.
-
D. Vase magistrale.
-
E. Vase intraorganice.
Pregunta 3
Pregunta
CS Circulaţia colaterală reprezintă circulaţia sângelui prin:
Respuesta
-
A. Artere şi vene intraorganice.
-
B. Vene profunde.
-
C. Vase magistrale ale organelor sau segmentelor de corp.
-
D. Vase laterale, secundare, care constituie căi lăturalnice.
-
E. Anastomoze arterio-venoase
Pregunta 4
Pregunta
CM Distribuirea vaselor sangvine intraorganice depinde de:
Respuesta
-
A. Distanţa, la care se află organul de la vasul magistral.
-
B. Dimensiunile organului.
-
C. Rolul funcţional al organului.
-
D. Numărul surselor de irigare
-
E. Structura organului.
Pregunta 5
Pregunta
CM Mica circulaţie include:
Respuesta
-
A. Patul microcirculator al plămânilor
-
B. Venele cave.
-
C. Arterele pulmonare dreaptă şi stângă
-
D. Trunchiul pulmonar
-
E. Două vene pulmonare drepte şi două vene pulmonare stângi.
Pregunta 6
Pregunta
. CS Cu privire la trunchiul pulmonar:
Respuesta
-
A. Porneşte din ventriculul stâng.
-
B. Porneşte din ventriculul drept.
-
C. Se bifurcă în venele pulmonare dreaptă şi stângă.
-
D. Reprezintă vasul circulaţiei mari.
-
E. Transportă sânge îmbogăţit cu O2.
Pregunta 7
Pregunta
CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
Respuesta
-
A. Aorta porneşte din ventriculul drept.
-
B. Aorta porneşte din ventriculul stâng.
-
C. Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng.
-
D. Vena cavă superioară se varsă în atriul drept.
-
E. Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng
Pregunta 8
Pregunta
CM Cu privire la vasele sangvine ale circulaţiei mari:
Respuesta
-
A. Aorta porneşte din ventriculul drept.
-
B. Aorta porneşte din ventriculul stâng
-
C. Venele cave superioară şi inferioară transportă sângele cu CO2 în atriul stâng.
-
D. Vena cavă superioară se varsă în atriul drept.
-
E. Vena cavă inferioară se varsă în atriul stâng.
Pregunta 9
Pregunta
CM Ramurile parietale ale aortei:
Respuesta
-
A. Irigă pereţii cavităţilor trunchiului.
-
B. Vascularizează viscerele.
-
C. Sunt pare.
-
D. Sunt impare.
-
E. Vascularizează o anumită zonă a unui organ.
Pregunta 10
Pregunta
CS Ramurile viscerale ale aortei vascularizează:
Respuesta
-
A. Organele extracavitare.
-
B. Numai organele pare.
-
C. Numai organele impare.
-
D. Organele din cavităţile trunchiului.
-
E. Numai organele cavitare.
Pregunta 11
Pregunta
CM Venele se caracterizează prin:
Respuesta
-
A. Viteza mică a fluxului sangvin.
-
B. Presiunea joasă a sângelui
-
C. Prezenţa valvulelor.
-
D. Structura histologică variată
-
E. Absenţa structurilor musculare.
Pregunta 12
Pregunta
CS Numărul venelor:
Respuesta
-
A. Depăşeşte numărul arterelor.
-
B. E identic cu cel al arterelor.
-
C. E mai redus decât al arterelor.
-
D. Este independent de numărul arterelor.
-
E. Depinde de numărul arterelor.
Pregunta 13
Pregunta
CM Anastomozele venoase pot fi:
Respuesta
-
A. Venulo-arteriale.
-
B. Intrasistemice
-
C. Intersistemice.
-
D. Extraorganice.
-
E. Intraorganice.
Pregunta 14
Pregunta
850. CM Anastomozele arteriale:
Respuesta
-
A. Formează arcuri şi reţele arteriale.
-
B. Se întâlnesc doar la viscere.
-
C. Sunt bine dezvoltate la nivelul articulaţiilor.
-
D. Asigură vascularizarea uniformă a organului.
-
E. Nu au rol deosebit de important.
Pregunta 15
Pregunta
851. CS Arterele terminale:
Respuesta
-
A. Până la nivelul capilarizării nu formează anastomoze cu vasele vecine.
-
B. Formează rete mirabile.
-
C. Reprezintă vase, prin care e drenat sângele de la organe.
-
D. Transportă sânge venos.
-
E. Reprezintă vase comunicante.
Pregunta 16
Pregunta
852. CM Tipuri de ramificare a arterelor sunt:
Respuesta
-
A. Divergent (răsfirat, difuz).
-
Radiar
-
Mixt
-
D. Magistral (convergent).
-
E. Pe traiect.
Pregunta 17
Pregunta
853. CM Sistemul vascular:
Respuesta
-
A. Constituie sistemul de tuburi, prin care circulă sângele şi limfa.
-
B. Realizează vehicularea substanţelor nutritive spre ţesuturi şi organe, şi eliminarea deşeurilor metabolice.
-
C. Realizează schimbul de gaze.
-
D. Include artere, vene şi vase limfatice.
-
E. Transportă numai limfa.
Pregunta 18
Pregunta
854. CS Sistemul microcirculator include:
Respuesta
-
A. Patul microcirculator.
-
B. Patul microcirculator, căile extravasculare de transportare a substanţelor, spaţiile intertisulare şi intercelulare, circumiacente capilarelor.
-
C. Arteriole, precapilare, capilare şi postcapilare.
-
D. Precapilare, capilare şi postcapilare.
-
E. Arteriola, venula şi patul limfomicrocirculator.
Pregunta 19
Pregunta
855. CS Modulul microvascular include:
Respuesta
-
A. Arteriola, arteriola precapilară, capilarele, venula postcapilară, venula şi patul limfomicrocirculator
-
B. Componente sangvine, limfatice şi interstiţiale.
-
C. Patul hemomicrocirculator.
-
D. Complexe cu componente limfatice şi interstiţiale.
-
E. Ramificările arterelor extra- şi intraorganice.
Pregunta 20
Pregunta
856. CM Faţa anterioară (sternocostală) a cordului, aflat in situ e dată de:
Respuesta
-
A. Ventriculul stâng (în cea mai mare parte).
-
B. Atriul drept (parţial).
-
C. Atriul stâng.
-
D. Ventriculul drept.
-
E. Trunchiul pulmonar şi aorta ascendentă.
Pregunta 21
Pregunta
857. CM Cordul cu pericardul se află în:
Respuesta
-
A. Mediastinul inferior (PNA).
-
B. Mediastinul superior (PNA).
-
C. Mediastinul posterior (BNA).
-
D. Mediastinul mediu (PNA).
-
E. Mediastinul anterior (PNA).
Pregunta 22
Pregunta
858. CM Cu privire la conformaţia exterioară a cordului:
Respuesta
-
A. Poate avea formă ovală sau rotundă.
-
B. Mai des aminteşte forma unui con.
-
C. Îmbracă forma unui oval retezat.
-
D. E de forma unui con aplatizat in sens antero-posterior.
-
E. Are forma unui con retezat .
Pregunta 23
Pregunta
859. CM Cordului i se disting feţele:
Respuesta
-
A. Anterioară.
-
B. Posterioară.
-
C. Superioară.
-
D. Sternocostală.
-
E. Diafragmatică.
Pregunta 24
Pregunta
860. CS Pe o radiogramă anterioară cordului i se disting marginile:
Respuesta
-
A. Pulmonare.
-
B. Laterale.
-
C. Dreaptă şi stângă.
-
D. Mediastinale.
-
E. Pleurale.
Pregunta 25
Pregunta
861. CM La exteriorul inimii se observă şanţurile:
Respuesta
-
A. Coronar.
-
B. Aortic.
-
C. Interventricular anterior.
-
D. Apical.
-
E. Interventricular posterior.
Pregunta 26
Pregunta
862. CS Inimii i se disting camerele:
Respuesta
-
A. Două atrii şi două ventricule.
-
B. Două ventricule şi două auricule.
-
C. Două atrii, două ventricule şi două auricule.
-
D. Două atrii, două ventricule şi un con arterial.
-
E. Un ventricul şi două atrii.
Pregunta 27
Pregunta
863. CM Atriul drept:
Respuesta
-
A. Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii.
-
B. Se află anterior de venele pulmonare drepte.
-
C. În peretele său se conţine nodul sinuatrial.
-
D. Are forma unui cub.
-
E. Se dezvoltă din sinusul venos (parţial).
Pregunta 28
Pregunta
864. CM In atriul drept se deschid:
Respuesta
-
A. Venele pulmonare drepte.
-
B. Vena cavă superioară.
-
C. Sinusul coronarian.
-
D. Venele mici ale cordului.
-
E. Vena cavă inferioară.
Pregunta 29
Pregunta
865. CM În atriul drept se disting valvele:
Respuesta
-
A. Sinusului coronarian.
-
B. Venelor mici ale cordului.
-
C. Venei cave inferioare.
-
D. Venelor pulmonare drepte.
-
E. Venei cave superioare.
Pregunta 30
Pregunta
866. CM Muşchii pectinaţi ai atriului drept se află pe:
Respuesta
-
A. Septul interatrial.
-
B. Faţa internă a pereţilor auriculari.
-
D. Peretele posterior.
-
E. În jurul orificiului sinusului coronarian.
-
C. Pe peretele anterior.
Pregunta 31
Pregunta
867. CM Pe peretele posterior al atriului drept se află:
Respuesta
-
A. Orificiul atrioventricular drept.
-
B. Creasta terminală.
-
C. Tuberculul intervenos.
-
D. Sinusul venelor cave.
-
E. Fosa ovală.
Pregunta 32
Pregunta
868. CM Pe faţa septului interatrial, orientată spre cavitatea atriului drept se disting:
Respuesta
-
A. Fosa ovală.
-
B. Tuberculul intervenos.
-
C. Limbul fosei ovale.
-
D. Muşchi pectinaţi.
-
E. Nodul atrioventricular.
Pregunta 33
Pregunta
869. CS Pe peretele posterior al atriului stâng există:
Respuesta
-
A. Orificiul venei cave inferioare.
-
B. Patru orificii ale venelor pulmonare.
-
C. Fosa ovală.
-
D. Orificiul atrioventricular stâng.
-
E. Orificiul sinusului coronarian.
Pregunta 34
Pregunta
870. CM Din interior pereţii atriului stâng:
Respuesta
-
A. Sunt aproape netezi.
-
B. Conţin muşchi pectinaţi doar în auricula stângă.
-
C. Sunt străpunşi de venele mici ale cordului.
-
D. Alocuri de la ei pornesc muşchi papilari.
-
E. Sunt accidentaţi uniform.
Pregunta 35
Pregunta
871. CM Ventriculul drept:
Respuesta
-
A. Se află în dreapta şi înaintea ventriculului stâng.
-
B. Are forma unei piramide triedre inversate.
-
C. Peretele lui medial e constituit de septul interventricular.
-
D. Peretele lui inferior e bombat, iar cel anterior - turtit.
-
E. Constituie cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii .
Pregunta 36
Pregunta
872. CM Cavitatea ventriculului drept:
Respuesta
-
A. Recepţionează sânge venos din atriul drept.
-
B. E separată de cavitatea atriului drept prin orificiul atrioventricular.
-
C. E compartimentată în corp şi con arterial, drept limită dintre care serveşte creasta supraventriculară.
-
D. În ea proemină muşchii papilari.
-
E. E mult mai voluminoasă ca cea a ventriculului stâng .
Pregunta 37
Pregunta
874. CM Ventriculul stâng:
Respuesta
-
A. Are o formă conică.
-
B. Cavitatea lui comunică cu atriul stâng şi cu aorta.
-
C. Conţine numeroase trabecule cărnoase şi 3 - 5 muşchi papilari.
-
D. Faţa internă, care delimitează conul arterial, apropiindu-se de ostiul aortic devine netedă.
-
E. Are pereţi mai groşi ca cei ai ventriculului drept.
Pregunta 38
Pregunta
873. CS Pereţii ventriculului drept:
Respuesta
-
A. Sunt mai groşi ca la cel stâng.
-
B. Au faţa internă accidentată, fiind dotaţi cu trabecule cărnoase şi muşchi papilari.
-
C. Conţin orificii ale venelor mici ale inimii.
-
D. Septul interventricular are o structură similară cu cea a celorlalţi pereţi.
-
E. Conţin coarde tendinoase.
Pregunta 39
Pregunta
875. CM Valva atrioventriculară dreaptă:
Respuesta
-
A. Constă din trei cuspide - anterioară, posterioară şi septală.
-
B. De obicei e dotată cu trei muşchi papilari.
-
C. E ataşată la inelul muscular care se contractă în sistola ventriculului.
-
D. În sistolă separă cavitatea ventriculului de cea a atriului.
-
E. Cuspidele sunt formate din ţesut fibros şi endoteliu.
Pregunta 40
Pregunta
876. CM Valva mitrală:
Respuesta
-
A. Constă din două cuspide - anterioară şi posterioară.
-
B. Fiecare cuspidă e legată cu ambii muşchi papilari - anterior şi posterior.
-
C. Se proiectează în spaţiul intercostal III din stânga, la o lăţime de deget lateral de stern.
-
D. Focarul de auscultaţie a zgomotelor, provocate de ea, se află la o distanţă de 8 - 9 cm spre stânga de linia mediosternală
-
E. Cuspidele ei conțin fascicule musculare.
Pregunta 41
Pregunta
877. CM Cu privire la muşchii papilari:
Respuesta
-
A. Reprezintă formaţiuni rudimentare.
-
B. Contribuie la închiderea valvelor atrioventriculare.
-
C. Deschid valvele atrioventriculare în diastolă.
-
D. Reglează poziția coardelor tendinoase în sistolă.
-
E. Forma lor e variabilă.
Pregunta 42
Pregunta
878. CM Peretele cardiac constă din:
Respuesta
-
A. Pericard.
-
B. Miocard.
-
Epicard
-
D. Endocard.
-
E. Mezocard.
Pregunta 43
Pregunta
879. CM Endocardul:
Respuesta
-
A. Tapetează miocardul din interior.
-
B. Nu acoperă muşchii papilari şi coardele tendinoase.
-
C. Duplicaturi ale lui formează valvele atrioventriculare, aortei, trunchiului pulmonar şi cele ale venei cave inferioare şi a sinusului coronar.
-
D. Reprezintă o pătură fină şi transparentă.
-
E. Nu conţine vase sangvine, dar conține fibre nervoase.
Pregunta 44
Pregunta
880. CM Miocardul atriilor:
Respuesta
-
A. Constă din cardiomiocite.
-
B. E comun cu cel al ventriculelor.
-
C. În atrii e reprezentat de două straturi – superficial – comun şi profund – separat.
-
D. Stratul profund al atriilor conţine fascicule circulare, situate în jurul orificiilor venoase.
-
E. Muşchii pectinaţi sunt formaţi de fascicule longitudinale.
Pregunta 45
Pregunta
881. CM Miocardul ventriculelor:
Respuesta
-
A. Se compune din straturile extern, mediu şi intern.
-
B. La nivelul apexului stratul extern trece in cel intern.
-
C. Straturile extern şi intern sunt individuale, pentru fiecare ventricul.
-
D. Stratul mediu e comun pentru ambele ventricule.
-
E. Muşchii papilari şi trabeculele cărnoase sunt formaţi de fasciculele longitudinale ale stratului intern.
Pregunta 46
Pregunta
882. CM Septul interventricular:
Respuesta
-
A. Reprezintă un perete muscular.
-
B. I se disting porţiunile musculară şi membranoasă.
-
C. E tapetat cu endocard.
-
D. Separă ventriculele de atrii.
-
E. La copii constă numai din porţiunea musculară.
Pregunta 47
Pregunta
883. CM Epicardul:
Respuesta
-
A. Reprezintă foiţa viscerală a pericardului seros.
-
B. Are o structură similară cu cea a membranelor seroase.
-
C. Deoarece constă dintr-o foiţă fină de ţesut conjunctiv tapetată cu mezoteliu e transparent.
-
D. Tapetează cordul din exterior cu excepţia vaselor sangvine mari.
-
E. Se continuă cu foiţa parietală a pericardului seros.
Pregunta 48
Pregunta
884. CM Inima la nou-născut:
Respuesta
-
A. E de formă sferică.
-
B. Are o masă generală de cca 24 g.
-
C. E situată mai sus şi are o poziţie orizontală.
-
D. Faţa ei sternocostală e dată de atriul drept, ventriculul drept şi cea mai mare parte a ventriculului stâng.
-
E. Nu posedă muşchi papilari.
Pregunta 49
Pregunta
885. CM Inima la copil:
Respuesta
-
A. Creşte mai intens în primul an de viață.
-
B. Are linii limitrofe care diferă de cele ale adultului.
-
C. Are muşchii papilari atrofiaţi.
-
D. Nu posedă trabecule cărnoase.
-
E. În septurile interatrial şi interventricular există orificii.
Pregunta 50
Pregunta
886. CM Cu privire la proiecţia inimii:
Respuesta
-
A. În condiţii de normă şocul apexian poate fi sesizat în spaţiul intercostal V la 9 cm spre stânga de linia mediosternală
-
B. Linia limitrofă superioară se află la nivelul marginii inferioare a cartilajelor costale II.
-
C. Linia limitrofă dreaptă se întinde între cartilajele costale III şi V cu 1 - 2 cm lateral de marginea dreaptă a sternului.
-
D. Linia limitrofă stângă se află la 2 - 3 cm medial de linia medioclaviculară stângă.
-
E. Linia limitrofă inferioară coincide cu dreapta trasată prin cartilajele costale IV.
Pregunta 51
Pregunta
887. CS Apexul inimii se proiectează:
Respuesta
-
A. La nivelul coastei V pe linie medioclaviculară stângă.
-
B. La nivelul apofizei xifoide a sternului la două lăţimi de deget spre stânga.
-
C. În spaţiul intercostal V cu 1,5 cm medial de linia medioclaviculară din stânga.
-
D. În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.
-
E. La copii nu se proiectează.
Pregunta 52
Pregunta
888. CS Zgomotul, provocat de valva mitrală se aude mai desluşit:
Respuesta
-
A. În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.
-
B. În spaţiul intercostal V din stânga, lângă stern.
-
C. În spaţiul intercostal V pe linie medioclaviculară stângă.
-
D. În spaţiul intercostal V din dreapta, lângă stern.
-
E. În zona de proiecție a apexului.
Pregunta 53
Pregunta
889. CS Zgomotul, provocat de valva aortică poate fi perceput:
Respuesta
-
A. În spaţiul intercostal III din dreapta, lângă stern.
-
B. În spaţiul intercostal II din stânga, lângă stern.
-
C. La nivelul fuzionării apofizei xifoide cu corpul sternal, din stânga.
-
D. Pe linie sternală, la nivelul spaţiului intercostal V, din dreapta.
-
E. În spaţiul intercostal II din dreapta, lângă stern.
Pregunta 54
Pregunta
890. CM Cu privire la pericardul fibros:
Respuesta
-
A. Aderă strâns la centrul tendinos al diafragmei.
-
B. E separat de stern prin muşchii sternali.
-
C. La nivelul vaselor sangvine mari se continuă cu adventicea acestora.
-
D. E tapetat din interior cu foiţa parietală a epicardului.
-
E. Din anterior şi din părţile laterale e acoperit de pleură.
Pregunta 55
Pregunta
891. CM Pericardul seros:
Respuesta
-
A. Constă din doua foiţe - parietală şi viscerală.
-
B. Foiţa lui viscerală tapetează epicardul.
-
C. Produce lichid pericardic.
-
D. E fixat de stern prin ligg. sternopericardiace.
-
E. Conține lamina muscularis pericardii.
Pregunta 56
Pregunta
892. CM Cavitatea pericardului:
Respuesta
-
A. E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului fibros.
-
B. Reprezintă un spaţiu capilar.
-
C. Conţine o cantitate infimă de lichid seros.
-
D. I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular.
-
E. Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare.
Pregunta 57
Pregunta
893. CM Sinusul transvers al pericardului:
Respuesta
-
A. Reprezintă un spaţiu îngust, situat în jurul pediculului vascular al cordului.
-
B. Din exterior e delimitat de foiţa parietală a pericardului seros.
-
C. Din interior e delimitat de foiţa viscerală a pericardului seros.
-
D. Comunică cu sinusul coronarian.
-
E. Graţie existenţei lui pediculul vascular al cordului poate fi circumtactat.
Pregunta 58
Pregunta
894. CM Sinusul oblic al pericardului:
Respuesta
-
A. Se află sub faţa diafragmatică a inimii.
-
B. Pentru a fi demonstrat cordul trebuie ridicat de apex şi întors spre dreapta.
-
C. E delimitat de venele cavă inferioară şi pulmonare stângi.
-
D. Peretele lui anterior e format de miocardul atriului drept.
-
E. Se continuă cu sinusul transvers.
Pregunta 59
Pregunta
895. CM Scheletul moale al inimii include:
Respuesta
-
A. Aparatul ligamentar al pericardului.
-
B. Inelele fibroase drept şi stâng.
-
C. Inelele conjunctive din jurul orificiilor aortic şi al trunchiului pulmonar.
-
D. Triunghiurile fibroase drept şi stâng.
-
E. Porţiunea membranoasă a septului interventricular.
Pregunta 60
Pregunta
896. CM Pe viu inima poate fi explorată prin:
Respuesta
-
A. Stenoza trunchiului pulmonar.
-
B. Defectul septului interventricular.
-
C. Hipertrofia ventriculului stâng.
-
D. Defectul septului interatrial.
-
E. Hipertrofia ventriculului drept.
Pregunta 61
Pregunta
899. CM Faţa inferioară (diafragmatică) a cordului:
Respuesta
-
A. Vine în raport cu centrul tendinos al diafragmului.
-
B. Se sprijină pe partea sternală a diafragmului.
-
C. Pe ea trece şanţul interventricular posterior.
-
D. Corespunde suprafeţei ventriculului stâng (mai mare) şi ventriculului drept (mai mică).
-
E. Corespunde suprafeţelor ambelor atrii.
Pregunta 62
Pregunta
900. CS Incisura apicală a cordului:
Respuesta
-
A. Se află pe marginea stângă.
-
B. Reprezintă segmentul inferior al şanţului interventricular posterior.
-
C. Întretaie marginea stângă.
-
D. Se formează prin confluerea şanţurilor interventriculare.
-
E. Corespunde apexului cordului.
Pregunta 63
Pregunta
901. CS Apexul cordului este orientat:
Respuesta
-
A. În jos, anterior şi în dreapta.
-
B. În jos, posterior şi în stânga.
-
C. În jos, anterior şi în stânga.
-
D. Spre spaţiul intercostal IV.
-
E. În direcţia processus xiphoideus.
Pregunta 64
Pregunta
902. CM Cu privire la baza cordului:
Respuesta
-
A. E formată de atrii, iar anterior de aortă şi trunchiul pulmonar.
-
B. Corespunde atriilor şi părţii superioare a ventriculului stâng.
-
C. E orientată posterior, în sus şi la dreapta.
-
D. Atinge spaţiul intercostal II din dreapta.
-
E. Formează peretele superior al atriilor.
Pregunta 65
Pregunta
903. CM Marginile cordului:
Respuesta
-
A. Ambele sunt ascuţite.
-
B. Cea dreaptă este mai ascuţită, iar cea stângă – mai rotunjită.
-
C. Marginea stângă e rotunjită, deoarece peretele ventriculului stâng este mai gros.
-
D. Marginea dreaptă corespunde ventriculului drept şi atriului drept.
-
E. Marginea dreaptă este mai scurtă decât cea stângă.
Pregunta 66
Pregunta
904. CM Cu privire la dimensiunile cordului:
Respuesta
-
A. Sunt egale cu dimensiunile pumnului individului respectiv.
-
B. Diametrul longitudinal e de 12-13 cm.
-
C. Diametrul transversal măsoară 9-10 cm.
-
D. Diametrul antero-posterior e de 6-7 cm.
-
E. La femeie sunt mai mari.
Pregunta 67
Pregunta
905. CM Muşchii papilari:
Respuesta
-
A. Au formă conică.
-
B. De la vârful lor pleacă corzile tendinoase.
-
C. Pot fi simpli, bifizi şi multifizi.
-
D. Au diverse forme.
-
E. Muşchii papilari se mai numesc trabeculae carneae.
Pregunta 68
Pregunta
906. CM Septul interatrial:
Respuesta
-
A. Separă atriile de ventricule.
-
B. Prezintă un perete comun pentru ambele atrii.
-
C. Pe faţa lui dreaptă este situată fossa ovalis.
-
D. La nivelul fosei ovale este mult mai subţire.
-
E. Constituie peretele comun al ventriculelor.
Pregunta 69
Pregunta
907. CS Pereţii atriului drept sunt:
Respuesta
-
A. Anterior, atrioventricular, septal, posterior.
-
B. Anterior, posterior, superior, inferior, medial şi lateral.
-
C. Septal şi superoinferior.
-
D. Anterior, posterior, superior şi inferior.
-
E. Anterior şi inferior.
Pregunta 70
Pregunta
908. CM Cu privire la triunghiul Koch:
Respuesta
-
A. Se află în atriul stâng.
-
B. Se află în atriul drept.
-
C. Este delimitat de valvula sinusului coronar, ostiul atrioventricular drept şi fasciculul conjunctiv, care pleacă de la valvula sinusului coronar.
-
D. La nivelul lui se află nodul Aschoff-Tawara.
-
E. La nivelul lui se află nodul sinoatrial.
Pregunta 71
Pregunta
909. CM Cu privire la auriculele inimii:
Respuesta
-
A. Reprezintă formaţiuni rudimentare.
-
B. Se prelungesc din peretele anterior al atriilor respective.
-
C. Reprezintă rezervoare de sânge.
-
D. Se cunosc auriculul drept şi stâng.
-
E. Auriculul stâng este mai lung şi mai îngust ca cel drept.
Pregunta 72
Pregunta
910. CS Aparatul valvular al inimii este constituit din:
Respuesta
-
A. Valvele atrioventriculare dreaptă şi stângă.
-
B. Valva trunchiului pulmonar şi valva aortică.
-
C. Valva atrioventriculară dreaptă, valva atrioventriculară stângă, valva trunchiului pulmonar şi valva aortică.
-
D. Valvele semilunare ale trunchiului pulmonar şi ale aortei.
-
E. Valvele tricuspidă şi bicuspidă.
Pregunta 73
Pregunta
911. CM Valvulele semilunare ale trunchiului pulmonar:
Respuesta
-
A. Se află la marginile ostium tr. pulmonalis.
-
B. Sunt trei: anterioară, dreaptă şi stângă.
-
C. Au aspect de cuib de rândunică.
-
D. Împiedică reîntoarcerea sângelui în ventriculul drept aflat în diastolă.
-
E. Numărul lor e variabil.
Pregunta 74
Pregunta
912. CM Valva aortică:
Respuesta
-
A. Diferă structural de valva trunchiului pulmonar.
-
B. Are structură identică cu cea a valvei trunchiului pulmonar.
-
C. Nodulii ei sunt mai masivi şi mai pronunţaţi.
-
D. Este constituită din valvulele semilunare anterioară, dreaptă şi stângă.
-
E. Este constituită din valvulele semilunare posterioară, dreaptă şi stângă.
Pregunta 75
Pregunta
913. CM Sistemul conductil al inimii este constituit din:
Respuesta
-
A. Fibre musculare netede.
-
B. Fibre musculare atipice dispuse în miocard.
-
C. Fascicule musculare longitudinale.
-
D. Nodul sinoatrial, nodul atrioventricular şi fasciculul atrioventricular.
-
E. Doi pedunculi musculari.
Pregunta 76
Pregunta
914. CM Cu privire la localizarea componentelor sistemului conductil al inimii:
Respuesta
-
A. Pedunculii se răspândesc în miocardul ventriculului stâng.
-
B. Nodul sinoatrial este localizat în peretele posterior al ventriculului drept.
-
C. Nodul sinoatrial (Keith-Flack) se află în peretele atriului drept.
-
D. Nodul atrioventricular (Aschoff-Tawara) este situat în porţiunea inferioară a septului interatrial.
-
E. Pedunculii drept şi stâng ai fasciculului atrioventricular se distribuie în ventriculele corespunzătoare.
Pregunta 77
Pregunta
915. CM Cu privire la importanţa sistemului conductil al inimii:
Respuesta
-
A. Realizează activitatea ritmică a inimii.
-
B. Sincronizează contracţiile atriilor şi ventriculelor.
-
C. Cumulează rolul elementelor nervoase ale cordului.
-
D. Stimulează activitatea atriului şi ventriculului de pe dreapta.
-
E. Realizează automatismul inimii.
Pregunta 78
Pregunta
916. CM Cu privire la endocard:
Respuesta
-
A. Reprezintă un strat gros ce căptuşeşte interiorul camerelor inimii.
-
B. La nivelul atriilor este mai gros, decât al ventriculelor.
-
C. E bine pronunţat pe septul interventricular.
-
D. La nivelul ostiilor aortal şi al trunchiului pulmonar este mai puţin pronunţat.
-
E. Pe septul interventricular este foarte fin.
Pregunta 79
Pregunta
917. CS Miocardul:
Respuesta
-
A. Alcătuieşte pereţii atriilor şi ventriculelor independent de funcţiile lor.
-
B. La nivelul atriilor este mai gros, decât în ventricule.
-
C. E cel mai bine dezvoltat strat al cordului.
-
D. Constă din ţesut muscular scheletic.
-
E. Anatomic este comun pentru atrii şi ventricule.
Pregunta 80
Pregunta
918. CM Triungiurile fibroase din scheletul moale al inimii:
Respuesta
-
A. Există drept şi stâng.
-
B. Se află între inelele fibroase ale orificiilor atrioventriculare şi ale celui aortic.
-
C. Cel stâng este mult mai mare decât cel drept.
-
D. Cel drept leagă ambele inele atrioventriculare şi cel aortic.
-
E. Cel stâng este unit cu septul interventricular.
Pregunta 81
Pregunta
919. CM Pericardului i se disting fețele:
Respuesta
-
A. Pleurală.
-
B. Sternocostală.
-
C. Diafragmatică.
-
D. Mediastinală dreaptă şi stângă.
-
E. Costală.
Pregunta 82
Pregunta
920. CM Prin examenul radiologic la adult se evidenţiază următoarele poziţii principale ale
cordului:
Respuesta
-
A. Transversală.
-
B. Oblică.
-
C. Orizontală.
-
Verticală
-
Mediană
Pregunta 83
Pregunta
921. CM Circulaţia sangvină la făt:
Respuesta
-
A. Este pulmonară.
-
B. Este placentară.
-
C. Circulaţia sangvină mare comunică cu cea mică prin foramen ovale şi ductus arteriosus.
-
D. Are loc numai prin artere.
-
E. Aprovizionează fătul cu O2 şi substanţe nutritive.
Pregunta 84
Pregunta
922. CM În activitatea inimii se disting următoarele faze:
Respuesta
-
A. Sistola generală.
-
B. Sistola atriilor.
-
C. Diastola generală.
-
D. Sistola ventriculelor.
-
E. Diastola ventriculelor.
Pregunta 85
Pregunta
923. CM Lamela viscerală a pericardului seros reprezintă:
Respuesta
-
A. Stratul intern al inimii.
-
B. Stratul extern al inimii.
-
Epicardul
-
D. Două lamele ale pericardului fibros.
-
E. O lamelă, care tapetează din interior pericardul fibros.
Pregunta 86
Pregunta
924. CM Faţa sternocostală a pericardului:
Respuesta
-
A. Aderă nemijlocit la corpul sternului şi cartilajele coastelor IV, V şi VI.
-
B. Se uneşte cu coastele VII, VIII şi IX.
-
C. Se uneşte cu peretele toracelui prin ligamentele sternopericardiace superioare şi inferioare.
-
D. Acoperă pe deplin faţa internă a sternului.
-
E. Aderă la pleurele mediastinale dreaptă şi stângă.
Pregunta 87
Pregunta
925. CM Lichidul pericardic:
Respuesta
-
A. Facilitează alunecarea cordului.
-
B. Împiedică mişcările inimii.
-
C. E un lichid seros.
-
D. Se prezintă ca un lichid vâscos.
-
E. Se află intre pericardul fibros şi seros.
Pregunta 88
Pregunta
926. CS Şocul apexian se determină:
Respuesta
-
A. La apexul inimii.
-
B. În spaţiul intercostal III din stânga.
-
C. La nivelul cartilajului coastei IV din dreapta.
-
D. În spaţiul intercostal IV din dreapta.
-
E. Pe linia medioclaviculară stângă.
Pregunta 89
Pregunta
927. CM Poziţia cordului:
Respuesta
-
A. Depinde de poziţia diafragmului, vârstă şi constituţie.
-
B. La hiperstenici este orizontală.
-
C. La normostenici capătă o poziţie oblică.
-
D. La femei este transversală.
-
E. La astenici e verticală.
Pregunta 90
Pregunta
928. CM Vascularizaţia inimii:
Respuesta
-
A. Se realizează din arterele coronare stângă și dreaptă.
-
B. Artera coronară dreaptă irigă atriul drept, ventriculul drept, muşchii papilari ai ventriculului stâng, septul interatrial.
-
C. Artera coronară stângă irigă septul interventricular, muşchii papilari ai ventriculului drept, inelele fibroase.
-
D. Artera coronară posterioară irigă ţesuturile cardiace adiacente şanţului interventricular posterior
-
E. Pot exista și artere coronare suplimentare.
Pregunta 91
Pregunta
929. CS Dintre tipurile de distribuire a arterelor coronare predominant este:
Respuesta
-
Uniform
-
B. Dextrocoronarian.
-
Sinistrocoronarian
-
D. Dextrocoronarian mediu.
-
E. Sinistrocoronarian mediu.
Pregunta 92
Pregunta
930. CS Ramurile arterelor coronare:
Respuesta
-
A. Nu anastomozează între ele.
-
B. Formează două inele arteriale.
-
C. Formează reţele vaste de anastomoze, localizate mai ales în miocard.
-
D. Anastomozează cu ramurile arterei pericardiacofrenice.
-
E. Toate sunt de tip conectant.
Pregunta 93
Pregunta
931. CM Arterele inimii:
Respuesta
-
A. Au origine constantă.
-
B. Variază ca număr.
-
C. Variază ca origine.
-
D. În paralel cu ele pot exista artere suplimentare.
-
E. Pot porni de la artera toracică internă.
Pregunta 94
Pregunta
932. CM Venele inimii:
Respuesta
-
A. Sunt mai puţin numeroase ca arterele.
-
B. Cele mai multe dintre cele mari afluează în sinusul coronar.
-
C. Toate se varsă direct în camerele inimii.
-
D. Direct în camerele inimii, mai ales în atriul drept se varsă doar venele cardiace minime.
-
E. Venele cardiace anterioare sunt afluenţi ai sinusului coronar.
Pregunta 95
Pregunta
933. CS Sinusul coronar:
Respuesta
-
A. Reprezintă o reminiscenţă a venei cardinale comune stângi.
-
B. Este localizat în şanţul interventricular posterior.
-
C. Se varsă în atriul stâng.
-
D. Se întinde de la apexul inimii până la nivelul şanţului coronar.
-
E. Colectează sângele din toate venele inimii.
Pregunta 96
Pregunta
934. CM In sinusul coronar afluează:
Respuesta
-
A. Vena anterioară a ventriculului stâng.
-
B. Vena cardiacă medie.
-
C. Vena cordis parva.
-
D. Vena longitudinală a atriului drept.
-
E. Vv. cordis minimae.
Pregunta 97
Pregunta
935. CS Reţele de capilare limfatice se află:
Respuesta
-
A. Doar în endocard.
-
B. Doar în epicard.
-
C. Doar în miocard.
-
D. Doar în pericard.
-
E. În toate cele menţionate.
Pregunta 98
Pregunta
936. CM Spre ganglionii limfatici regionali limfa de la cord e transportată prin:
Respuesta
-
A. Vasul limfatic cardiac anterior.
-
B. Vasul limfatic cardiac posterior.
-
C. Vasul limfatic atrioventricular.
-
D. Vasul limfatic cardiac drept.
-
E. Vasul limfatic cardiac stâng.
¿Quieres crear tus propios Tests gratis con GoConqr? Más información.