Pregunta 1
Pregunta
151. Selectați complicațiile posibile în urma tratamentului endodontic primar:
Respuesta
-
A. Transportarea canalului;
-
B. Transportarea foramenului apical;
-
C. Perforații;
-
D. Praguri;
-
E. Obturarea canalului radicular până la constricția fiziologică.
Pregunta 2
Pregunta
152. Examinarea radiografică permite clasificarea rezultatelor tratamentului endodontic primar al dinților cu leziuni periapicale în:
Pregunta 3
Pregunta
153. Pierderile mari de țesut dur dentar pot apărea și ca urmare a :
Respuesta
-
A. Traumatismelor dentare;
-
B. Parafuncțiilor (bruxism);
-
C. Cariei în stadiul de maculă;
-
D. Displaziilor;
-
E. Eroziunilor dentare.
Pregunta 4
Pregunta
154. Consecințele defavorabile ale pierderii vitalității dinților:
Respuesta
-
A. Troficitatea țesuturilor dentare dure este asigurată;
-
B. Pierderea unor elemente tisulare pulpare și umorale, cu rol în fagocitoză și formarea de anticorpi;
-
C. Încetarea proceselor neoformatoare de dentină;
-
D. Pierderea translucidității;
-
E. Gradul mare de distrucție a porțiunii coronare a dintelui.
Pregunta 5
Pregunta
155. Conținutul în apă a dinților devitali comparativ cu dinți vitali este cu:
Respuesta
-
A. 1,05% mai mic;
-
B. 1,05% mai mare;
-
C. 2.05% mai mic;
-
D. 2,05% mai mare;
-
E. 2,5% mai mic.
Pregunta 6
Pregunta
156. La dinții devitali pentru obținerea unei retenții și rezistențe maxime, se recurge la:
Respuesta
-
A. Utilizarea camerei pulpare pentru ancorarea obturațiilor;
-
B. Utilizarea canalelor radiculare pentru ancorarea unor dispozitive corono-radiculare;
-
C. Acoperirea dinților cu micorproteze;
-
D. Utilizarea obturațiilor din ciment ionomer de sticlă;
-
E. Utilizarea obturațiilor din amalgam.
Pregunta 7
Pregunta
157. Stabilirea atitudinii terapeutice celei mai convenabile se face în funcție de:
Respuesta
-
A. Apartenența etnică a pacientului;
-
B. Calitatea tratamentului endodontic realizat;
-
C. Calitatea suportului parodontal;
-
D. Gradul de distrucție coronară a dintelui;
-
E. Numărul de dinți adiacenți.
Pregunta 8
Pregunta
158. Evaluarea tratamentului endodontic existent se efectuează în baza analizei la:
Respuesta
-
A. Etanșeitatea apicală;
-
B. Dacă există sau nu un proces apical activ;
-
C. Dacă dintele prezintă sau nu sensibilitate la percuție;
-
D. Nici un răspuns corect;
-
E. A, B și C sunt corecte.
Pregunta 9
Pregunta
159. Radiografia în verificarea corectitudinii tratamentului endodontic trebuie să evidențieze:
Respuesta
-
A. Prezența obturației de canal;
-
B. Absența obutației de canal;
-
C. O obturație de canal omogenă pe toată întindera ei și intim adaptată la pereți;
-
D. Nici un răspuns corect;
-
E. A, B și C sunt corecte.
Pregunta 10
Pregunta
160. Pentru prezența golurilor de la nivelul obturației radiculare sunt corecte următoarele:
Respuesta
-
A. Crește riscul apariției și menținerii inflamației țesuturilor periapicale;
-
B. Cu cât golurile sunt mai mari cu atât rata de eșec este mai mare;
-
C. Nu influențează calitatea tratamentului endodontic;
-
D. Nici un răspuns corect;
-
E. A, B și C sunt corecte.
Pregunta 11
Pregunta
161. Leziunile combinate endo-parodontale adevărate sunt caracterizate prin:
Respuesta
-
A. Pungă parodontală ce nu migrează apical;
-
B. Leziuni endodontice și parodontale concomitente, cu evoluție independentă și grade diferite de afectare pulpară și parodontală;
-
C. Drenajul parodontal se produce la nivelul furcației în cazul molarilor;
-
D. Unirea prin progresie a leziunilor face imposibilă stabilirea originii primare de afectare;
-
E. Distrucție osoasă importantă, rezultat al parodontitei marginale și apicale.
Pregunta 12
Pregunta
162. Indiferent de gradul de distrucție coronară a dintelui, restaurarea permanentă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Respuesta
-
A. Să ofere o bună închidere marginală la nivel coronar;
-
B. Să protejeze structura dentară rămasă;
-
C. Să satisfacă cerințele funcționale și estetice ale pacientului;
-
D. Nici un răspuns corect;
-
E. A, B și C sunt corecte.
Pregunta 13
Pregunta
163. Pentru a putea utiliza tehnica directă în reconstrucția coronară a dinților devitali, aceștia trebuie să îndeplinească anumite cerințe:
Respuesta
-
A. Pierdere avansată de structură dură dentară;
-
B. Distrucția coronară să fie supra- sau juxtagingivală;
-
C. Suportul radicular să poată fi utilizat ca soluție suplimentară de retenție;
-
D. Evitarea contaminării sistemelor endodontice radiculare;
-
E. Restaurarea dinților într-un mod care să permită un eventual retratament al canalelor radiculare.
Pregunta 14
Pregunta
164. Condițiile care indică realizarea unei obturații armate sunt:
Respuesta
-
A. Dintele trebuie să aibă canale radiculare tratate și obturate corect;
-
B. Implantarea rădăcinii să fie bună;
-
C. Porțiunea coronară trebuie să fie suficient de rezistentă după îndepărtarea dentinei alterate și a resturilor de obturație veche;
-
D. Îndepărtarea eventualelor proliferări gingivale din cavitatea coronară;
-
E. A, B, C și D sunt corecte.
Pregunta 15
Pregunta
165. Indicațiile obturației armate:
Respuesta
-
A. Dinți cu distrucții mari coronare, la care nu se poate aplica o obturație simplă din cauza retenției insuficiente oferită de coroana restantă;
-
B. La dinți la care intervenția terapeutică are un caracter de urgență din motive fizionomice;
-
C. La dinții cu pereții coronari subțiri, fragili și care ar risca o fracturare a coroanei în timpul actelor funcționale ale aparatului dento-maxilar;
-
D. La dinții la care, după realizarea obturației armate, prin șlefuiri, putem obține un bont coronar care, ulterior va fi acoperit cu o coroană de înveliș;
-
E. A, B, C și D sunt corecte.
Pregunta 16
Pregunta
166. Ce tehnică de obturare de canal la dezobturare implică riscuri crescute de perforații radiculare:
Respuesta
-
A. Tehnică mixtă, sealer și con de gutapercă;
-
B. Condensare laterală;
-
C. Condensare verticală;
-
D. Obturație radiculară fără con de gutapercă;
-
E. Nici un răspuns corect.
Pregunta 17
Pregunta
167. Solvenții utilizați pentru înlăturarea gutapercii sunt:
Pregunta 18
Pregunta
168. Freze de canal cu vârf activ utilizate în dezobturarea zonelor greu accesibile a canalelor radiculare pot determina:
Respuesta
-
A. Subțierea exagerată a peretelui radicular;
-
B. Formarea unei căi false;
-
C. Dezobturarea sigură a canalelor radiculare;
-
D. Nici un răspuns corect;
-
E. A și B sunt corecte.
Pregunta 19
Pregunta
169. Prepararea endodontică trebuie să fie realizată astfel încât dispozitivul radicular să îndeplinească următoarele condiții:
Respuesta
-
A. Lungimea dispozitivului radicular să fie 1/3 din lungimea canalului radicular;
-
B. Diametrul dispozitivului radicular să fie 2/3 din diametrul canalului radicular (grosimea pereților de cel puțin 1mm);
-
C. Suportul osos să fie cel puțin 1/2 din lungimea rădăcinii;
-
D. Să existe minim 2mm (dentină) din înălțimea pereților axiali restanți;
-
E. Încercuirea totală a dintelui de către coroană de înveliș (crearea efectului de ferrule).
Pregunta 20
Pregunta
170. După modul de ancorare în canalul radicular pivoturile corono-radiculare se fixează prin:
Pregunta 21
Pregunta
171. Avantajele pivoturilor prefabricate:
Respuesta
-
A. Rezolvarea terapeutică se rezolvă în cabinet, fără intervenția laboratorului;
-
B. Se aplică ușor, cu o tehnică simplă;
-
C. Se pot adapta celor mai diverse situații clinice, inclusiv la pluriradiculari când nu există paralelism între canale;
-
D. Se pot îndepărta, în special cele fixate prin înșurubare, mai ușor ca dispozitive turnate;
-
E. Ușor se fracturează sub acțiunea forțelor masticatorii.
Pregunta 22
Pregunta
172. Dezavantajele pivoturilor prefabricate:
Respuesta
-
A. Nu se pot adapta perfect la locașul intraradicular ca cele turnate;
-
B. Rezistența lor mai mică la diferite solicitări, datorită unor constante fizice necorespunzătoare ale aliajelor din care sunt confecționate (elasticitate, rezistență la torsiune sau la presiune);
-
C. Porțiunea lor coronară nu este întotdeauna adaptată la volumul de reconstituire pe care trebuie să-l susțină;
-
D. Nici un răspuns corect;
-
E. A și B sunt corecte.
Pregunta 23
Pregunta
173. Riscurile pivoturilor corono-radiculare:
Respuesta
-
A. Un pivot este o restaurare intraosoasă și se bazează pe rezistența și integritatea structurii dentare restante, ca să fie menținut pe loc;
-
B. Cu cât este mai mare diametrul pivotului, cu atât este mai afectată rădăcina restantă;
-
C. Cu cât este mai subțire pivotul, cu atât este mai mare riscul să se îndoaie;
-
D. Cu cât este mai lung pivotul, cu atât este mai mare riscul de perforație laterală;
-
E. Cu cât este mai scurt pivotul, cu atât este mai slabă retenția.
Pregunta 24
Pregunta
174. Pregătirea porțiunii coronare, indiferent de tipul de pivot intraradicular, se realizează astfel:
Respuesta
-
A. Se îndepărtează în totalitate dentina alterată și eventualele resturi de materiale de obturație cu linguri Black, excavatoare bucale și freze sferice;
-
B. Se scurtează pereții foarte subțiri predispuși la fracturare în timpul masticației;
-
C. În funcție de materialul de obturație folosit și de conformatorul utilizat, se poate acționa și asupra feței externe a pereților coronari restanți;
-
D. Nici un răspuns corect;
-
E. A și B sunt corecte
Pregunta 25
Pregunta
175. Cerințele conformatoarelor coronare:
Respuesta
-
A. Să redea corect morfologia fiecărei suprafețe dentare;
-
B. Să se poată adapta la conturul dintelui pe care este aplicat;
-
C. Să prezinte un anumit grad de elasticitate, pentru a putea depăși la întroducere, curburile dentare mici;
-
D. Să existe în forme diferite, corespunzând fiecărui dinte de pe arcadă;
-
E. Să fie prezentat în seturi de mărimi unice, pentru a corespunde variației individuale de mărime a dinților.
Pregunta 26
Pregunta
176. (CM) Camera pulpară are forma coroanei dentare, dar un volum redus de:
Respuesta
-
A. 2 ori
-
B. 3 ori
-
C. 4 ori
-
D. 5 ori
-
E. 6 ori
Pregunta 27
Pregunta
177. (CM) Camera pulpară prezintă pereții:
Respuesta
-
A. Vestibular
-
B. Oral
-
C. Mezial
-
D. Distal
-
E. Gingival
Pregunta 28
Pregunta
178 (CM) Camera pulpară este:
Respuesta
-
A. Aplatizată în sens vestibulo-lingual la nivelul frontalilor
-
B. Aplatizată în sens mezio-distal la nivelul frontalilor
-
C. Înaltă, voluminoasă la nivelul premolarelor
-
D. Înaltă, voluminoasă la nivelul frontalilor
-
E. Ușor aplatizată corono-radicular la nivelul molarilor
Pregunta 29
Pregunta
179. (CM) Camera pulpară constă din :
Pregunta 30
Pregunta
180. (СS) În tavanul camerei pulpare se amplasează:
Pregunta 31
Pregunta
181.(СS) Pe podeaua camerei pulpare (planșeul) se amplaseasă:
Pregunta 32
Pregunta
182. (CM) Constricția apicală se consideră:
Respuesta
-
A. poziționarea orificiului apical
-
B. zona anatomică de diametru minim a canalului
-
C. apoziția de țesut dentar dur (dentina și cement)
-
D. limita externă radiologică a rădăcinei
-
E. orificiul de emergență
Pregunta 33
Pregunta
183. (СS) Apexul radiologic se consideră:
Respuesta
-
A. poziționarea orificiului apical
-
B. zona anatomică de diametru minim a canalului
-
C. limita până la care se efectuează tratamentul biomecanic
-
D. limită externă radiologică a rădăcinei
-
E. orificiul de emergență
Pregunta 34
Pregunta
184. (СS) Apexul anatomic se consideră:
Respuesta
-
A. poziționarea orificiului apical
-
B. zona anatomică de diametru minim a canalului
-
C. limita pînă la care se efectuează tratamentul biomecanic
-
D. limita externă radiologică a rădăcinei
-
E. orificiul de emergență
Pregunta 35
Pregunta
185. (СS) Lățimea constricției apicale este aproximativ:
Respuesta
-
A. 0,2-0,5 mm
-
B. 0,5-1,5 mm
-
C. 0,8-1,2 mm
-
D. 0,15-0,25 mm
-
E. 0,5-0,8 mm
Pregunta 36
Pregunta
186. (СS) Distanța medie statistică dintre constricția apicală și foramenul apical este de:
Respuesta
-
A. 0,2-0,5 mm
-
B. 0,5-1,5 mm
-
C. 0,8-1,2 mm
-
D. 0,15-0,25 mm
-
E. 0,5-0,8 mm
Pregunta 37
Pregunta
187. (CM) Distanța medie statistică dintre constricția apicală și apexul radiologic este de:
Respuesta
-
A. 0,2-0,5 mm
-
B. 0,8-1,2 mm
-
C. 0,5-1,5 mm
-
D. 0,15-0,25 mm
-
E. până la 3 mm
Pregunta 38
Pregunta
188. (CM) Canalele laterale fața de canalul radicular pot fi situate :
Respuesta
-
A. în 1/3 apicală al canalului
-
B. în 1/3 coronară al canalului
-
C. în 1/3 mezială al canalului
-
D. la orice nivel al canalului
-
E. în zona apexului
Pregunta 39
Pregunta
189. (CM) Canalele laterale pe traiectul canalului principal pot avea direcție:
Respuesta
-
A. perpendiculară
-
B. oblică
-
C. transversală
-
D. radială
-
E. paralelă
Pregunta 40
Pregunta
190. (CM) Canalele radiculare laterale nu se vizualizează radiologic:
Respuesta
-
A. înaintea tratamentului endodontic
-
B. înaintea tratamentului endodontic în mod excepțional
-
C. după ce au fost obturate
-
D. sunt întotdeauna vizibile
-
E. niciodată nu sunt vizibile
Pregunta 41
Pregunta
191. (СS) Canalele radiculare laterale nu se vizualizează radiologic:
Respuesta
-
A. înaintea tratamentului endodontic
-
B. înaintea tratamentului endodontic în mod excepțional
-
C. după ce au fost obturate
-
D. sunt întotdeauna vizibile
-
E. niciodată nu sunt vizibile
Pregunta 42
Pregunta
192. (CM) Clasificarea canalelor după Weine:
Respuesta
-
A. un canal, un foramen apical
-
B. două canale, un foramen apical
-
C. două canale separate, două foramene apicale separate
-
D. un canal care se divide, două foramene
-
E. nici un răspuns nu este corect
Pregunta 43
Pregunta
193. (CM) Camera pulpară a incisivilor superiori:
Respuesta
-
A. tavanul în formă de fisură
-
B. are un singur corn pulpar spre incizal
-
C. se îngustează către colet
-
D. la colet, spre palatinal se găsește protuberanța dentinară
-
E. este în continuarea canalului radicular.
Pregunta 44
Pregunta
194. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale a incisivului central superior între:
Respuesta
-
A. 18 mm – 28 mm
-
B. 17 mm – 27 mm
-
C. 20 mm – 32 mm
-
D. 17,5 mm – 24 mm
-
E. 17 mm – 25 mm
Pregunta 45
Pregunta
195. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale a incisivului lateral superior între:
Respuesta
-
A. 18 mm - 28 mm
-
B. 17 mm -27 mm
-
C. 20 mm – 32 mm
-
D. 17,5 mm – 24 mm
-
E. 17 mm – 25 mm
Pregunta 46
Pregunta
196. (CM) Camera pulpară a caninului superior:
Respuesta
-
A. are tavanul în formă de fisură
-
B. are un singur corn pulpar spe incizal
-
C. are dimensiune vestibulo-orală mai mare decât cea mezio-distală
-
D. are formă triunghiulară
-
E. are un singur canal în prelungirea camerei pulpare
Pregunta 47
Pregunta
197. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale a caninului superior între:
Respuesta
-
A. 18 mm – 28 mm
-
B. 17 mm – 27 mm
-
C. 20 mm – 32 mm
-
D. 17,5 mm – 24 mm
-
E. 17 mm – 25 mm
Pregunta 48
Pregunta
198. (CM) Camera pulpară a primului premolar maxilar superior:
Respuesta
-
A. este aplatizată în sens mezio-distal și prezintă două coarne pulpare
-
B. de obicei prezintă două rădăcini
-
C. poate avea o singură rădăcină
-
D. poate avea, foarte rar, 3 rădăcini
-
E. poate avea, foarte rar, 4 rădăcini
Pregunta 49
Pregunta
199. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale a primului premolar maxilar superior între:
Respuesta
-
A. 18 mm – 28 mm
-
B. 17 mm – 27 mm
-
C. 20 mm – 32 mm
-
D. 17,5 mm – 24 mm
-
E. 17 mm – 25 mm
Pregunta 50
Pregunta
200. (CM) Camera pulpară la al doilea premolar maxilar superior are:
Respuesta
-
A. dimensiune mare vestibulo-orală
-
B. 2 coarne pulpare, vestibular și palatinal
-
C. 2 coarne pulpare, mezial și distal
-
D. forma de oval turtit
-
E. forma cifrei 8 sau de panglică în cazul prezenței a 2 canale