Pregunta 1
Pregunta
Sunt numite aferenţe semnalele care:
Respuesta
-
Pornesc de la SNC spre periferie
-
Ajung la SNC.
-
Efectuează mişcarea
-
Realizează secreţia glandulară.
-
Nici un răspuns nu este corect.
Pregunta 2
Pregunta
Toate celulele corpului uman sunt capabile de reproducere, cu excepţia:
Respuesta
-
Eritrocitelor
-
Limfocitelor
-
Celulelor nervoase.
-
Hepatocitelor.
-
Trombocitelor.
Pregunta 3
Pregunta
Indicaţi definiţia corectă a sinapsei:
Respuesta
-
Joncţiunea dintre terminaţiile axonale şi alţi neuroni, celule musculare, celule glandulare.
-
Locul unde teaca Schwann vine în contact direct cu neuritul.
-
Un fascicul de fibre nervoase, separate între ele prin ţesut conjunctiv interstiţial
-
O teacă conjunctivă care înconjoară nervul periferic.
-
Nici un răspuns nu este corect.
Pregunta 4
Pregunta
Corpii neuronilor primari ai sensibilităţii sunt situaţi:
Pregunta 5
Pregunta
Indicaţi destinaţia finală a tractului spino-talamic:
Pregunta 6
Pregunta
Neuronul III nociceptiv se proiectează pe:
Pregunta 7
Pregunta
Durerea centrală apare în leziunile:
Pregunta 8
Pregunta
Optzeci la sută din fibrele fasciculului piramidal se încrucişează la nivelul:
Respuesta
-
Coroanei radiate.
-
Genunchiului capsulei interne
-
Pedunculului cerebral.
-
Dintre bulbul rahidian şi măduva spinării.
-
Cordonului lateral al măduvei spinării.
Pregunta 9
Pregunta
Alegeţi descrierea corectă a reflexului Babinski:
Respuesta
-
Extensia halucelui prin aplicarea unei presiuni pe creasta tibiei, de sus în jos.
-
Extensia halucelui la presiunea exercitată pe muşchiul sural
-
Flexie plantară rapidă a degetelor la percuţia plantară a lor.
-
O excitaţie dureroasă în porţiunea distală a unui membru inferior, ce duce la o mişcare de triplă flexie.
-
Excitarea cu acul a marginii externe a plantei produce extensia halucelui, celelalte degete flexându-se
şi răsfirându-se (semnul evantaiului).
Pregunta 10
Pregunta
În cadrul sistemului de cinci puncte, mişcările voluntare de forţă normală se apreciază cu:
Respuesta
-
0 puncte
-
5 puncte.
-
1 punct.
-
4 puncte
-
3 puncte.
Pregunta 11
Pregunta
Indicaţi structurile care formează sistemul nervos central:
Pregunta 12
Pregunta
Din punct de vedere morfologic, neuronii se clasifică în:
Respuesta
-
Dendritici.
-
Axonali
-
Unipolari.
-
Bipolari.
-
Multipolari.
Pregunta 13
Pregunta
Indicaţi tipurile de sensibilitate superficială (exteroreceptivă):
Pregunta 14
Pregunta
Din punct de vedere topografic, deosebim câteva tipuri de dereglare a sensibilităţii:
Respuesta
-
Periferic
-
Segmentar.
-
Conductor
-
Isteric.
-
Astenic
Pregunta 15
Pregunta
Indicaţi nucleii talamusului care primesc informaţia nociceptivă:
Respuesta
-
Anterior.
-
Posterior
-
Lateral.
-
Medial.
-
Ventral.
Pregunta 16
Pregunta
Indicaţi sistemele datorită cărora se realizează motilitatea la om:
Pregunta 17
Pregunta
Analizatorul motor cortical include:
Pregunta 18
Pregunta
În structura arcului reflex intervine:
Pregunta 19
Pregunta
Reflexele osteotendinoase pot fi:
Respuesta
-
Normale.
-
Optimale
-
Diminuate.
-
Exagerate.
-
Obnubilate.
Pregunta 20
Pregunta
Sistemul extrapiramidal include:
Pregunta 21
Pregunta
Hipertonia musculară se caracterizează prin:
Respuesta
-
Fenomenul „lamă de briceag”.
-
La membrele superioare sunt contractaţi flexorii, iar la membrele inferioare - extensorii.
-
Contractura predomină distal, fiind mai exprimată la nivelul mâinii şi piciorului.
-
Se accentuează în timpul unor mişcări active şi mersului, sub influenta frigului, emoţiilor.
-
Creşte în timpul somnului fiziologic.
Pregunta 22
Pregunta
Hipertonia musculară extrapiramidală are următoarele particularităţi:
Respuesta
-
Este ceroasă, globală, generalizată în toate grupele musculare.
-
Predomină proximal.
-
Semnul „lamă de briceag".
-
Exagerează reflexele de postură.
-
Se accentuează sub influenţa frigului, emoţiilor, dar diminuează sub acţiunea unor derivaţi de
atropină sau a medicamentelor antiparkinsoniene şi dispare în timpul somnului.
Pregunta 23
Pregunta
Sindromul Parkinson se caracterizează prin:
Respuesta
-
Rigiditate musculară ce poartă caracterul hipertoniei extrapiramidale.
-
Tremurătură cu caracter static.
-
încetinirea mişcărilor voluntare.
-
Mişcări involuntare, bruşte stereotipice, localizate întotdeauna în unul şi acelaşi grup de muşchi.
-
Prezenţa dominantă a unor mişcări involuntare de tip coreic, atetozic, coreo-atetozic, hemibalic sau a unor
ticuri şi mioclon
Pregunta 24
Pregunta
Rolul fiziologic al cerebelului se reduce la:
Respuesta
-
Inhibiţia mişcărilor involuntare.
-
Coordonarea mişcărilor necesare pentru staţiune şi mers.
-
Executarea fină superioară a mişcărilor iniţiate de cortexul cerebral.
-
Mişcarea asociată a capului şi globilor oculari.
-
Deglutiţie pentru lichide şi solide.
Pregunta 25
Pregunta
Selectaţi manifestările clinice care pot fi prezente în cazul tulburării funcţiei cerebeloase :
Respuesta
-
Adiadohokinezia.
-
Hipermetria.
-
Hemeralopia.
-
Nistagmusul.
-
Hipotonia musculară.
Pregunta 26
Pregunta
Principalul simptom de afectare a nervului olfactiv este:
Respuesta
-
Anosmia.
-
Hiposmia.
-
Hiperosmia.
-
Dizosmia.
-
Halucinaţiile olfactive
Pregunta 27
Pregunta
Indicaţi centrul reflex al reacţiei pupilare la lumină:
Pregunta 28
Pregunta
Nervul optic işi ia inceputul din:
Pregunta 29
Pregunta
Axonii căror celule formează nervul optic?
Respuesta
-
„Conurilor” şi „bastonaşelor”.
-
Celulelor bipolare.
-
Celulelor ganglionare.
-
Celulelor din pulvinar thalami.
-
Celulelor din tuberculii cvadrigemeni.
Pregunta 30
Pregunta
Examinarea campului vizual se efectuează cu ajutorul:
Pregunta 31
Pregunta
Lipsa capacităţii de diferenţiere a culorilor poartă denumirea de:
Respuesta
-
Daltonism
-
Acromatopsie
-
Amauroză
-
Hemianopsie.
-
Ambliopie.
Pregunta 32
Pregunta
Se numeşte scotom negativ
Respuesta
-
Incapacitatea pacientului de a impărţi in jumătate un ştergar de mărime obişnuită.
-
Incapacitatea deosebirii culorilor roşie şi verde.
-
Lipsa acuităţii vizuale.
-
Diminuarea acuităţii vizuale.
-
Incapacitatea de a observa defectul campului vizual.
Pregunta 33
Pregunta
Dacă acomodarea cristalinului se dereglează, persoana:
Respuesta
-
Nu poate deschide deplin ochiul sau deloc
-
Are strabism divergent.
-
Pierde posibilitatea de a vedea clar obiectele situate la diferite distanţe.
-
Are sindrom altern Weber.
-
Are sindrom altern Benedikt.
Pregunta 34
Pregunta
Se numeşte anizocorie:
Respuesta
-
Afectarea nervului III tip periferic pe partea respectivă şi o hemiplegie centrală pe partea opusă.
-
Lezarea nervului oculomotor tip periferic şi coreoatetoză cu tremor intenţionat pe partea opusă
-
Dilatarea pupilei.
-
Dimensiunile diferite ale pupilelor.
-
ingustarea pupilei.
Pregunta 35
Pregunta
in cazul lezării nervului abducens, apare:
Respuesta
-
Strabismul divergent
-
Strabismul convergent.
-
Anizocoria.
-
Midriaza
-
Mioza.
Pregunta 36
Pregunta
Dintre cele 12 perechi de nervi cranieni sunt pur senzitive perechile:
Pregunta 37
Pregunta
Examinarea mirosului se efectuează cu ajutorul următoarelor substanţe:
Respuesta
-
Ulei camforat.
-
Tinctură de mentă.
-
Valeriană.
-
Amoniac.
-
Acid acetic.
Pregunta 38
Pregunta
Reacţia pupilară la lumină (constricţia pupilei) se realizează prin arcul reflex, la care participă
următoarele structuri:
Pregunta 39
Pregunta
Principalele metode de examinare a nervului optic sunt:
Respuesta
-
Controlul acuităţii vizuale.
-
Controlul campului vizual
-
Verificarea capacităţii de diferenţiere a culorilor.
-
Controlul dimensiunilor şi formei pupilei.
-
Examenul fundului de ochi.
Pregunta 40
Pregunta
Hemianopsiile omonime apar in cazul lezării:
Pregunta 41
Pregunta
Nervul oculomotor (perechea a lll-a) inervează muşchii externi ai globilor oculari, cu excepţia
muşchiului:
Respuesta
-
Extern drept.
-
Oblic superior.
-
Superior drept.
-
Intern drept.
-
Oblic inferior.
Pregunta 42
Pregunta
Indicaţi manifestările posibile in cazul leziunii izolate a nervului trohlear:
Respuesta
-
Dilatarea pupilei
-
Pareza muşchiului ridicător al pleoapei superioare.
-
Anizocoria.
-
Limitarea mişcărilor globului ocular in jos şi in afară.
-
Bolnavul acuză diplopie la privire pe verticală in jos şi puţin intr-o parte.
Pregunta 43
Pregunta
Examinarea nervilor oculomotori se face in felul următor:
Respuesta
-
Se precizează dacă bolnavii nu au dereglări de acuitate vizuală.
-
Se apreciază dimensiunile fantelor palpebrale şi ale pupilelor.
-
Se examinează reflexul fotomotor direct şi consensual.
-
Se efectuează examenul motilităţii oculare, propunandu-i-se pacientului să urmărească mişcările
ciocănaşului neurologic.
-
Se examinează mişcările de convergenţă ale globilor oculari.
Pregunta 44
Pregunta
Indicaţi manifestările clinice ce se instalează in cazul leziunii periferice a nervului oculomotor comun
(perechea a IIl-a):
Respuesta
-
Rămane conservat reflexul fotomotor.
-
Apare paralizia periferică completă a muşchilor globilor oculari.
-
Tulburări ale motilităţii pupilare.
-
in cele mai dese cazuri sunt afectaţi şi alţi nervi cranieni
-
Răman conservate reflexele de acomodare la lumină şi la distanţă.
Pregunta 45
Pregunta
Simptome de lezare a nervului facial sunt:
Respuesta
-
Paralizia muşchilor mimici.
-
Lagoftalmia (ochiul nu poate fi inchis complet)
-
Manifestarea „Charles Bell".
-
Lăcrimarea abundentă.
-
Strabismul divergent.
Pregunta 46
Pregunta
Metoda de examinare a părţii vestibulare a nervului VIII cuprinde:
Respuesta
-
Mai intai, se precizează dacă pacientul nu acuză hipoacuzie sau dacă nu are zgomote in cap sau in urechi.
-
Se determină apariţia nistagmusului.
-
Probele rotative (scaunul Barany).
-
Proba calorică.
-
Proba galvanică
Pregunta 47
Pregunta
Lezarea aparatului vestibular, a labirintului, a părţii vestibulare a nervului VIII sau a nucleului său
conduce la apariţia:
Pregunta 48
Pregunta
Indicaţi muşchii inervaţi de nervul accesor (perechea a Xl-a):
Pregunta 49
Pregunta
Metoda de examinare a nervului hipoglos cuprinde:
Respuesta
-
Bolnavului i se propune să deschidă gura.
-
Se determină poziţia limbii in cavitatea bucală.
-
Se determină troficitatea vălului palatin.
-
Se determină troficitatea limbii.
-
Bolnavul este rugat să scoată limba din cavitatea bucală.
Pregunta 50
Pregunta
Indicaţi simptomele clinice de lezare a nervului hipoglos:
Respuesta
-
Capul bolnavului este intors spre partea lezată.
-
Se observă o atrofie a hemilimbii.
-
Mucoasa hemilimbii este zbarcită.
-
Se atestă fibrilaţii musculare ale limbii.
-
Anartrie