MIO 51-100

Descripción

Test sobre MIO 51-100, creado por Валерия - el 22/12/2022.
Валерия -
Test por Валерия -, actualizado hace más de 1 año
Валерия -
Creado por Валерия - hace casi 2 años
690
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Respuesta
  • Trigonul omoclavicular
  • Trigonul clavipectoral
  • Trigonul deltopectoral
  • Trigonul suprapectoral
  • Trigonul subpectoral

Pregunta 2

Pregunta
Numiți șanțurile antebrațului:
Respuesta
  • Median
  • Radioulnar
  • Cubital
  • Radial
  • Ulnar

Pregunta 3

Pregunta
Fosa cubitală este delimitată de:
Respuesta
  • Mușchiul coracobrahial
  • Mușchiul brahial
  • Mușchiul brahioradial
  • Mușchiul supinator
  • Mușchiul pronator patrat

Pregunta 4

Pregunta
Şanţul radial este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul flexor radial al carpului
  • Mușchiul palmar lung
  • Mușchiul brahioradial

Pregunta 5

Pregunta
Şanţul median este delimitat de :
Respuesta
  • Mușchiul flexor profund al degetelor
  • Mușchiul palmar lung
  • Mușchiul flexor radial al carpului
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor

Pregunta 6

Pregunta
Şanţul ulnar este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor lung al policelui
  • Mușchiul flexor profund al policelui
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul pronator patra
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor

Pregunta 7

Pregunta
Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Respuesta
  • Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
  • Sunt situaţi în trei planuri.
  • Cel mai profund muşchi din grup este mușchiul opozant al policelului.
  • Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene.
  • Mușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.

Pregunta 8

Pregunta
Muşchii eminenţei hipotenare:
Respuesta
  • Sunt în număr de patru.
  • Mușchiul palmar scurt este inconstant.
  • Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
  • Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi osul cu cârlig.
  • Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.

Pregunta 9

Pregunta
Fasciile şi aponevrozele mâinii:
Respuesta
  • Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
  • Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
  • Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
  • La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează ligamentul metacarpian profund.
  • De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei plantare pornesc fascicule care se inseră pe fascia muşchilor interosoşi.

Pregunta 10

Pregunta
Retinaculele membrului superior:
Respuesta
  • Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi trapez
  • Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpian în canalul carpian.
  • Prin canalul carpian trec două teci sinoviale.
  • Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial şi ulnar ale carpului.
  • Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în patru canale

Pregunta 11

Pregunta
Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
Respuesta
  • Tendonul flexorului ulnar al carpului
  • Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
  • Tendonul flexorului radial al carpului
  • Tendonul flexorului lung al policelui
  • Tendonul abductorului lung al policelui

Pregunta 12

Pregunta
Topografia braţului:
Respuesta
  • Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
  • Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie.
  • Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial.
  • Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
  • Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.

Pregunta 13

Pregunta
Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului:
Respuesta
  • Мusculus pronator teres.
  • Мusculus triceps brachii.
  • Мusculus biceps brachii.
  • Мusculus brachialis
  • Мusculus supinator.

Pregunta 14

Pregunta
Muşchiul oblic intern al abdomenului:
Respuesta
  • Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern
  • Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta iliacă, spina iliacă antero-superioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
  • Fasciculele posterioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor inferioare.
  • Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind mușchiul drept abdominal pe toată întinderea lui.
  • . Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la mușchiul oblic extern formează m. cremaster.

Pregunta 15

Pregunta
Fosele inghinale:
Respuesta
  • Sunt opt depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale
  • Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
  • Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
  • Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale
  • Fosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.

Pregunta 16

Pregunta
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Respuesta
  • Мusculus transversus abdominis.
  • Fascia transversalis.
  • Мusculus obliquus externus abdominis (aponevroza).
  • Мusculus obliquus internus abdominis.
  • Ligamentum inguinale

Pregunta 17

Pregunta
Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
Respuesta
  • Мusculus transversus abdominis.
  • Fascia transversalis.
  • Мusculus obliquus externus abdominis
  • Мusculus obliquus internus abdominis.
  • Ligamentum inguinale.

Pregunta 18

Pregunta
Muşchii abdomenului:
Respuesta
  • Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
  • Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponevroză.
  • Participă la inspiraţie.
  • Contribuie la fixarea organelor interne.
  • Au acţiune asupra coloanei vertebrale.

Pregunta 19

Pregunta
Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Respuesta
  • Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
  • Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace.
  • Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare.
  • Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă antero-inferioară şi tuberculul pubian.
  • La nivelul inserţiei pe osul pubian aponevroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.

Pregunta 20

Pregunta
Muşchiul transvers al abdomenului:
Respuesta
  • Este compus dintr-o parte musculară şi două aponevrotice: anterioară şi posterioară.
  • Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta iliacă şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
  • La marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponevroza lui se împarte în două porțiuni – superioară și inferioară
  • 2/3 superioare ale aponevrozei împreună cu foiţa posterioară a aponevrozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdominal.
  • Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponevrotice se numeşte linie arcuată.

Pregunta 21

Pregunta
Muşchiul drept abdominal:
Respuesta
  • Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
  • Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII.
  • Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
  • Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal.
  • Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.

Pregunta 22

Pregunta
Teaca muşchiului drept abdominal este formată din:
Respuesta
  • Mușchiul oblic intern al abdomenului
  • Linia albă
  • Lamelele aponevrozei muşchiului oblic intern al abdomenului
  • Aponevroza mușchiului oblic extern al abdomenului
  • Aponevroza muşchiului transvers al abdomenului

Pregunta 23

Pregunta
Canalul inghinal:
Respuesta
  • Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponevrozei mușchiului oblic intern.
  • Peretele posterior, format de fascia transversală este întărit de lig. interfoveolar (Hesselbach), lig. reflex (Colles), tendonul conjunct (Henle).
  • Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal.
  • Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponevrozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex.
  • Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.

Pregunta 24

Pregunta
Inelele inghinale superficial și profund:
Respuesta
  • Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale.
  • La femei sunt mai largi.
  • La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă.
  • La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare.
  • Posterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din aponevroza oblicului extern din partea opusă.

Pregunta 25

Pregunta
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Respuesta
  • Tetragonul Grynfeldt
  • Triunghiul sternocostal
  • Linia semilunară
  • Triunghiul Volynsky
  • Linia albă

Pregunta 26

Pregunta
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
Respuesta
  • Мusculus longissimus.
  • Мusculus latissimus dorsi.
  • Мusculus obliquus abdominis externus.
  • Мusculus pectoralis major.
  • Мusculus obliquus abdominis internus.

Pregunta 27

Pregunta
Indicați locul de inserție a musculus iliopsoas:
Respuesta
  • Trochanter major femoris.
  • Trochanter minor femoris.
  • Collum femoris.
  • Linea aspera femoris.
  • Spina iliaca anterior superior.

Pregunta 28

Pregunta
Musculus gluteus minimus se inseră pe:
Respuesta
  • Trochanter major femoris.
  • Trochanter minor femoris.
  • Collum femoris.
  • Linea aspera femoris.
  • Fosa trohanterica.

Pregunta 29

Pregunta
Indicați care mușchi participă la extensia coapsei:
Respuesta
  • Мusculus gluteus minimus.
  • Мusculus gluteus maximus.
  • Мusculus gluteus medius.
  • Мusculus pectineus.
  • Мusculus vastus intermedius.

Pregunta 30

Pregunta
Originea musculus sartorius:
Respuesta
  • Trochanter major femoris.
  • Trochanter minor femoris.
  • Spina iliaca anterior inferior.
  • Spina iliaca anterior superior.
  • Spina iliaca posterior superior.

Pregunta 31

Pregunta
Muşchii coapsei. Grup muscular medial:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Biceps femural
  • Semitendinos
  • Gracilis
  • Croitor

Pregunta 32

Pregunta
Muşchii pelvisului:
Respuesta
  • Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei.
  • Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară.
  • Sunt biarticulari.
  • Se clasifică în mediali şi laterali.
  • Se inseră pe epifiza proximală a femurului.

Pregunta 33

Pregunta
Canalul obturator este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchiul pectineu
  • Orificiul obturat
  • Şantul obturator
  • Mușchiul obturator intern

Pregunta 34

Pregunta
Muşchii anteriori ai coapsei:
Respuesta
  • Sunt uniarticulari
  • Flectează coapsa şi gamba.
  • Mușchiul croitor este cel mai lung din corpul omului
  • Formează un tendon comun.
  • Mușchiul cvadriceps se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei.

Pregunta 35

Pregunta
Muşchii posteriori ai coapsei:
Respuesta
  • Sunt extensori ai coapsei.
  • Flectează gamba.
  • Au origine pe osul iliac.
  • Mușchiul biceps femural şi mușchiul semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei.
  • Toţi participă la formarea pes anserinus profundus.

Pregunta 36

Pregunta
Muşchii mediali ai coapsei:
Respuesta
  • Toţi sunt adductori ai coapsei.
  • Toţi se inseră pe linia aspera femoris.
  • Îşi iau originea de pe osul pubis.
  • Mușchiul gracilis participă la formarea pes anserinus superficialis.
  • Mușchiul pectineu participă la flexia şi abducerea coapsei.

Pregunta 37

Pregunta
Locul de inserție a musculus semimembranosus:
Respuesta
  • Condylus medialis tibiae.
  • Condylus lateralis tibiae.
  • Epicondylus lateralis femoris.
  • Epicondylus medialis femoris.
  • Fascia poplitea.

Pregunta 38

Pregunta
Muşchii coapsei, grupul anterior:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Cvadriceps
  • Biceps femural
  • Pectineu
  • Croitor

Pregunta 39

Pregunta
Muşchii coapsei, grupul posterior:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Cvadriceps
  • Biceps femural
  • Semitendinos
  • Pectineu

Pregunta 40

Pregunta
Extensia coapsei e realizată de mușchii:
Respuesta
  • Gluteu mare
  • Gluteu mijlociu
  • Biceps femural
  • Obturator extern
  • Iliopsoas

Pregunta 41

Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia coapsei:
Respuesta
  • Мusculus rectus femoris.
  • Мusculus vastus medialis.
  • Мusculus vastus lateralis.
  • Мusculus vastus intermedius.
  • Мusculus sartorius.

Pregunta 42

Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia gambei:
Respuesta
  • Мusculus biceps femoris.
  • Мusculus vastus medialis.
  • Мusculus vastus lateralis.
  • Мusculus popliteus.
  • Мusculus vastus intermedius.

Pregunta 43

Pregunta
Locul de inserție a musculus triceps surae:
Respuesta
  • Maleolus medialis.
  • Maleolus lateralis.
  • Processus posterior tali.
  • Tuber calcanei.
  • Os naviculare.

Pregunta 44

Pregunta
Fibularul (peronierul) al treilea reprezintă o porţiune a muşchiului:
Respuesta
  • Tibial anterior
  • Fibular (peronier) lung
  • Tibial posterior
  • Fibular (peronier) scurt
  • Extensor lung al degetelor

Pregunta 45

Pregunta
Indicați originea musculus extensor digitorum brevis:
Respuesta
  • Calcaneus.
  • Os naviculare.
  • Talus.
  • Tibia.
  • Retinaculum extensorum inferius.

Pregunta 46

Pregunta
Muşchii gambei:
Respuesta
  • Sunt grupaţi simetric în jurul oaselor.
  • Sunt situaţi în trei loje separate.
  • Majoritatea tendoanelor lor îşi schimbă direcţia.
  • Muşchii grupului anterior sunt extensori ai gambei.
  • În majoritatea lor sunt multiarticulari.

Pregunta 47

Pregunta
Retinaculele, formate de fascia crurală:
Respuesta
  • Retinaculul extensorilor şi cel al flexorilor au câte două porţiuni: superioară şi inferioară.
  • Sub retinaculul flexorilor se formează două canale osteofibroase.
  • Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial trec printr-o teacă separată.
  • Posterior de maleola laterală se formează două retinacule fibulare (peroniere).
  • Sub retinaculul inferior al extensorilor se află trei canale osteofibroase.

Pregunta 48

Pregunta
Prin orificiul sciatic mare trece:
Respuesta
  • Mușchiul obturator intern
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchiul gluteu mic
  • Mușchiul piriform
  • Mușchiul iliopsoas

Pregunta 49

Pregunta
Prin orificiul sciatic mic trece:
Respuesta
  • Mușchiul piriform
  • Mușchiul obturator intern
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchii gemeni
  • Mușchiul psoas mic

Pregunta 50

Pregunta
Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin:
Respuesta
  • Ligamentul lacunar
  • Ligamentul inghinal
  • Ligamentul reflex
  • Arcul iliopectineu
  • Fascia transversală
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

La Ley de la Gravedad
maya velasquez
Arquitectura Gótica
maya velasquez
Historia de Al-Ándalus
maya velasquez
¡Test de nivel de francés oficial! Blog de la Traducción y de los Idiomas.
Julien Bourdeau
MATEMÁTICAS PRIMARIA
Ulises Yo
Origen y evolución del idioma español
Mónica F
Mapa Mental Administración Financiera
Cristian Neftalí
GEOGRAFIA
ROSA MARIA ARRIAGA
CUADRO SINÓPTICO DE LOS TRASTORNOS DE LA PERSONALIDAD
Luz Contreras
Metodología de la investigación
Alexia Negrete
RECURSOS para PRIMARIA...
Ulises Yo