Pregunta 1
Pregunta
408. CS. În anestezia locală spinală volumul de bază a soluţiei anestezice se introduce în:
Respuesta
-
Spaţiul peridural
-
Spaţiul subdural
-
Măduva spinării
-
Spaţiul intervertebral
-
Ţesutul subcutanat
Pregunta 2
Pregunta
409. CM. Cauzele hipotoniei în rahianestezie (anestezia spinală) sunt:
Pregunta 3
Pregunta
410. CM. Selectaţi operaţiile ce pot fi efectuate cu anestezie spinală.
Respuesta
-
Amputaţia membrului inferior
-
Prelucrarea chirurgicală a unui flegmon al mîinii
-
Rezecţia gastrică
-
Flebectomia pentru varice a membrului inferior
-
Hemoroidectomia
Pregunta 4
Pregunta
411. CM. Drept contraindicaţii pentru efectuarea anesteziei spinale se consideră:
Respuesta
-
Şocul traumatic
-
Hipertensiunea arterială esenţială
-
Maladiile inflamatorii ale pielii din regiunea lombară
-
Deformaţiile coloanei vertebrale
-
Şocul hipovolemic
Pregunta 5
Pregunta
412. CS. Cea mai frecventă complicaţie a anesteziei spinale este:
Pregunta 6
Pregunta
413. CM. Selectaţi complicaţiile rahianesteziei (anesteziei spinale).
Respuesta
-
Cefalea
-
Meningismul
-
Hipotonia
-
Retenţie de urină
-
Dereglări psihice
Pregunta 7
Pregunta
414. CM. Selectaţi afirmaţiile, ce se referă la anestezia epidurală.
Respuesta
-
Este o anestezie regională
-
Are mai puţine complicaţii ca anestezia spinală
-
Substanţa anestezică se introduce în canalul rahidian
-
Anestezia poate fi utilizată în operaţii pe membrele inferioare
-
Are aceleaşi contraindicaţii ca şi rahianestezia
Pregunta 8
Pregunta
415. CM. Anestezia peridurală poate fi utilizată:
Respuesta
-
Postoperator, pentru analgezie de lungă durată
-
La bolnavii cu hemoragii ginecologice masive
-
În operaţiile pe membrele inferioare
-
În operaţiile pe membrele superioare
-
La bolnavii hipotonici
Pregunta 9
Pregunta
416. CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele:
Pregunta 10
Pregunta
417. CS. Din care motiv leziunea ficatului în caz de traumă abdominală închisă se consideră ruptură şi nu plagă?
Respuesta
-
Deoarece lipseşte durerea
-
Deoarece lipseşte dereglarea integrităţii tegumentelor
-
Deoarece lipseşte anemia acută şi şocul
-
Deoarece lipseşte dereglarea funcţiei organului traumatizat
-
Deoarece lipseşte hemoragia
Pregunta 11
Pregunta
418. CS. Care semn clinic de bază diferenţiază plaga de contuzie?
Respuesta
-
Prezenţa hemoragiei
-
Apare în urma acţiunii unui factor mecanic extern
-
Durerea în locul leziunii
-
Dereglarea funcţiei organului traumatizat
-
Prezenţa defectului tegumentelor
Pregunta 12
Pregunta
419. CS. Care este mecanismul de acţiune al agentului traumatizant în caz de fractură deschisă a extremităţii, când fragmentul osului fracturat lezează ţesuturile moi?
Respuesta
-
Extern
-
Intern
-
Combinat
-
Traumatic
-
Indirect
Pregunta 13
Pregunta
420. CM. Ce factori condiţionează durerea într-o plagă?
Respuesta
-
Acţiunea traumatică directă asupra receptorilor nervoşi
-
Ischemia zonei traumatizate în urma trombozei vaselor sangvine mici
-
Paralizia receptorilor nervoşi ca urmare a acidozei tisulare
-
Compresia receptorilor nervoşi prin edem
-
Dezvoltarea rapidă a reacţiei inflamatorii locale
Pregunta 14
Pregunta
421. CM. Intensitatea durerii în plagă este în funcţie de următorii factori:
Respuesta
-
Rapiditatea producerii plăgii
-
Intensitatea hemoragiei
-
Numărul de receptori nervoşi în ţesuturile zonei lezate
-
Caracteristica obiectului traumatizant
-
Capacitatea răspunsului imun
Pregunta 15
Pregunta
422. CM. În care situaţii durerea în caz de producere a plăgii poate fi semnificativ mai redusă sau chiar poate absenta?
Respuesta
-
În cazul efectuării operaţiilor cu anestezie locală sau generală
-
În caz de producere a plăgii cu un obiect ascuţit, de exemplu cu bisturiul
-
La traumatizaţii în stare de şoc
-
La traumatizaţii în stare de ebrietate alcoolică
-
În caz de plagă, ce penetrează doar pînă la nivelul ţesutului celuloadipos subcutanat
Pregunta 16
Pregunta
423. CM. Intensitatea hemoragiei din plagă este determinată de următorii factori:
Respuesta
-
Starea hemodinamicii sistemice
-
Rapiditatea producerii leziunii
-
Adâncimea plăgii
-
Starea sistemului coagulant
-
Calibrul vasului lezat şi tipul acestuia (arteră, venă)
Pregunta 17
Pregunta
424. CM. În care situaţii lezarea chiar şi a vaselor de calibru mic se asociază cu hemoragie pronunţată şi pune în pericol viaţa bolnavului?
Respuesta
-
La bolnavii cu ciroză hepatică
-
La bolnavii cu hipotonie
-
La bolnavii cu hemofilie
-
La bolnavii ce primesc anticoagulante
-
La bolnavii în stare de ebrietate alcoolică severă
Pregunta 18
Pregunta
425. CM. De către care factori este determinat gradul de dehiscenţă a marginilor plăgii?
Respuesta
-
Timpul, scurs de la momentul traumei
-
Rapiditatea leziunii
-
Gradul de contaminare a obiectului vulnerant
-
Direcţia plăgii în raport cu direcţia liniilor elastice Langher
-
Dimensiunea şi adâncimea plăgii
Pregunta 19
Pregunta
426. CM. De către care factori sunt determinate simptomele clinice generale în caz de plagă?
Respuesta
-
Dragul de dehiscenţă a marginilor plăgii
-
Caracterul obiectului vulnerant
-
Dezvoltarea procesului inflamator
-
Leziunea directă a receptorilor nervoşi
-
Anemia şi şocul
Pregunta 20
Pregunta
427. CM. Care plăgi se consideră premeditate?
Respuesta
-
Criminale
-
Militare
-
Ocazionale
-
Industriale
-
Chirurgicale
Pregunta 21
Pregunta
428. CM. Ce plăgi se evidenţiază în funcţie de caracterul lezării ţesuturilor?
Respuesta
-
Tocată
-
Lacerată
-
Tăiată
-
Prin armă de foc
-
Ocazională
Pregunta 22
Pregunta
428. CM. Ce plăgi se evidenţiază în funcţie de caracterul lezării ţesuturilor?
Respuesta
-
Prin înţepare
-
Muşcată
-
Mixtă
-
Chirurgicală
-
Purulentă
Pregunta 23
Pregunta
429. CS. Ce tip de leziune nu se referă la clasificarea plăgilor după caracterul lezării ţesuturilor?
Respuesta
-
Industrială
-
Prin înţepare
-
Lacerată
-
Muşcată
-
Contuzionată
Pregunta 24
Pregunta
430. CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia chirurgicală?
Respuesta
-
La locul de muncă
-
Prin înţepare
-
Mixtă
-
Tăiată
-
Ocazională
Pregunta 25
Pregunta
431. CM. Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor prin înţepare.
Respuesta
-
Dehiscenţa marginilor plăgii este semnificativă
-
Pericol mare de lezare a structurilor interne
-
Dehiscenţa marginilor plăgii nu este mare
-
Hemoragia externă nu este semnificativă
-
Apar după muşcături ale animalelor
Pregunta 26
Pregunta
432. CS. Care este mecanismul de apariţie a plăgii lacerate?
Respuesta
-
Apare la acţiunea unui obiect masiv ascuţit asupra ţesuturilor
-
Apare la acţiunea unui obiect bont masiv asupra ţesuturilor
-
Apare la lezarea transfixiantă prin armă de foc
-
Apare după muşcătura unui animal mare
-
Apare la acţiunea unui obiect îngust şi ascuţit
Pregunta 27
Pregunta
433. CS. Indicaţi cel mai infectat tip de plagă.
Respuesta
-
Tocată
-
Prin înţepare
-
Contuzionată
-
Tăiată
-
Muşcată
Pregunta 28
Pregunta
434. CM. Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor muşcate.
Respuesta
-
Riscul infectării cu rabie
-
Pericolul dezvoltării infecţiei putride
-
Pericolul lezării organelor interne
-
Prezenţa a trei zone de lezare a ţesuturilor
-
Zona lezării nu este mare
Pregunta 29
Pregunta
435. CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în:
Respuesta
-
Recent infectate
-
Aseptice
-
Necrotice
-
Putride
-
Purulente
Pregunta 30
Pregunta
436. CS. Ce plagă se consideră infectată?
Respuesta
-
Plaga chirurgicală, atunci cînd în timpul operaţiei este deschis intestinul
-
Orice plagă ocazională
-
Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 103 (1.000)
-
Plaga, în care există un proces purulent
-
Plaga, în care numărul microorganismelor într-un gram de ţesut este mai mare de 105 (100.000)