MIO 51-100

Descripción

Test sobre MIO 51-100, creado por Валерия - el 22/12/2022.
Валерия -
Test por Валерия -, actualizado hace más de 1 año
Валерия -
Creado por Валерия - hace más de 1 año
688
0

Resumen del Recurso

Pregunta 1

Pregunta
Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:
Respuesta
  • Trigonul omoclavicular
  • Trigonul clavipectoral
  • Trigonul deltopectoral
  • Trigonul suprapectoral
  • Trigonul subpectoral

Pregunta 2

Pregunta
Numiți șanțurile antebrațului:
Respuesta
  • Median
  • Radioulnar
  • Cubital
  • Radial
  • Ulnar

Pregunta 3

Pregunta
Fosa cubitală este delimitată de:
Respuesta
  • Mușchiul coracobrahial
  • Mușchiul brahial
  • Mușchiul brahioradial
  • Mușchiul supinator
  • Mușchiul pronator patrat

Pregunta 4

Pregunta
Şanţul radial este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul flexor radial al carpului
  • Mușchiul palmar lung
  • Mușchiul brahioradial

Pregunta 5

Pregunta
Şanţul median este delimitat de :
Respuesta
  • Mușchiul flexor profund al degetelor
  • Mușchiul palmar lung
  • Mușchiul flexor radial al carpului
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor

Pregunta 6

Pregunta
Şanţul ulnar este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul flexor lung al policelui
  • Mușchiul flexor profund al policelui
  • Mușchiul flexor ulnar al carpului
  • Mușchiul pronator patra
  • Mușchiul flexor superficial al degetelor

Pregunta 7

Pregunta
Muşchii mâinii, eminenţa tenară:
Respuesta
  • Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
  • Sunt situaţi în trei planuri.
  • Cel mai profund muşchi din grup este mușchiul opozant al policelului.
  • Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene.
  • Mușchiul opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.

Pregunta 8

Pregunta
Muşchii eminenţei hipotenare:
Respuesta
  • Sunt în număr de patru.
  • Mușchiul palmar scurt este inconstant.
  • Cel mai superficial este opozantul degetului mic.
  • Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau originea de pe retinaculul flexorilor, osul pisiform şi osul cu cârlig.
  • Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe falanga proximală a degetului mic.

Pregunta 9

Pregunta
Fasciile şi aponevrozele mâinii:
Respuesta
  • Fascia dorsală este cu mult mai subţire decât cea palmară.
  • Spaţiul dintre eminenţele tenară şi hipotenară este ocupat de aponevroza palmară.
  • Aponevroza palmară este formată din fibre longitudinale şi transversale.
  • La baza oaselor metacarpiene fibrele transversale ale aponevrozei palmare formează ligamentul metacarpian profund.
  • De la porţiunile medială şi laterală ale fasciei plantare pornesc fascicule care se inseră pe fascia muşchilor interosoşi.

Pregunta 10

Pregunta
Retinaculele membrului superior:
Respuesta
  • Retinaculul flexorilor se extinde de la pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid şi trapez
  • Retinaculul flexorilor transformă şanţul carpian în canalul carpian.
  • Prin canalul carpian trec două teci sinoviale.
  • Fasciculele retinaculului flexorilor se dedublează lateral şi medial formând canalele radial şi ulnar ale carpului.
  • Spaţiul sub retinaculul extensorilor este divizat în patru canale

Pregunta 11

Pregunta
Canalul carpal conţine teci sinoviale pentru:
Respuesta
  • Tendonul flexorului ulnar al carpului
  • Tendoanele flexorilor superficial şi profund ai degetelor
  • Tendonul flexorului radial al carpului
  • Tendonul flexorului lung al policelui
  • Tendonul abductorului lung al policelui

Pregunta 12

Pregunta
Topografia braţului:
Respuesta
  • Canalul nervului radial se află între humerus şi bicepsul brahial.
  • Orificiul de intrare al canalului radial se localizează din partea medială a braţului între treimile superioară şi medie.
  • Limitele orificiului de intrare în canalul radial sunt formate de humerus, capul medial şi cel lateral ai tricepsului brahial.
  • Prin canalul nervului radial trec nervul radial, artera şi vena omonime.
  • Şanţurile bicipitale separă regiunea anterioară a braţului de cea posterioară.

Pregunta 13

Pregunta
Indicați care mușchi participă la supinarea antebrațului:
Respuesta
  • Мusculus pronator teres.
  • Мusculus triceps brachii.
  • Мusculus biceps brachii.
  • Мusculus brachialis
  • Мusculus supinator.

Pregunta 14

Pregunta
Muşchiul oblic intern al abdomenului:
Respuesta
  • Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia fasciculelor nu diferă de cel extern
  • Îşi ia originea de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta iliacă, spina iliacă antero-superioară şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
  • Fasciculele posterioare trec de jos în sus şi se inseră pe cartilajele coastelor inferioare.
  • Aponeuroza lui se împarte în două foiţe ce cuprind mușchiul drept abdominal pe toată întinderea lui.
  • . Fasciculele inferioare împreună cu cele deviate de la mușchiul oblic extern formează m. cremaster.

Pregunta 15

Pregunta
Fosele inghinale:
Respuesta
  • Sunt opt depresiuni determinate de prezenţa unor pliuri peritoneale
  • Plica ombilicală mediană se întinde de la ombilic la fundul vezicii urinare.
  • Fosa supravezicală corespunde inelului inghinal profund.
  • Fosa inghinală laterală este delimitată de plicele ombilicale mediale şi laterale
  • Fosa inghinală medială сorespunde inelului inghinal superficial.

Pregunta 16

Pregunta
Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:
Respuesta
  • Мusculus transversus abdominis.
  • Fascia transversalis.
  • Мusculus obliquus externus abdominis (aponevroza).
  • Мusculus obliquus internus abdominis.
  • Ligamentum inguinale

Pregunta 17

Pregunta
Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:
Respuesta
  • Мusculus transversus abdominis.
  • Fascia transversalis.
  • Мusculus obliquus externus abdominis
  • Мusculus obliquus internus abdominis.
  • Ligamentum inguinale.

Pregunta 18

Pregunta
Muşchii abdomenului:
Respuesta
  • Peretele anterolateral este format din muşchi autohtoni.
  • Fiecare muşchi lat are porţiune musculară şi aponevroză.
  • Participă la inspiraţie.
  • Contribuie la fixarea organelor interne.
  • Au acţiune asupra coloanei vertebrale.

Pregunta 19

Pregunta
Muşchiul oblic extern al abdomenului:
Respuesta
  • Porneşte de pe faţa externă a ultimelor 7-8 coaste.
  • Fasciculele lui posterioare au poziţie aproape verticală şi se inseră pe buza internă a crestei iliace.
  • Dinţii lui se intercalează cu dinţii mușchiului dinţat anterior şi ai mușchiului dorsal mare.
  • Ligamentul inghinal se racordează între spina iliacă antero-inferioară şi tuberculul pubian.
  • La nivelul inserţiei pe osul pubian aponevroza lui formează doi pedunculi: superior şi inferior.

Pregunta 20

Pregunta
Muşchiul transvers al abdomenului:
Respuesta
  • Este compus dintr-o parte musculară şi două aponevrotice: anterioară şi posterioară.
  • Porneşte de la coastele inferioare, fascia toracolombară, creasta iliacă şi porţiunea laterală a ligamentului inghinal.
  • La marginea laterală a mușchiului drept abdominal aponevroza lui se împarte în două porțiuni – superioară și inferioară
  • 2/3 superioare ale aponevrozei împreună cu foiţa posterioară a aponevrozei oblicului intern formează lama posterioară a tecii mușchiului drept abdominal.
  • Linia convexă de trecere a fibrelor musculare în cele aponevrotice se numeşte linie arcuată.

Pregunta 21

Pregunta
Muşchiul drept abdominal:
Respuesta
  • Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană
  • Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII.
  • Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
  • Este cuprins în teaca mușchiului drept abdominal.
  • Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.

Pregunta 22

Pregunta
Teaca muşchiului drept abdominal este formată din:
Respuesta
  • Mușchiul oblic intern al abdomenului
  • Linia albă
  • Lamelele aponevrozei muşchiului oblic intern al abdomenului
  • Aponevroza mușchiului oblic extern al abdomenului
  • Aponevroza muşchiului transvers al abdomenului

Pregunta 23

Pregunta
Canalul inghinal:
Respuesta
  • Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponevrozei mușchiului oblic intern.
  • Peretele posterior, format de fascia transversală este întărit de lig. interfoveolar (Hesselbach), lig. reflex (Colles), tendonul conjunct (Henle).
  • Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal.
  • Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponevrozei oblicului extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex.
  • Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.

Pregunta 24

Pregunta
Inelele inghinale superficial și profund:
Respuesta
  • Localizarea inelului profund corespunde fosei inghinale mediale.
  • La femei sunt mai largi.
  • La nivelul inelului profund are loc trecerea fasciei transversale în fascia spermatică internă.
  • La bărbaţi la nivelul inelului superficial deseori se află fascicule musculare.
  • Posterior inelul superficial este delimitat de fibrele ligamentului reflex, provenite din aponevroza oblicului extern din partea opusă.

Pregunta 25

Pregunta
Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:
Respuesta
  • Tetragonul Grynfeldt
  • Triunghiul sternocostal
  • Linia semilunară
  • Triunghiul Volynsky
  • Linia albă

Pregunta 26

Pregunta
Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale:
Respuesta
  • Мusculus longissimus.
  • Мusculus latissimus dorsi.
  • Мusculus obliquus abdominis externus.
  • Мusculus pectoralis major.
  • Мusculus obliquus abdominis internus.

Pregunta 27

Pregunta
Indicați locul de inserție a musculus iliopsoas:
Respuesta
  • Trochanter major femoris.
  • Trochanter minor femoris.
  • Collum femoris.
  • Linea aspera femoris.
  • Spina iliaca anterior superior.

Pregunta 28

Pregunta
Musculus gluteus minimus se inseră pe:
Respuesta
  • Trochanter major femoris.
  • Trochanter minor femoris.
  • Collum femoris.
  • Linea aspera femoris.
  • Fosa trohanterica.

Pregunta 29

Pregunta
Indicați care mușchi participă la extensia coapsei:
Respuesta
  • Мusculus gluteus minimus.
  • Мusculus gluteus maximus.
  • Мusculus gluteus medius.
  • Мusculus pectineus.
  • Мusculus vastus intermedius.

Pregunta 30

Pregunta
Originea musculus sartorius:
Respuesta
  • Trochanter major femoris.
  • Trochanter minor femoris.
  • Spina iliaca anterior inferior.
  • Spina iliaca anterior superior.
  • Spina iliaca posterior superior.

Pregunta 31

Pregunta
Muşchii coapsei. Grup muscular medial:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Biceps femural
  • Semitendinos
  • Gracilis
  • Croitor

Pregunta 32

Pregunta
Muşchii pelvisului:
Respuesta
  • Sunt flexori, extensori, rotatori, abductori şi adductori ai coapsei.
  • Formează în jurul articulaţiei coxofemurale cea mai puternică aglomerare musculară.
  • Sunt biarticulari.
  • Se clasifică în mediali şi laterali.
  • Se inseră pe epifiza proximală a femurului.

Pregunta 33

Pregunta
Canalul obturator este delimitat de:
Respuesta
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchiul pectineu
  • Orificiul obturat
  • Şantul obturator
  • Mușchiul obturator intern

Pregunta 34

Pregunta
Muşchii anteriori ai coapsei:
Respuesta
  • Sunt uniarticulari
  • Flectează coapsa şi gamba.
  • Mușchiul croitor este cel mai lung din corpul omului
  • Formează un tendon comun.
  • Mușchiul cvadriceps se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei.

Pregunta 35

Pregunta
Muşchii posteriori ai coapsei:
Respuesta
  • Sunt extensori ai coapsei.
  • Flectează gamba.
  • Au origine pe osul iliac.
  • Mușchiul biceps femural şi mușchiul semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei.
  • Toţi participă la formarea pes anserinus profundus.

Pregunta 36

Pregunta
Muşchii mediali ai coapsei:
Respuesta
  • Toţi sunt adductori ai coapsei.
  • Toţi se inseră pe linia aspera femoris.
  • Îşi iau originea de pe osul pubis.
  • Mușchiul gracilis participă la formarea pes anserinus superficialis.
  • Mușchiul pectineu participă la flexia şi abducerea coapsei.

Pregunta 37

Pregunta
Locul de inserție a musculus semimembranosus:
Respuesta
  • Condylus medialis tibiae.
  • Condylus lateralis tibiae.
  • Epicondylus lateralis femoris.
  • Epicondylus medialis femoris.
  • Fascia poplitea.

Pregunta 38

Pregunta
Muşchii coapsei, grupul anterior:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Cvadriceps
  • Biceps femural
  • Pectineu
  • Croitor

Pregunta 39

Pregunta
Muşchii coapsei, grupul posterior:
Respuesta
  • Semimembranos
  • Cvadriceps
  • Biceps femural
  • Semitendinos
  • Pectineu

Pregunta 40

Pregunta
Extensia coapsei e realizată de mușchii:
Respuesta
  • Gluteu mare
  • Gluteu mijlociu
  • Biceps femural
  • Obturator extern
  • Iliopsoas

Pregunta 41

Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia coapsei:
Respuesta
  • Мusculus rectus femoris.
  • Мusculus vastus medialis.
  • Мusculus vastus lateralis.
  • Мusculus vastus intermedius.
  • Мusculus sartorius.

Pregunta 42

Pregunta
Indicați care mușchi participă la flexia gambei:
Respuesta
  • Мusculus biceps femoris.
  • Мusculus vastus medialis.
  • Мusculus vastus lateralis.
  • Мusculus popliteus.
  • Мusculus vastus intermedius.

Pregunta 43

Pregunta
Locul de inserție a musculus triceps surae:
Respuesta
  • Maleolus medialis.
  • Maleolus lateralis.
  • Processus posterior tali.
  • Tuber calcanei.
  • Os naviculare.

Pregunta 44

Pregunta
Fibularul (peronierul) al treilea reprezintă o porţiune a muşchiului:
Respuesta
  • Tibial anterior
  • Fibular (peronier) lung
  • Tibial posterior
  • Fibular (peronier) scurt
  • Extensor lung al degetelor

Pregunta 45

Pregunta
Indicați originea musculus extensor digitorum brevis:
Respuesta
  • Calcaneus.
  • Os naviculare.
  • Talus.
  • Tibia.
  • Retinaculum extensorum inferius.

Pregunta 46

Pregunta
Muşchii gambei:
Respuesta
  • Sunt grupaţi simetric în jurul oaselor.
  • Sunt situaţi în trei loje separate.
  • Majoritatea tendoanelor lor îşi schimbă direcţia.
  • Muşchii grupului anterior sunt extensori ai gambei.
  • În majoritatea lor sunt multiarticulari.

Pregunta 47

Pregunta
Retinaculele, formate de fascia crurală:
Respuesta
  • Retinaculul extensorilor şi cel al flexorilor au câte două porţiuni: superioară şi inferioară.
  • Sub retinaculul flexorilor se formează două canale osteofibroase.
  • Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial trec printr-o teacă separată.
  • Posterior de maleola laterală se formează două retinacule fibulare (peroniere).
  • Sub retinaculul inferior al extensorilor se află trei canale osteofibroase.

Pregunta 48

Pregunta
Prin orificiul sciatic mare trece:
Respuesta
  • Mușchiul obturator intern
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchiul gluteu mic
  • Mușchiul piriform
  • Mușchiul iliopsoas

Pregunta 49

Pregunta
Prin orificiul sciatic mic trece:
Respuesta
  • Mușchiul piriform
  • Mușchiul obturator intern
  • Mușchiul obturator extern
  • Mușchii gemeni
  • Mușchiul psoas mic

Pregunta 50

Pregunta
Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin:
Respuesta
  • Ligamentul lacunar
  • Ligamentul inghinal
  • Ligamentul reflex
  • Arcul iliopectineu
  • Fascia transversală
Mostrar resumen completo Ocultar resumen completo

Similar

La Química
maya velasquez
Modelos Atómicos
Raúl Fox
Ingeniería Industrial
genifer.estrada
SISTEMA INMUNOLÓGICO
deisyj_200
Salud Pública
Daniela Peña
HORARIO DE ESTUDIO (SEMANAL)
Vaaanesa1703
Vocabulario First - B2
fvera84
RESUMEN LEY 39
Eva Fernandez
Mis MAPAS MENTALES...
Ulises Yo
Ejemplo incompleto mapa conceptual Parte de las Plantas
Giglia Gómez Villouta
106 Mejores Practicas en Supply Chain Management y Logistica
julian Valencia