morfologie compl.simplu 1-100

Descripción

Test sobre morfologie compl.simplu 1-100, creado por tatiana c el 10/06/2021.
tatiana c
Test por tatiana c, actualizado hace más de 1 año
tatiana c
Creado por tatiana c hace más de 3 años
768
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
1. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 46 corespunde:
Respuesta
  • A . primului premolar superior din dreapta
  • B . primului molar inferior din dreapta
  • C .primului premolar superior din stânga
  • D. primului premolar inferior din stânga
  • E. primului molar superior din stânga

Pregunta 2

Pregunta
2. CS. Conform sistemului Federației Dentare Internaționale de notare a dinţilor 34 corespunde:
Respuesta
  • A. caninului superior din dreapta
  • B .primului premolar superior din dreapta
  • C. primului premolar inferior din stânga
  • D. caninului inferior din stânga
  • E. caninului inferior din dreapta

Pregunta 3

Pregunta
3. CS. Pentru Relatie Centrica este caracteristic:
Respuesta
  • A.poziţia cea mai înaltă, posterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
  • B.poziţia cea mai înaltă, anterioară şi neforţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
  • C. poziţia medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
  • D.poziţia posterioară, forţată a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare
  • E. poziţia cea mai inferioară şi medie a condililor articulari ai mandibulei în fosele articulare

Pregunta 4

Pregunta
4. CS. Pentru poziţia de Ocluzie Centrică este caracteristic:
Respuesta
  • A. condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica posterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
  • B.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica inferior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm
  • C.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica anterior în fosele articulare cu 0,1 – 1,5 mm instalându-se la baza pantelor tuberculilor articulari
  • D.condilii articulari ai mandibulei se deplasează din Relatie Centrica în poziţia medie a foselor articulare cu 0,1–1,5mm
  • E.condilii articulari ai mandibulei se rotesc în fosele articulare făcând o mişcare de 0,1 – 1,5 mm

Pregunta 5

Pregunta
5. CS. Spaţiul de inocluzie fiziologică în mediu este egal cu:
Respuesta
  • A. 0,5 – 1,0 mm
  • B.1,0 – 1,5 mm
  • C.2,0 – 3,0 mm
  • D.3,5 – 4,0 mm
  • E.4,5 – 5,0 mm

Pregunta 6

Pregunta
6. CS. Elementele componente ale sistemului stomatognat (aparatului dento-maxilar) sînt:
Respuesta
  • A.nasul
  • B.urechele
  • C.muşchii orofaciali şi mobilizatori a mandibulei
  • D.craniul
  • E.ochii

Pregunta 7

Pregunta
7. CS. Perioada de modelare a sistemului stomatognat (ADM) corespunde:
Respuesta
  • A.perioadei intrauterine
  • B.perioadei postnatale pînă la 3 ani
  • C.3-6 ani
  • D.de la 16 ani pînă la sfîrşitul vieţii
  • E.6-16 ani

Pregunta 8

Pregunta
8. CS. Factorii ce influenţează evoluţia sistemului stomatognat ( ADM):
Respuesta
  • A.climaterici
  • B.neuroendocrini
  • C.geografici
  • D.purtarea
  • E.fizionomici

Pregunta 9

Pregunta
9. CS. Grosimea plăcilor corticale la mandibulă este în dependenţă de:
Respuesta
  • A.intensitatea respiraţiei
  • B.gradul de forţă pe care îl suportă mandibula în timpul funcţiei
  • C.stereotipul actului de masticaţie
  • D.funcţia glandelor salivare
  • E.funcţia analizatorică

Pregunta 10

Pregunta
10. CS. Forţa absolută a muschilor ridicători ai mandibulei este:
Respuesta
  • A.290-300 kg
  • B.390-400 kg
  • C.490-500kg
  • D.590-600 kg
  • E.690-700 kg

Pregunta 11

Pregunta
11. CS. Liniile de rezistenţă verticale (contraforsele) la maxilă sunt:
Respuesta
  • A.subnazale
  • B.nazo-frontale
  • C.palatinale
  • D.postero-anterioare
  • E.suborbitale

Pregunta 12

Pregunta
12. CS. Muşchii masticatori cu inserţie pe mandibulă sunt:
Respuesta
  • A.transversali ai nasului
  • B.ridicători a buzei superioare
  • C.ridicători a aripelor nasale
  • D.orbiculari ai gurii
  • E.maseterici

Pregunta 13

Pregunta
13. CS. Muşchii mimici (oro-faciali) sunt:
Respuesta
  • A.a limbii
  • B.pteriogoidieni externi
  • C.orbiculari ai gurii
  • D.temporali
  • E.pterigoidieni interni

Pregunta 14

Pregunta
14. CS. Definiţie “presiune masticatorie” este:
Respuesta
  • A.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe un sector al arcadelor dentare în timpul funcţiei
  • B.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la maxilă
  • C.forţa muşcilor ridicători, care se realizează pe întreaga arcadă dentară la mandibulă
  • D.forţa muşchilor ridicători, care se realizează pe ambele arcade dentare în întregime
  • E.aşa forţă nu exzistă

Pregunta 15

Pregunta
15. CS. Ungiul traectoriei articulare sagitale în mediu este:
Respuesta
  • A.250
  • B.330
  • C.400
  • D.600
  • E.500

Pregunta 16

Pregunta
16. CS. Articulaţia temporo-mandibulară (ATM) este o articulaţie:
Respuesta
  • A.congruientă
  • B.incongruientă
  • C.convexă
  • D.concavă
  • E.convex-concavă

Pregunta 17

Pregunta
17. CS.Spaţiul periodontal ca normă în regiunea apexului în mediu este egal cu:
Respuesta
  • A.2,5mm
  • B.0,25mm
  • C.0,17mm
  • D.0,09mm
  • E.0,35mm

Pregunta 18

Pregunta
18. CS. Indicii medii a rezistenţei parodontului după Haber pentru incisivii centrali la bărbaţi sînt egale:
Respuesta
  • A.15 kg
  • B.20 kg
  • C.25 kg
  • D.30 kg
  • E.35 kg

Pregunta 19

Pregunta
19. CS. Dinţii frontali au comun:
Respuesta
  • A.prezenţa 5 suprafeţe verticale
  • B.suprafeţele orale şînt convexe
  • C.suprafeţele verticale sunt concave
  • D.prezenţa ecuatorului în treimea cervicală
  • E.prezenţa a două şanţuri pe suprafeţele vestibulare

Pregunta 20

Pregunta
20. CS. Dinţii se diferenţiază după:
Respuesta
  • A.semnul fosetelor
  • B.numărul dinţilor
  • C.semnul coletului
  • D.culoarea cerii
  • E.forma coroanei şi cuspizi

Pregunta 21

Pregunta
21. CS. Suprafaţa vestibulară a incisivilor maxilari este:
Respuesta
  • A.dreptungiulară
  • B.romboiodală
  • C.alungită
  • D.conică
  • E.trunchi de con invers

Pregunta 22

Pregunta
22. CS. Suprafeţele proximale ale dinţilor laterali sînt:
Respuesta
  • A.trunchi de con invers
  • B.conice
  • C.trapezoidale
  • D.trunchi de con cu baza spre ocluzal
  • E.dreptungiulare cu laturile convexe

Pregunta 23

Pregunta
23. CS. Pe suprafaţa orală a dinţilor frontali este prezent:
Respuesta
  • A.nui nimic
  • B.cingulum
  • C.tuberculul Black
  • D.tuberculul Carabelli
  • E.tuberculul Zuckerkordl

Pregunta 24

Pregunta
24. CS. Cuspizii de sprijin a premolarilor şi molarilor formează suprafeţe de sprijin din:
Respuesta
  • A.cuspizii linguali ai premolarilor şi molarilor inferiori
  • B.cuspizii vestibulari ai premolarilor şi molarilor inferiori
  • C.cuspizii palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori
  • D.cuspizii palatinali numai a premolarilor superiori
  • C.cuspizii palatinali numai a molarilor superiori

Pregunta 25

Pregunta
25. CS. Formele fiziologice ale arcadelor dentare:
Respuesta
  • A.forma de “V”
  • B.forma de omega
  • C.semicerc
  • D.forma de “M”
  • E.parabolă, elipsă

Pregunta 26

Pregunta
26. CS. Curba de ocluzie sagitală Spee este:
Respuesta
  • A.linia convenţională care va trece în zona dinţilor laterali a mandibulei tangenţial vîrfurilir cuspizilor vestibulari
  • B.dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar mandibular
  • C.totalitatea dinţilor în arcadele dentare
  • D.linia care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali ale dinţilor laterali maxilari
  • E.linia care uneşte numai cuspizii orali a dinţilor laterali maxilari

Pregunta 27

Pregunta
27. CS. Curba de ocluzie transversală Monson-Willson este:
Respuesta
  • A.linia de contact a arcadelor dentare antagoniste
  • B.dreaptă, trasată de la primul premolar pînă la ultimul molar maxilar
  • C.curba imaginară care uneşte cuspizii vestibulari şi linguali de pe o hemiarcada cu cei omogeni de pe hemiarcada dentară opusă
  • D.linia care uneşte cuspizii orali a dinţilor laterali de pe o hemiarcadă
  • E.segmentul de cerc a cărui centru se află intraorbital

Pregunta 28

Pregunta
28. CS. La semnele ocluziei centrice în ocluzia ortognată se referă:
Respuesta
  • A.fiecare dinte are numai un singur dinte antagonist
  • B.contact cu un antagonist au numai dinţii 4.1şi 3.1
  • C.cuspizii vestibulari al primului molar mandibular acoperă antagonistul
  • D.cheia ocluziei Angle nu este dereglată
  • E.lipsa contactului între dinţii frontali

Pregunta 29

Pregunta
29. CS. Spaţiul minim de inocluzie e prezent la:
Respuesta
  • A.pronunţarea fonemei “S”
  • B.pronunţarea fonemei “F”
  • C.pronunţarea vocalei “A”
  • D.pronunţarea cuvîntului “treizeci şi trei”
  • E.prezenţa contactelor numai între marginile incisivale a dinţilor frontali

Pregunta 30

Pregunta
30. CS. Bonwill consideră că profunzimea curbei de ocluzie sagitale Spee depinde de:
Respuesta
  • A.contracţia simetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
  • B.contracţia asimetrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
  • C.de gradul de supraacoperire a dinţilor frontali inferiori de cei superiori
  • D.stereotipul actului de masticaţie
  • E.caracterul produselor alimentare

Pregunta 31

Pregunta
31. CS. Bonwill consideră că contactele dento-dentare dintre arcadele dentare în trei puncte la mişcarea de propulsie a mandibulei se instalează datorită:
Respuesta
  • A.actului de deglutiţie
  • B.curburii de ocluzie sagitală Spee
  • C.planului de ocluzie
  • D.ariilor ocluzale
  • E.curburii de ocluzie transversale Monson-Willson

Pregunta 32

Pregunta
32. CS. Fenomenul Cristhensen sagital se caracteriziază cu:
Respuesta
  • A.apariţia unui spaţiu de inocluzie completă în zonele laterale ale arcadelor dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
  • B.contacte multiple dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
  • C.contacte maximale dintre arcadele dentare în ocluzia centrică
  • D.contracţia maximală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
  • E.cu contracţia medie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

Pregunta 33

Pregunta
33. CS. Din tipurile de ocluzie fiziologică fac parte:
Respuesta
  • A.dreaptă sau cap-la-cap
  • B.deschisă
  • C.încrucişată
  • D.închisă
  • E.adîncă

Pregunta 34

Pregunta
34. CS. Fenomenul Cristhensen lateral se caracterizează prin:
Respuesta
  • A.apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea de balans la mişcarea de lateralitate a mandibulei
  • B.apariţia spaţiului dintre arcadele dentare pe partea activă (lucrătoare) la mişcarea de lateralitate a mandibulei
  • C.absenţa spaţiului dintre arcadele dentare la mişcarea de propulsie a mandibulei
  • D.contacte dento-dentare maximale dintre arcadele dentare
  • E.contracţie simertică, bilaterală maximă a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

Pregunta 35

Pregunta
35. CS. Segmentul frontal al planului de ocluzie este paralel:
Respuesta
  • A.liniei trago-nazale
  • B.planului Camper
  • C.liniei bipupilare
  • D.liniei mediane a feţei
  • E.liniei interincisivale

Pregunta 36

Pregunta
36. CS. Planul orizontal Camper trece:
Respuesta
  • A.de la marginea inferioară a aripii nazale pînă la centrul tragusului
  • B.de la spina nazală posterioară pînă la marginea superioară a conductelor auditive externe
  • C.de la spina nazală posterioară pînă la marginea inferioară a conductelor auditize externe
  • D.pe marginea incisivală a dinţilor frontali inferiori
  • E.pe marginea incisivală a dinţilor frontali superiori

Pregunta 37

Pregunta
37. CS. Semnele caracteristice ale ocluziei ortognate pentru toţi dinţii sînt:
Respuesta
  • A.fiecarea dinte este în contact cu doi dinţi antagonişti cu excepţia incisivilor centrali inferiori şi a molarilor de minte de pe maxilă
  • B.fiecarea dinte este în contact numai cu dintele antagonist
  • C.fiecarea dinte este în contact numai la actul de deglutiţie
  • D.fiecare dinte este în contact numai la actul de fonaţie
  • E.dinţii între arcadele dentare nu contactează

Pregunta 38

Pregunta
38. CS. Planul de ocluzie în zona frontală trece:
Respuesta
  • A- pe marginea incisivală a incisivilor centrali inferiori
  • B- pe marginea incisivală a incisivilor centrali superiori
  • C- pe marginea incisivală a incisivilor laterali superiori
  • D- în zona ecuatorului anatomic a dinţilor frontali superiori
  • E- în zona cervicală a incisivilor superiori

Pregunta 39

Pregunta
39. CS. Aria de ocluzie este o suprafaţă:
Respuesta
  • A- formată din succesiunea suprafeţelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte
  • B- imaginară
  • C- anterioară
  • D- posterioară
  • E- nereală

Pregunta 40

Pregunta
CS. Datorită curburii sagitale de ocluzie Spee la închiderea arcadelor dentare în ocluzie centrică se v-a observa că:
Respuesta
  • A- dinţii laterali superiori nu întretae planul de ocluzie
  • B- dinţii laterali superiori întretaie planul de ocluzie
  • C- dinţii laterali iferiori întretae planul de ocluzie
  • D- dinţii laterali iferiori cu feţele ocluzale ating planul de ocluzie
  • E- dinţii laterali nu au nici un raport cu planul de ocluzie

Pregunta 41

Pregunta
41. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 13 corespunde:
Respuesta
  • caninului superior din dreapta
  • B – caninului inferior din stanga
  • C – caninului superior din stanga
  • D –incisivului central superior din stanga
  • E –incisivului central inferior din dreapta

Pregunta 42

Pregunta
42. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 24 corespunde:
Respuesta
  • A – primului premolar inferior din dreapta
  • B – premolarului doi inferior din stanga
  • C – primului premolar superior din stanga
  • D – molarului doi inferior din dreapta
  • E – primului molar superior din stanga

Pregunta 43

Pregunta
43. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 32 corespunde:
Respuesta
  • A – caninului inferior din stanga
  • B – incisivului lateral superior din stanga
  • C – incisivului central superior din dreapta
  • D – incisivului lateral inferior din dreapta
  • E – incisivului lateral inferior din stanga

Pregunta 44

Pregunta
44. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 48 corespunde:
Respuesta
  • A – primului molar superior din dreapta
  • B – molarului trei inferior din dreapta
  • C – primului premolar superior din stânga
  • D – primului premolar inferior din stânga
  • E – molarului trei inferior din stanga

Pregunta 45

Pregunta
45. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 15 corespunde:
Respuesta
  • A –primului premolar superior din dreapta
  • B – primului molar inferior din dreapta
  • C –molarului doi superior din stânga
  • D – premolarului doi superior din dreapta
  • E – incisivului central din stanga

Pregunta 46

Pregunta
46. CS. Conform sistemului Federatiei Dentare Internationale de notare a dinţilor 26 corespunde:
Respuesta
  • A – primului molar superior din stanga
  • B – primului premolar superior din stanga
  • C – primului molar inferior din dreapta
  • D – molarului doi inferior din stanga
  • E – caninului superior din dreapta

Pregunta 47

Pregunta
47. CS. Periodontiul este constituit din :
Respuesta
  • A –tesut conjunctiv adipos
  • B – tesut conjunctiv lax
  • C – tesut conjunctiv fibros
  • D –tesut conjunctiv elastic
  • E –tesut osos spongios

Pregunta 48

Pregunta
48. CS. Arcada dentara prezinta cele doua zone topografice:
Respuesta
  • A-zona masticatorie si zona fizionomica
  • B-zona principala si zona secundara
  • C-zona superioara si zona inferioara
  • D-zona frontala si zona laterala
  • E-zona centrala si zona posterioara

Pregunta 49

Pregunta
49. CS. Cementul:
Respuesta
  • A- este abundent vascularizat
  • B- conţine numeroase terminaţiuni nervoase
  • C- este localizat în zona coroanei dentare
  • D- este localizat în zona rădăcinii dentare
  • E- duritatea cementuliu este mai mare decăt cea a dentinei

Pregunta 50

Pregunta
50. CS. Pulpa dentară:
Respuesta
  • A- derivă din ectoderm
  • B- reprezintă unitatea morfo-functionala a dintelui
  • C- este constituită dintr-un ţesut conjunctiv lax, nemineralizat
  • D-este constituită dintr-un ţesut conjunctiv dur, mineralizat
  • F- odată cu înaintarea în vârstă cresc dimensiunile pulpei dentare

Pregunta 51

Pregunta
51. CS. Smalţul conţine:
Respuesta
  • A- substanţe neorganice - 3-4% substanţe organice - 96-97%
  • B- substanţe organice - 3-4 % substanţe neorganice - 96-97%
  • C- substanţe organice - 30% substanţe neorganice - 70%
  • D- substanţe organice -70% substanţe neorganice -30 %
  • F- substanţe organice -28 % substanţe neorganice -72%

Pregunta 52

Pregunta
52. CS. Din punct de vedere practic deosebim urmatoarele variante de relatii ocluzale:
Respuesta
  • A-laterala din dreapta,laterala din stanga, centrica, oblica
  • B-anterioara, posteriora, superioara si inferioara
  • C-mediana, anterioara, posterioara, laterala din dreapta si laterala din stanga
  • D-centrica, superioara din dreapta, inferioara din stanga
  • E-centrica, anterioara, posterioara, laterala din dreapta si laterala din stanga

Pregunta 53

Pregunta
53. CS. Planul Frankfurt:
Respuesta
  • A- este obtinut la trasarea unei linii care uneste punctele antropologice porion si orbital,de aceea mai e cunoscut si ca planul auriculoorbital.
  • B-trece sub planul Camper si este paralel cu el
  • C-imparte Sistemul Stomatognat in doua parti: inferioara si superioara.
  • D-este utilizat de catre proteticieni la determinarea ocluziei centrice la pacientii cu edentatii totale
  • E-acest plan imparte fata in trei parti proportionale:superioara,mijlocie si inferioara

Pregunta 54

Pregunta
54. CS. Adamantina la colet este acoperită de cement în:
Respuesta
  • A. 65% cazuri
  • B. 25% cazuri
  • C. 35% cazuri
  • D. 10% cazuri
  • E. 5% cazuri

Pregunta 55

Pregunta
55. CS. Adamantina şi cementul la coletul dentar se întâlnesc cap în cap în:
Respuesta
  • A. 30%
  • B. 35%
  • C. 12%
  • D. 25%
  • E. 50%

Pregunta 56

Pregunta
56. CS. Între adamantină şi cement poate exista o breşâ în:
Respuesta
  • A. 10%
  • B. 25%
  • C. 65%
  • D. 55%
  • E. 100%

Pregunta 57

Pregunta
57. CS. Care este formaţiunea structurală fundamentală a adamantinei:
Respuesta
  • A. Perikymatile
  • B. Diazoniile
  • C. Prismele de smalţ
  • D. Fisurile
  • E. Sectoarele aprismatice

Pregunta 58

Pregunta
58. CS. Prismele de adamantină au striaţii transversale succesive care reflectă:
Respuesta
  • A. Dereglări de mineralizare
  • B. Dereglări structurale
  • C. Ritmul nictemeral de depuneri a sărurilor minerale
  • D. Proces de hipercalcinare
  • E. Proces de hipocalcinare

Pregunta 59

Pregunta
59. CS. Care este unitatea structurală de bază a prismei smalţului:
Respuesta
  • A. Teaca prismei
  • B. Hidraţii de ioni asociaţi
  • C. Cristalele de natură apatoidă
  • D. Apa asociată
  • E. Apa liberă

Pregunta 60

Pregunta
60. CS. În componenţa materiei anorganice a adamantinei calciul se conţine
Respuesta
  • A. 20%
  • B. 25%
  • C. 37%
  • D. 39,4%
  • E. 30%

Pregunta 61

Pregunta
61. CS. În componenţa materiei anorganice a smalţului fosforul constitue:
Respuesta
  • A. 17%
  • B. 20%
  • C. 22,5%
  • D. 18%
  • E. 25,3%

Pregunta 62

Pregunta
62. CS. Coraportul molar Ca/P în apatitele cristalelor smalţului constitue:
Respuesta
  • A. 1,20
  • B. 1,70
  • C. 1,67
  • D. 1,80
  • E. 1,50

Pregunta 63

Pregunta
63. CS. Dezintegrarea cristalelor adamantinei are loc cînd coraportul Ca/P este:
Respuesta
  • A. 1,67
  • B. 1,65
  • C. 2,00
  • D. 1,33
  • E. 1,40

Pregunta 64

Pregunta
64. CS. Coraportul Ca/P în adamantină rezistă la dezintegrare:
Respuesta
  • A. 1,67
  • B. 1,65
  • C. 2,0
  • D. 1,33
  • E. 1,40

Pregunta 65

Pregunta
65. CS. Fiecare cristal de adamantină are lungimea medie de:
Respuesta
  • A. 160 nm
  • B. 120 nm
  • C. 200 nm
  • D. 700 nm
  • E. 900 nm

Pregunta 66

Pregunta
66. CS. Fiecare cristal de adamantină are grosimea medie:
Respuesta
  • A. 26 nm
  • B. 35 nm
  • C. 40 nm
  • D. 20 nm
  • E. 10 nm

Pregunta 67

Pregunta
67. CS. Fiecare cristal de adamantină are un strat de hidraţi de ioni asociaţi de mărimea:
Respuesta
  • A. 5A
  • B. 8A
  • C. 9A
  • D. 10A
  • E. 6A

Pregunta 68

Pregunta
68. CS. Lăţimea medie a cristalului de adamantină este de:
Respuesta
  • A. 20-30 nm
  • B. 35-55 nm
  • C. 40-70 nm
  • D. 50-80 nm
  • E. 90-95 nm

Pregunta 69

Pregunta
69. CS. Distanţa dintre cristalele adamantinei este de:
Respuesta
  • A. 15A
  • B. 17A
  • C. 25A
  • D. 19A
  • E. 20A

Pregunta 70

Pregunta
70. CS. Pe lîngă apa asociată în smalţ există şi:
Respuesta
  • A. Limfă
  • B. Sînge
  • C. Apa liberă
  • D. Saliva
  • E. Lichid bucal

Pregunta 71

Pregunta
71. CS. Volumul total al apei în smalţ constitue:
Respuesta
  • A. 5%
  • B. 2,5%
  • C. 3%
  • D. 4,5%
  • E. 3,8%

Pregunta 72

Pregunta
72. CS. Cantitatea totală de proteine în adamantină este de:
Respuesta
  • A. 0,10%
  • B. 0,12%
  • C. 0.15%
  • D. 0,18%
  • E. 0,19%

Pregunta 73

Pregunta
73. CS. Adamantina are următoarea compoziţie anorganică:
Respuesta
  • A. 36%
  • B. 50%
  • C. 95%
  • D. 99%
  • E. 100%

Pregunta 74

Pregunta
74. CS. Peste câte ore după aplicarea aminoacizilor pe adamantină ei pătrund în dentină:
Respuesta
  • A. 5 ore
  • B. 3 ore
  • C. 4 ore
  • D. 3,5 ore
  • E. 2 ore

Pregunta 75

Pregunta
75. CS. Peste câte ore după aplicarea vitaminelor pe adamantină ele pătrund în dentină:
Respuesta
  • A. 2 ore
  • B. 3 ore
  • C. 7 ore
  • D. 6 ore
  • E. 4 ore

Pregunta 76

Pregunta
76. CS. Procesele de acumulare de substanţe anorganice în adamantină sunt deosebit de intense în:
Respuesta
  • A. Al treilea an de la erupţie
  • B. Al patrulea an de la erupţie
  • C. Primul an de la erupţie
  • D. Al zecilea an de la erupţie
  • E. Primele 6 luni de la erupţie

Pregunta 77

Pregunta
77. CS. Duritatea smalţului după scară Mohs este:
Respuesta
  • A. 1-2 grade
  • B. 3-4
  • C. 5-6
  • D. 5-7
  • E. 5-8

Pregunta 78

Pregunta
78. CS. Duritatea smalţului la mm2 variază după Wickers atingînd circa:
Respuesta
  • A. 150 kg/mm2
  • B. 100 kg/mm2
  • C. 200 kg/mm2
  • D. 250-800 unităţi
  • E. 50 kg/mm2

Pregunta 79

Pregunta
79. CS. Segmentele luminoase ale benzilor Gunther-Schreger sunt denumite:
Respuesta
  • A. Smalţ noduros
  • B. Perikymatii
  • C. Diazonii
  • D. Parazonii
  • E. Linii de suprapunere

Pregunta 80

Pregunta
80. CS. Sectoarele întunecate din cadrul benzilor Guther-Schreger poartă denumirea de:
Respuesta
  • A. Linii Schreger
  • B. Parazonii
  • C. Benzi transversale
  • D. Diazonii
  • E. Perikymatii

Pregunta 81

Pregunta
81. CS. Liniile Retzius apar pe secţiune transversală prin dinte sub aspectul unor:
Respuesta
  • A. Smocuri de iarbă
  • B. Benzi continue paralele cu axul lung al dintelui
  • C. Formaţiuni fuziforme
  • D. Inele concentrice dispuse la intervale regulate
  • E. Inele concentrice dispuse la intervale neregulate

Pregunta 82

Pregunta
82. CS. În ce zonă a coroanei dentare smalţul are grosime maximă:
Respuesta
  • A. Cusprizii premolarilor
  • B. Coletul molarilor
  • C. Cusprizii molarilor
  • D. Coletul incisivilor
  • E. Marginea incizală a incisivilor

Pregunta 83

Pregunta
83. CS. Zona de predilecţie a fusurilor şmalţului este:
Respuesta
  • A. Zona coletului
  • B. Zona cuspizilor
  • C. Zona mijlocie a coroanei dentare
  • D. Treimea internă a smalţului
  • E. Treimea externă a smalţului

Pregunta 84

Pregunta
84. CS. Care sunt fibrele specifice dentinei parapulpare:
Respuesta
  • A. Fibrele de reticulină
  • B. Fibrele elastice
  • C. Fibrele Ebner
  • D. Fibrele Şarpey
  • E. Fibrele Korff

Pregunta 85

Pregunta
85. CS. Elementul structural caracteristic unui canalicul dentinar este:
Respuesta
  • A. Prezenţa fibrelor nervoase mielinice
  • B. Liniile de creştere Ebner
  • C. Calibrul uniform
  • D. Prezenţa fibrelor Şarpey
  • E. Îngustarea periferică a calibrului

Pregunta 86

Pregunta
86. CS. Unde se depozitează dentină secundară la premolarii inferiori:
Respuesta
  • A. Treimea apicală a canalului radicular
  • B. Peretele oral al camerei pulpare
  • C. Podeaua camerei pulpare
  • D. Tavanul camerei pulpare
  • E. Peretele vestibular al camerei pulpare

Pregunta 87

Pregunta
87. CS. Unde întâlnim cel mai des dentina terţiară:
Respuesta
  • A. În dentina radiculară a vârstnicilor
  • B. În dentina coronară a vârstnicilor
  • C. Sub fosetele ocluzale
  • D. Sub şanţurile ocluzale
  • E. Sub cariile cu evoluţie lentă

Pregunta 88

Pregunta
CS. În compoziţia lichidului dentinar întră:
Respuesta
  • A. Acizi graşi esenţiali
  • B. Aminoacizi liberi
  • C. Glucoproteine
  • D. Fosfolipide
  • E. Proteoglicani

Pregunta 89

Pregunta
89. CS. În compoziţia lichidului dentinar întră:
Respuesta
  • A. Apă
  • B. Glucoză
  • C. Acetilcolină
  • D. Fructoză
  • E. Dizaharide

Pregunta 90

Pregunta
90. CS. Masa principală a dintelui o constitue:
Respuesta
  • A. Cementul
  • B. Smalţul
  • C. Dentina
  • D. Pulpa
  • E. Vasele sangvine

Pregunta 91

Pregunta
91. CS. În decursul vieţii are loc:
Respuesta
  • A. Micşorarea grosimii stratului de dentină
  • B. Mărirea grosimii stratului de dentină
  • C. Grosimea dentinei rămâne neschimbată
  • D. Are loc resorbţia dentinei
  • E. Are loc regenerarea dentinei

Pregunta 92

Pregunta
92. CS. Grosimea dentinei la nivelul marginelor incizale a dinţilor frontali superiori este:
Respuesta
  • A. 2 –2,5 mm
  • B. 6 mm
  • C. 3 – 5 mm
  • D. 7 – 8 mm
  • E. 6,7 – 6,8 mm

Pregunta 93

Pregunta
93. CS. Grosimea dentinei cuspizilor este cuprinsă între:
Respuesta
  • A. 3 – 7 mm
  • B. 2 – 2,5 mm
  • C. 7,5 – 8 mm
  • D. 9 mm
  • E. 1,2 mm

Pregunta 94

Pregunta
94. CS. Cementul acelular este situat:
Respuesta
  • A. În regiunea apexului
  • B. Pe toată suprafaţa rădăcinii
  • C. În regiunea bifurcaţiei
  • D. În orificiul apical
  • E. La limita cu smalţul

Pregunta 95

Pregunta
95. CS. Care sunt cele mai numeroase celule pulpare:
Respuesta
  • A. Plasmocitele
  • B. Macrofagocitele
  • C. Fibroblaştii
  • D. Granulocitele
  • E. Polimorfonuclearele neutrofile

Pregunta 96

Pregunta
96. CS. Pulpa tânără conţine un număr de fibrile:
Respuesta
  • A. Mare
  • B. Redus
  • C. Nu conţine
  • D. Pulpa coronară comportă mai multe fibrile
  • E. Pulpa radiculară comportă mai multe fibrile

Pregunta 97

Pregunta
97. CS. Prelungirile periferice a odontoblastelor sunt situate în:
Respuesta
  • A. Predentină
  • B. Dentină
  • C. Canaliculele dentinare
  • D. Stratul central
  • E. Stratul subodontoblastic

Pregunta 98

Pregunta
98. CS. Stratul subodontoblastic al pulpei conţine:
Respuesta
  • A. Odontoblaste
  • B. Pulpocite
  • C. Histiocite
  • D. Celule plasmatice
  • E. Monocite

Pregunta 99

Pregunta
99. CS. Cele mai numeroase celule ale pulpei sunt:
Respuesta
  • A. Odontoblastele
  • B. Fibroblastele
  • C. Histiocitele
  • D. Celulele plasmatice
  • E. Monocitele

Pregunta 100

Pregunta
100. CS. Histiocitele pulpare pot deveni active căpătînd caractere de:
Respuesta
  • A. Odontoblaste
  • B. Pulpocite
  • C. Macrofagocite veritabile
  • D. Fibroblaste
  • E. Celule plasmatice
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Cantares Gallegos
anxosriv
El Cuerpo Humano: Aparatos y Sistemas
Diego Santos
Fechas y constituciones España
tinctor
Linea del tiempo Ciencia
erick romero
MAPAS CONCEPTUALES DIGITALES
Ana Maria Orozco
ELEMENTOS DE LA NORMATIVIDAD EN LA CONTABILIDAD COLOMBIANA
fhernandez97
HISTORIA: HECHOS, PERSONAJES...
Ulises Yo
Terrestrial Ecosystems
Francisco Alcaraz López
DALÍ...
JL Cadenas
Ejemplo incompleto mapa conceptual Parte de las Plantas
Giglia Gómez Villouta