38519004
Pregunta 1
Pregunta
Care din factorii etiologici enumeraţi au valoare în declanşarea şocului
traumatic?
Respuesta
-
hipotermia
-
hemoragia
-
insuficienţa acută respiratorie
-
factorul neuroreflector
-
intoxicaţia endogenă, microbiană
Pregunta 2
Pregunta
Care sunt cauzele hipovolemiei în şocul traumatic?
Respuesta
-
centralizarea hemodinamicei
-
hemoragiile în focarele de fracturi şi leziuni a ţesuturilor moi
-
deponarea patologică generalizată a sîngelui
-
translaţie extravasculară a componentului lichid a sîngelui
-
poliuria
Pregunta 3
Pregunta
Care din perioadele, fazele enumerate sunt caracteristice pentru şocul
traumatic?
Respuesta
-
faza inițială
-
faza erectilă
-
faza intermediară
-
faza torpidă
-
faza tardivă
Pregunta 4
Pregunta
Care din simptoamele expuse sunt caracteristice pentru faza I a şocului
traumatic?
Respuesta
-
este în cunoştinţa, gălăgios, agitat
-
apatie, indiferent, adinamie
-
tensiunea arterială normală sau marită, pulsul în limitele normei sau uşoară tahicardie
-
hiperreflexie, hipertonus muscular
-
hipotonie arterială, hipestezie, hiporeflexie, hipotonus muscular
Pregunta 5
Pregunta
Cu care leziuni traumatice sunt asociate traumatismele aparatului locomotor
manifestate cu şoc traumatic în faza I la pacientul fără cunoştinţă, bradicardie, cu tensiunea arterială
ridicată pe mai mult timp ca de obicei?
Respuesta
-
cu traumatism a organelor cavităţii abdominale
-
cu traumatism cranio-cerebral
-
cu traumatism a organelor cutiei toracice
-
cu traumatism toraco-abdominal
-
în traumatisme combinate raţionale grave
Pregunta 6
Pregunta
În faza I a şocului traumatic se determină cîte grade de gravitate?
Respuesta
-
1
-
2
-
3
-
4
-
nu sunt grade de gravitate
Pregunta 7
Pregunta
În faza II a şocului traumatic cîte grade de gravitate se determină?
Respuesta
-
1
-
2
-
3
-
4
-
nu sunt grade de gravitate
Pregunta 8
Pregunta
Indicii hemodinamici caracteristici pentru şocul traumatic de gr. I:
Respuesta
-
TA scăzută pînă la 110 mm col Hg, pulsul mărit pînă la 100 pe 1 min
-
TA scăzută pînă la 100 mm col Hg, pulsul majorat pînă la 100 pe 1 min
-
hipotomie sistolică pînă la 70 mm col Hg, tahicardie 100-120 pe 1 min
-
hipotomie sistolică pînă la 50-70 mm col Hg, tahicardie peste 130 pe 1 min
-
TA este în limitele normei, pulsul este fără schimbări
Pregunta 9
Pregunta
Care este gradientul temperaturii recto-dermale la pacienţii cu şoc traumatic de gr. I:
Respuesta
-
2º
-
3-4º
-
5º
-
5-7º
-
nu este schimbat
Pregunta 10
Pregunta
Indicii hemodinamicei în şocul traumatic de gr II:
Respuesta
-
hipotomie sistolică pînă la 110 mm col Hg, tahicardie pînă la 100 pe 1 min
-
hipotomie sistolică pînă la 100 mm col Hg, tahicardie pînă la 100 pe 1 min
-
hipotomie sistolică - 100-70 mm col Hg, tahicardie 100-130 pe 1 min
-
hipotomie sistolică sub 70 mm col Hg, tahicardie peste 130 pe 1 min
-
TA la vasele periferice nu se determină, pulsul nu se poate număra
Pregunta 11
Pregunta
Care este gradientul temperaturii recto-dermale în şocul traumatic de gr. II?
Respuesta
-
3 - 5º
-
5 - 7º
-
7 - 10º
-
9 - 11º
-
este in normă
Pregunta 12
Pregunta
Care faze, grade de gravitate a şocului traumatic constituie şocul compensat?
Respuesta
-
Faza erectila
-
Şoc de gr. I
-
Şoc de gr. II
-
Şoc de gr. III
-
Şoc compensat nu există
Pregunta 13
Pregunta
Care faze, grade de gravitate a şocului traumatic constituie şocul decompensat?
Respuesta
-
Faza erectila
-
Şoc de gr. IV
-
Şoc de gr. II
-
Şoc de gr. III
-
Toate fazele, gradele de şoc este faza decompensată
Pregunta 14
Pregunta
Indexul Allgower (1977) se determină:
Respuesta
-
Prin raportul tensiunei arteriale (TA) diastolică către puls (P)
-
Prin raportul TA sistolice către puls
-
Prin raportul P către tensiunea arterială diastolică
-
Prin raportul P către TA sistolică
-
Prin raportul TA sistolice către TA diastolice
Pregunta 15
Pregunta
Indexul Allgower (1977) în normă este:
Respuesta
-
0,2 - 0,4
-
0,5 - 0,6
-
0,6 - 0,8
-
0,8 - 1,0
-
1,0 - 1,2
Pregunta 16
Pregunta
Indexul Allgower (1977) în şocul traumatic de gr. I este:
Respuesta
-
0,6-0,8
-
0,9-1,2
-
1,2-1,4
-
1,4-1,6
-
nu este schimbat
Pregunta 17
Pregunta
Acţiunele obligatorii în tratamentul şocului traumatic la etapa asistenţei primmedicale:
Respuesta
-
Terapie antialgică
-
Infuzia soluţiilor antişoc
-
Administrarea intravasculară a antidoloranţilor
-
Corecţia echilibrului acidobazic, electrolitic cu soluţii cristaloide
-
Imobilizare perfectă pentru transport
Pregunta 18
Pregunta
Pentru restituirea volumului de sînge circulant în şoc traumatic sunt indicate:
Respuesta
-
Soluţii coloidale şi cristaloide
-
Sînge şi preparatele lui
-
Plasma şi preparatele din ea
-
Diuretice
-
Nu este indicată infuzia şi transfuzii
Pregunta 19
Pregunta
Pentru profilaxia şocului traumatic e obligatoriu de a efectua:
Respuesta
-
Hemostaza provizorie
-
Imobilizarea pentru transportare
-
Administrarea antidoloranţilor
-
Asigurarea anesteziei generale
-
Transportarea de urgenţă fără acţiuni medicale
Pregunta 20
Pregunta
Care este în normă durata completării capilare a lojei unghiale:
Respuesta
-
până la 1 min
-
până la 2 min
-
până la 3 min
-
până la 4 min
-
până la 5 min
Pregunta 21
Pregunta
Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. I ?
Respuesta
-
până la 1 min
-
până la 2 min
-
până la 3 min
-
până la 4 min
-
până la 5 min
Pregunta 22
Pregunta
Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. II ?
Respuesta
-
până la 1 min
-
până la 2 min
-
până la 3 min
-
până la 4 min
-
până la 5 min
Pregunta 23
Pregunta
Care este durata simptomului „petei albe" în şocul de gr. III ?
Respuesta
-
până la 1 min
-
până la 2 min
-
până la 3 min
-
până la 5 min
-
peste 5 min
Pregunta 24
Pregunta
Care este valoarea gradientului recto-dermal în normă ?
Respuesta
-
1-2 grade
-
2-3 grade
-
3-5 grade
-
6-8 grade
-
9-10 grade
Pregunta 25
Pregunta
Care este valoarea gradientului recto-dermal în şocul de gr. II ?
Respuesta
-
3-5 grade
-
7-10 grade
-
10-15 grade
-
15-16 grade
-
17-20 grade
Pregunta 26
Pregunta
Care este valoarea gradientului recto-dermal în şocul de gr. III ?
Respuesta
-
Peste 7 grade
-
Peste 8 grade
-
Peste 9 grade
-
Peste 10 grade
-
Peste 12 grade
Pregunta 27
Pregunta
Care din factorii enumeraţi au valoare fundamentală în patogenia şocului
traumatic?
Respuesta
-
hiperexcitație
-
hipovolemie
-
neuro-reflectoric
-
hipodinamic
-
toxic
Pregunta 28
Pregunta
Hipovolemia în şocul traumatic este cauzată de:
Respuesta
-
spaspatizarea vasculară periferică
-
centralizarea hemodinamicei
-
translocaţia extravasculară a componentului lichid a sîngelui
-
deponarea patologică generalizată a sîngelui
-
hemoragiile în focarele de traumatizare
Pregunta 29
Pregunta
În hipovolemie în şocul traumatic organizmul reacţionează cu:
Respuesta
-
spasmatizarea vasculară periferică
-
centralizarea hemodinamicei
-
hipodinamie
-
hiperreflexie şi hipertonie musculară
-
hiperexitaţie şi comportament neadecvat
Pregunta 30
Pregunta
Enumeraţi formele torticolisului:
Respuesta
-
torticolis muscular
-
torticolis osos
-
torticolis spastic
-
torticolis dismogen
-
torticolis paralitic
Pregunta 31
Pregunta
La ce vârstă apar primele semne ale torticolisului muscular:
Respuesta
-
în primele 7-10 zile după naştere
-
la 2-3 săptămâni după naştere
-
la 1-2 luni după naştere
-
la 3 luni după naştere
-
după naștere
Pregunta 32
Pregunta
Când începe tratamentul torticolisului muscular:
Respuesta
-
imediat după determinarea diagnosticului
-
peste 2-3 săptămâni după naştere
-
peste o lună după naştere
-
peste 3 luni după naştere
-
peste 6 luni după naştere
Pregunta 33
Pregunta
Indicaţi tratamentul ortopedic bolnavului cu torticolis muscular:
Respuesta
-
gimnastică medicală
-
masajul feței
-
masajul gâtului
-
proceduri fizioterapeutice
-
aparat ghipsat toraco-abdominal
Pregunta 34
Pregunta
În cazurile de eşec a tratamentului ortopedic, la ce vîrstă se recomandă
intervenţia chirurgicală:
Respuesta
-
la vârsta de 6 luni
-
la vârsta de 1 an
-
la vârsta de 2 ani
-
la vârsta de 3-4 ani
-
la vârsta de 5 ani
Pregunta 35
Pregunta
Torticolisul muscular netratat duce la schimbări în scheletul osos:
Respuesta
-
procesul mastoid
-
claviculă
-
humerus
-
coloana vertebrală
-
bazin
Pregunta 36
Pregunta
Torticolisul muscular netratat duce la:
Respuesta
-
asimetria feţei
-
centura scapulară coborâtă de partea afectată
-
centura scapulară ridicată de partea afectată
-
poziţia ochiului şi sprânceana coborâtă de partea afectată
-
poziţia ochiului şi sprânceana ridicată de partea afectată
Pregunta 37
Pregunta
În care parte este înclinat capul în torticolis muscular (unilateral)?
Respuesta
-
în sus
-
în jos
-
în partea leziunii
-
în partea opusă leziunii
-
capul nu este înclinat
Pregunta 38
Pregunta
În care parte este îndreptată faţa în torticolis (unilateral)?
Respuesta
-
în partea opusă leziunii
-
în partea leziunii
-
în jos
-
în sus
-
capul nu este înclinat
Pregunta 39
Pregunta
După intervenţie chirurgicală după procedeul Miculici în torticolis, aparatul
ghipsat toraco-cranial se va aplica în poziţie:
Respuesta
-
normală
-
în hipercorecție
-
în hipocorecție
-
în flexie
-
în extensie
Pregunta 40
Pregunta
Care copii mai frecvent suferă de torticolis muscular:
Respuesta
-
născuţi prematur
-
născuţi la termen
-
născuţi în prezentare pelvină
-
născuţi în prezentare cefalică
-
născuţi cu cordonul ombelucal în jurul gâtului
Pregunta 41
Pregunta
Termenul de consolidare a fracturilor la copii în comparaţie cu cele la adulţi
este:
Respuesta
-
același
-
mai lung
-
mai scurt
-
formează pseudartroză
-
este în coisolidarea lentă
Pregunta 42
Pregunta
Fractura prin zona de creştere la copii poartă denumirea de:
Respuesta
-
fractură metafizară
-
fractură epifizară
-
osteoepifizioliză
-
metaepifizară
-
fractura intraarticulară
Pregunta 43
Pregunta
Care din particularităţile enumerate mai jos sunt caracteristice osului infantil:
Respuesta
-
este mai hidratat ca osul la adulţi
-
este relativ puţin mineralizat
-
este mai poros: canalele Haves ocupă o mare parte din os
-
are zone de creștere
-
este mai bogat în hidrooxyapatită
Pregunta 44
Pregunta
Din care cauză "fractura în lemn verde" este prezentă numai la copii:
Respuesta
-
din cauza forţei mecanice mai mici
-
osul la copil este mai fragil
-
periostul osului la copil este mai gros, mai rezistent şi mai elastic
-
aparatul ligamentar este mai elastic
-
copilul mai rapid reacţionează la traumatism cu o reacţie de protejare mai adecvată
Pregunta 45
Pregunta
Care din teorii a etiologiei luxaţiei congenitale de şold este mai argumentată:
Respuesta
-
traumatică
-
inflamatorie
-
displastică
-
infecțioasă
-
virală
Pregunta 46
Pregunta
La care copii se întâlneşte mai des luxaţia congenitală de şold:
Respuesta
-
băieți
-
fetițe
-
născuţi prematur
-
născuţi în prezentaţie pelviană
-
născuţi în prezentaţie cefalică
Pregunta 47
Pregunta
Ce schimbări se întâlnesc din partea aparatului osos și ligamentar la şoldul
displazic:
Respuesta
-
capsula articulară destinsă
-
rebordul superior a acetabulului este nedezvoltat
-
aparatul ligamentar este luxat
-
cavitatea articulară este mărită în volum
-
cavitatea articulară este micşorată în volum
Pregunta 48
Pregunta
Semnele de certitudine a displaziei congenitale de şold la noi-născuţi şi sugari:
Respuesta
-
asimetria plicilor cutanee pe partea medială a coapselor
-
limitarea abducţiei
-
pozitiv semnul de încrucişare a coapselor
-
rotaţia externa a piciorului
-
semnul de clic descris Ortolani
Pregunta 49
Pregunta
Semnele de probabilitate care se întîlnesc mai des în caz de luxaţie congenitală de sold:
Respuesta
-
scurtarea extremităţii pelviene
-
abducţia este completată în articulaţia coxofemurală
-
asimetria plicilor cutanee pe partea medială a coapselor
-
limitarea abducţiei în articulaţia coxofemurală
-
rotaţia externa a piciorului
Pregunta 50
Pregunta
Ce diagnostic se stabileşte la noi născuţi dacă este pozitiv semnul Ortolani:
Respuesta
-
torticolis muscular
-
luxaţie congenitală de şold
-
displazia articulaţiei coxofemurale
-
coxa valga congenitală
-
coxa vara congenitală
¿Quieres crear tus propios Tests gratis con GoConqr? Más información.