E 201-250

Descripción

Test sobre E 201-250, creado por Digi digi Tra la la el 26/12/2021.
Digi digi Tra la la
Test por Digi digi Tra la la, actualizado hace más de 1 año
Digi digi Tra la la
Creado por Digi digi Tra la la hace casi 3 años
260
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
201. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale la al doilea premolar maxilar superior între:
Respuesta
  • 18 mm – 28 mm
  • 17 mm – 27 mm
  • 20 mm – 32 mm
  • 17 mm – 25 mm
  • 17,5 mm – 24 mm

Pregunta 2

Pregunta
202.(CM) Primul molar maxilar are următoarele canale:
Respuesta
  • mezio-vestibular
  • disto-vestibular
  • mezio-palatinal
  • disto-palatinal
  • palatinal

Pregunta 3

Pregunta
203.(CM) Primul molar maxilar are rădăcini de diferite forme:
Respuesta
  • mezio-vestibulară este aplatizată mezio-distal cu două șanțuri longitudinale aproximale
  • disto-vestibulară este aplatizată mezio-distal și are două șanțuri longitudinale aproximale
  • mezio-vestibulară este conică, dreaptă, rotundă
  • disto-vestibulară este conică, dreaptă, rotundă
  • palatinală este aplatizată vestibulo-oral, sau circulară

Pregunta 4

Pregunta
204. (СS) Care rădăcină al primului molar maxilar are două canale:
Respuesta
  • mezio-vestibulară
  • disto-vestibulară
  • mezio-palatinală
  • disto-palatinală
  • palatinală

Pregunta 5

Pregunta
205.(CM) Camera pulpară al primului molar maxilar:
Respuesta
  • are dimensiune mare vestibulo-orală
  • are în secțiune orizontală formă de triunghi cu baza vestibular și vârful palatinal
  • are în secțiune orizontală formă de triunghi cu baza palatinal și vârful vestibular
  • proiecția se studiază în jumătatea mezială a feței ocluzale
  • proiecția se studiază în jumătatea distală a feței ocluzale

Pregunta 6

Pregunta
206. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale al primului molar maxilar superior între:
Respuesta
  • 17 mm – 24.5 mm
  • 18 mm - 28 mm
  • 17 mm - 27 mm
  • 20 mm – 32 mm
  • 17 mm – 24mm

Pregunta 7

Pregunta
207. (CM) Camera pulpară la al doilea molar maxilar:
Respuesta
  • este de demensiuni mari
  • cu diametrul mai mare vestibulo-oral decât mezio-distal
  • cu diametrul mai mare mezio-distal decât vestibulo-oral
  • pe secțiunea transversală la nivel cervical are formă de patrulateră
  • are în secțiune orizontală formă de triunghi

Pregunta 8

Pregunta
208. (CM) Al doilea molar maxilar are următoarele canale:
Respuesta
  • orificiile de emergență sunt mai grupate decât la molarul de 6 ani
  • orificiile de emergență sunt mai împrăștiate decât la molarul de 6 ani
  • rădăcina mezio-vestibulară nu poate prezintă două canale
  • rădăcina mezio-vestibulară prezintă două canale
  • celelalte rădăcini prezintă câte un canal

Pregunta 9

Pregunta
209.(CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la al doilea molar maxilar superior între:
Respuesta
  • 17 mm – 24.5 mm
  • 18 mm – 28 mm
  • 17 mm – 27 mm
  • 20 mm – 32 mm
  • 17 mm – 24mm

Pregunta 10

Pregunta
210.(CM) Camera pulpară la al treilea molar maxilar:
Respuesta
  • prezintă cea mai mare varietate morfologică
  • are o morfologie similară cu molarul unu sau cu molarul doi
  • poate avea însă rădăcinele unite sau o rădăcină unică
  • poate varia de la un canal pînă la 6-7 canale
  • vârsta erupției este la 17-22 de ani

Pregunta 11

Pregunta
211. (CM) Camera pulpară a incisivului central inferior:
Respuesta
  • este asemănătoare cu cea de la incisivii superiori
  • este mai redusă în dimensiune decât cea de la incisivii superiori
  • are rădăcină unică, foarte aplatizată mezio-distal
  • poate prezenta unul sau două canale
  • are întotdeauna un singur canal

Pregunta 12

Pregunta
212.(CS) Weine consideră că lungimea medie a incisivului central inferior este de :
Respuesta
  • 24 mm
  • 21 mm
  • 21,5 mm
  • 22 mm
  • 23 mm

Pregunta 13

Pregunta
213. (CM) Camera pulpară al incisivelor laterali inferiori:
Respuesta
  • este mai extinsă vestibulo-oral
  • are dimensiunea mezio-distală mai mică
  • este mai extinsă mezio-distal
  • dimensiunea vestibulo-orală a acesteia este mai mică
  • secțiunea transversală a acesteia la colet este ovală

Pregunta 14

Pregunta
214.(CS) Weine consideră variațiile lungimii totale al incisivilor laterali inferiori între:
Respuesta
  • 24 mm
  • 21 mm
  • 21,5 mm
  • 22 mm
  • 23 mm

Pregunta 15

Pregunta
215. (CM) Camera pulpară a caninilor inferiori în comparație cu caninul maxilar:
Respuesta
  • Este asemănătoare camerei caninului maxilar, dar are dimensiuni mai mari
  • Este asemănătoare camerei caninului maxilar, dar cu dimensiuni mai reduse
  • Dimensiunea mezio-distală a acestuia fiind mai mare decît al caninului maxilar
  • Este mai extinsă vestibulo-oral
  • dimensiunea mezio-distală a acestuia fiind mai mică

Pregunta 16

Pregunta
216.(CM) Caninul mandibular are:
Respuesta
  • un singur canal
  • 2 canale, vestibular și lingual, cu 2 foramene independente
  • 2 canale, vestibular și lingual, cu 1 foramen
  • 2 canale, mezial și distal, cu 2 foramene îndependente
  • întotdeauna numai 1 canal

Pregunta 17

Pregunta
217 . (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la caninului mandibular între:
Respuesta
  • 17 mm – 25 mm
  • 20 mm – 30,5 mm
  • 17 mm – 24 mm
  • 18 mm – 24,5 mm
  • 18 mm – 28 mm

Pregunta 18

Pregunta
218. (CM) Camera pulpară a primului premolar mandibular prezintă :
Respuesta
  • 2 coarne pulpare
  • 3 coarne pulpare
  • corn pulpar vestibular mai bine dezvoltat
  • corn pulpar lingual mai bine dezvoltat
  • corn pulpar distal mai bine dezvoltat

Pregunta 19

Pregunta
219. (CM) Primul premolar mandibular are:
Respuesta
  • un singur canal cu un singur foramen apical
  • tendința de a se bifurca și de a se deschide în 2 foramene apicale separate
  • uneori 2 canale separate
  • 2 canale, mezial și distal, cu 2 foramene independente
  • întotdeauna numai 1 canal

Pregunta 20

Pregunta
220. (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la primul premolar mandibular între:
Respuesta
  • 20 mm – 30,5 mm
  • 17 mm – 24 mm
  • 17 mm – 25 mm
  • 18 mm – 24,5 mm
  • 18 mm – 28 mm

Pregunta 21

Pregunta
221.(CM) Camera pulpară la al doilea premolar mandibular:
Respuesta
  • este similară cu cea al primului premolar mandibular
  • are un singur canal
  • are secțiunea transversală de formă ovală la jumătatea părții coronare a canalului
  • are secțiunea transversală de formă rotundă la jumătatea părții coronare a canalului
  • are secțiunea transversală de formă rotundă la jumătatea părții apicale a canalului

Pregunta 22

Pregunta
222. (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la doilea premolar mandibular între:
Respuesta
  • 20 mm – 30,5 mm
  • 17 mm – 24 mm
  • 17 mm – 25 mm
  • 18 mm – 24,5 mm
  • 18 mm – 28 mm

Pregunta 23

Pregunta
223. (CM) Molarul inferior are:
Respuesta
  • 2 rădăcini, una mezială și una distală
  • 2 rădăcini, una vestibulară și una linguală
  • 3 rădăcini, două vestibulară și una linguală
  • ambele au aspect mezio-distal
  • rădăcină mezială și diametru vestibulo-oral mai mare

Pregunta 24

Pregunta
224. (CM) Camera pulpară a primului molar mandibular este situată:
Respuesta
  • în primele două treimi distale ale coroanei
  • în primele două treimi meziale ale coroanei
  • pe secțiune transversală ca fiind triunghiulară cu vârful distal
  • pe secțiune transversală ca fiind triunghiulară cu vârful mezial
  • pe secțiune transversală ca fiind rombuidă

Pregunta 25

Pregunta
225.(CM) Variante de configurație a sistemului endodontic a molarului inferior, este situat:
Respuesta
  • în două rădăcini 3 canale, 2 în rădăcina mediană, 1 în distal
  • în două rădăcini 4 canale, 2 în rădăcina mediană, 2 în distal
  • în două rădăcini 2 canale, 1 în rădăcina mediană, 1 în distal
  • în două rădăcini 3 canale, 1 în rădăcina mediană, 2 în distal
  • în două rădăcini 3 canale, 2 în rădăcina vestibulară, 1 în linguală

Pregunta 26

Pregunta
226. (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la molarul inferior între:
Respuesta
  • 20 mm – 30,5 mm
  • 17 mm – 24 mm
  • 17 mm – 25 mm
  • 18 mm – 24,5 mm
  • 18 mm – 28 mm

Pregunta 27

Pregunta
227. (CS) Camera pulpară la al doilea molar mandibular:
Respuesta
  • este plasată în jumătatea mezială a coroanei
  • este plasată în jumătatea distală a coroanei
  • este plasată în centrul coroanei
  • este situată în primele două treimi distale ale coroanei
  • este situată în primele două treimi meziale ale coroanei

Pregunta 28

Pregunta
228. (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la al doilea molar mandibular între:
Respuesta
  • 20 mm – 30,5 mm
  • 17 mm – 24 mm
  • 17 mm – 25 mm
  • 18 mm – 24,5 mm
  • 18 mm - 28 mm

Pregunta 29

Pregunta
229.(CM) Camera pulpară la al treilea molar mandibular:
Respuesta
  • prezintă cea mai mare varietate morfologică
  • are o morfologie similară cu molarul unu sau cu molarul doi
  • poate avea rădăcinele unite sau o rădăcină unică
  • poate varia de la un canal pînă la 6-7 canale
  • vârstă erupției este 17-22 de ani

Pregunta 30

Pregunta
230.(CM) Clasificarea anatomo-clinică a pulpitelor acute:
Respuesta
  • seroase parțial
  • seroase total
  • purulente parțial
  • purulente total
  • purulente ulceroase

Pregunta 31

Pregunta
231.(CM) Clasificarea anatomo-clinică a pulpitelor cronice închise:
Respuesta
  • purulente
  • seroase
  • popriu-zise
  • hiperplazice
  • ulceroase

Pregunta 32

Pregunta
232.(CM) Clasificarea anatomo-clinică a pulpitelor cronice deschise:
Respuesta
  • ulceroase
  • popriu-zise
  • hiperplazice
  • granulomatoase
  • hiperemice

Pregunta 33

Pregunta
233. (CM) Ce protejează complexul pulpo-dentar de invazia bacteriană?
Respuesta
  • stratul de gingie
  • stratul de smalț
  • stratul de dentină
  • stratul de cement
  • mucoasa bucală

Pregunta 34

Pregunta
234. (CM) Ce porți de intrare a bacteriilor există în organul pulpar:
Respuesta
  • smalțul intact
  • caria dentară
  • fracturile dentare
  • traumele dentare
  • hipoplazia smalțului

Pregunta 35

Pregunta
235. (CM) Prin infectarea spațiului endodontic, se înțelege contaminarea:
Respuesta
  • canalului principal
  • canalelor laterale
  • deltei apicale
  • dentinei
  • smalțului

Pregunta 36

Pregunta
236. (CM) Prin necroză pulpară se înțelege:
Respuesta
  • mortificarea aseptică a pulpei
  • mortificarea septică a pulpei
  • mortificarea sub acțiunea agresivă a unor agenți fizico-chimici
  • mortificarea sub influența germenilor anaerobi
  • mortificarea sub influența germenilor aerobi

Pregunta 37

Pregunta
237.(CS) Necroza de colicvație (umedă) se caracterizează prin:
Respuesta
  • A. fenomene de coagulare și condensare a protoplasmei
  • B. fenomene de dizolvare și condensare a protoplasmei
  • C. blocarea secundară a circulației sanguine a pulpei
  • D. fenomene de coagulare și condensare a enzimelor
  • E. creșterea hidrofiliei în țesutul pulpar lezat, produsă sub acțiunea enzimatică

Pregunta 38

Pregunta
238. (CM) Necroza de coagulare se caracterizează prin:
Respuesta
  • fenomene de coagulare și condensare a protoplasmei
  • fenomene de dizolvare și condensare a protoplasmei
  • blocarea secundară a circulației sanguine a pulpei
  • fenomene de coagulare și condensare a enzimelor
  • creșterea hidrofiliei în țesutul pulpar lezat, produsă special sub acțiunea enzimatică

Pregunta 39

Pregunta
239. (CM) Examenul obiectiv la necroza pulpară a stabilit:
Respuesta
  • camera pulpară închisă
  • camera pulpară deschisă
  • modificarea de culoare a coroanei dintelui
  • teste de vitalitate negative
  • lipsa sensibilitații, la palpare cu sonda în camera pulpară și canalul radicular

Pregunta 40

Pregunta
240. (CM) Prin gangrena pulpară se înțelege:
Respuesta
  • mortificarea aseptică a pulpei
  • mortificarea septică a pulpei
  • mortificarea sub acțiunea agresivă a unor agenți fizico-chimici
  • mortificarea sub influența germenilor anaerobi
  • mortificarea sub influența germenilor aerobi

Pregunta 41

Pregunta
241. (CM) Examenul obiectiv la gangrena pulpară:
Respuesta
  • camera pulpară închisă
  • camera pulpară deschisă
  • fetiditate (nu este caracteristică)
  • teste de vitalitate negative
  • lipsa sensibilitații, la palpare cu sonda în camera pulpară și canalul radicular

Pregunta 42

Pregunta
242.(CM)Un anestezic local trebuie să aibă următoarele proprietăți:
Respuesta
  • să nu irite țesuturile
  • să nu producă tulburări nervoase permanente
  • să nu aibă acțiune toxică sistemică
  • să nu aibă inducție rapidă
  • să aibă o durată de acțiune suficient de mare

Pregunta 43

Pregunta
243.(CM) Un anestezic local poate fi solubil:
Respuesta
  • în apă
  • în lipide
  • în proteine
  • în glucide
  • în soluție

Pregunta 44

Pregunta
244.(CM) Un anestezic local trebuie să aibă următoarele proprietăti:
Respuesta
  • timp de conservare îndelungat
  • compatibilitate cu soluțiile medicamentoase
  • să se poată steriliza ușor
  • să se descompună ușor prin fierbire
  • să nu creeze dependență de el

Pregunta 45

Pregunta
245.(CM) Un anestezic local este substanța care:
Respuesta
  • blochează reversibil conducerea impulsului nervos
  • produce abolirea conducerii impulsului electric la nivelul membranelor celulelor neuronale din sistemul nervos periferic
  • produce abolirea conducerii impulsului electric la nivelul membranelor celulelor neuronale din sistemul nervos central
  • produce pierderea trecătoare a sensibilității fără a se însoți de pierderea conștienții
  • posedă acțiuni antiseptice

Pregunta 46

Pregunta
246.(CS) Anestezia topică este obținută:
Respuesta
  • prin aplicarea directă a anestezicului local pe mucoasă bucală
  • prin infiltrația intrapulpară a anestezicului
  • prin infiltrația intraligamentară a anestezicului
  • prin infiltrația intrapapilară a anestezicului
  • prin infiltrația intraosoasă a anestezicului

Pregunta 47

Pregunta
247.(CM) Pentru anestezia topică anestezicul poate fi folosit sub forma:
Respuesta
  • de lichid
  • de pastă
  • de gel
  • de unguent
  • de cement

Pregunta 48

Pregunta
248.(CM) Anestezia prin infiltrația locală este obținută:
Respuesta
  • prin aplicarea directă a anestezicului local pe mucoasă bucală
  • prin infiltrația intrapulpară a anestezicului
  • prin infiltrația intraligamentară a anestezicului
  • prin infiltrația intrapapilară a anestezicului
  • prin infiltrația intraosoasă a anestezicului

Pregunta 49

Pregunta
249.(CS)La anestezia prin infiltrația locala, anestezicul poate fi folosit sub formă de:
Respuesta
  • lichid
  • pastă
  • gel
  • unguent
  • cement

Pregunta 50

Pregunta
250.(CM) Anestezia tronculară(regională) acționează:
Respuesta
  • pe traiectul unui trunchi nervos
  • la nivelul orificiiilor osoase de ieșire sau de intrare al trunchiurilor nervoase
  • la nivelul pulpei
  • la nivelul orificiilor apicale de ieșire sau de intrare al trunchiurilor nervoase
  • toate răspunsurile sunt corecte
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

Apuntes sobre Modelos Atómicos - Dalton y Thomson
Raúl Fox
Quiz sobre el Sistema Internacional de Unidades (SI)
Raúl Fox
AGENCIA DE VIAJES
yess_linda2
INGLES PRONOMBRES 73
Pedro Fernández
Excel Básico-Intermedio
Diego Santos
Estructura física y lógica de las computadoras
mauriciofrog
Diseño experimental
Ahtziri Sequeira
2.1 LOS MEDIOS DE COMUNICACIÓN A DISTANCIA. GENERALIDADES Y CARACTERÍSTICAS
antonio del valle
Renaissance art
Salliver Colegio
2K17 - Present Perfect Tense
Miguel Hurtado
Sistema óseo
Laura Mon