38813312
Descripción
Test por BUlca, Zapecanicica Rîbocica, actualizado hace más de 1 año
|
|
Creado por BUlca, Zapecanicica Rîbocica
hace alrededor de 1 año
|
|
Pregunta 1
Pregunta
CS. Abordul venos centralse efectuează preferenţial prin:
Respuesta
-
Venepuncţie indirectă
-
Tehnica Seldinger
-
Tehnica Trendelenburg
-
Venesecţie
-
Venesecţie eco-ghidată
Pregunta 2
Pregunta
CM. Drept indicaţii pentru cateterizarea unei vene centrale servesc:
Respuesta
-
Inabilitatea obţinerii unui abord venos periferic adecvat
-
Necesitatea în hemodializă
-
Necesitatea în hemocultură
-
Necesitatea în plasmofereză
-
Necesitatea în deplasmoliză
Pregunta 3
Pregunta
CM. Abordul venos central poate fi realizat prin:
Respuesta
-
Vena jugulară internă
-
Vena axilară
-
Vena subclaviculară
-
Vena femurală
-
Vena poplitee
Pregunta 4
Pregunta
CM. Plasarea bolnavului în poziţia Trendelenburg în timpul cateterizării venei jugulare:
Respuesta
-
Reduce distensia venoasă (turgescenţa)
-
Sporeşte distensia venoasă (turgescenţa)
-
Reduce riscul dezvoltării complicaţiilor tromboembolice
-
Reduce riscul emboliei gazoase
-
Reduce riscul dezvoltării pneumotoracelui
Pregunta 5
Pregunta
CS. Pentru măsurarea presiunii în artera pulmonară se utilizează cateterul:
Respuesta
-
Seldinger
-
Swan-Ganz
-
Foley
-
Pneumatic
-
Fogarty
Pregunta 6
Pregunta
CM. Drept indicaţii pentru drenarea cavităţii pleurale (toracostomie) servesc:
Respuesta
-
Pneumotoracele masiv
-
Hemotoracele masiv
-
Edemul pulmonar
-
Emfizemul pulmonar
-
Empiemul pleural
Pregunta 7
Pregunta
7. CM. La complicaţiile puncţiei cavităţii pleurale (toracocentezei) se referă:
Respuesta
-
Pneumotoraxul
-
Hemopneumotoraxul
-
Sindromul de detresă respiratorie acută
-
Emfizemul pulmonar
-
Empiemul pleural
Pregunta 8
Pregunta
CM. Toracocenteza în caz de pneumotorace se efectuează mai frecvent:
Respuesta
-
Pe linia medio-claviculară
-
Pe linia medio-axilară
-
În spaţiul intercostal V
-
În spaţiul intercostal II
-
În spaţiul intercostal VII
Pregunta 9
Pregunta
CM. Toracocenteza în caz de hidrotorace se efectuează mai frecvent:
Respuesta
-
Pe linia medio-axilară
-
Pe linia medio-claviculară
-
În spaţiile intercostale II-III
-
În spaţiile intercostale X-XI
-
În spaţiile intercostale VIII-IX
Pregunta 10
Pregunta
CM. Laparocenteza este indicată în următoarele condiţii:
Respuesta
-
Ascita tensionată
-
Suspecţie clinică de infectare a lichidului ascitic
-
Lichid ascitic de etiologie necunoscută (suspecţie la ascită malignă)
-
Orice durere abdominală acută cu caracter spastic, intermitent
-
Orice durere abdominală acută cu caracter continuu
Pregunta 11
Pregunta
CM. Instalarea sondei nazo-gastrice are drept scop:
Respuesta
-
Evaluarea hemoragiei digestive superioare (prezenţa, volumul)
-
Evacuarea conţinutului gastric în caz de intoxicaţie alimentară recentă
-
Reducerea secreţiei gastrice
-
Sporirea secreţiei gastrice
-
Decompresia gastrică în caz de ocluzie intestinală
Pregunta 12
Pregunta
CM. Pentru tamponada eso-gastrică cu scop hemostatic în caz de hemoragie digestivă
superioară variceală se utilizează:
Respuesta
-
Sonda Sengstaken-Blakemore
-
Sonda Cantor
-
Sonda Minnesota
-
Sonda Linton-Nachlas
-
Sonda Miller-Abbott
Pregunta 13
Pregunta
CM. Printre complicaţiile tamponadei eso-gastrice cu scop de hemostază în hemoragia
digestivă superioară variceală pot fi enumerate:
Respuesta
-
Aspiraţia bronhoalveolară
-
Perforaţia esofagului
-
Eroziunile şi ulceraţiile faringiene şi gastroesofagiene
-
Esofagita de reflux
-
Diverticolul esofagian
Pregunta 14
Pregunta
CM. Tamponada eso-gastrică în caz de hemoragie digestivă superioară variceală este
indicată în:
Respuesta
-
Hemoragia din varice eso-gastrice cînd tratamentul medicamentos şi endoscopic nu este eficient
-
Hemoragia din varice eso-gastrice cînd hemostaza endoscopică nu este posibilă
-
Hemoragia din varice eso-gastrice stopată endoscopic
-
Hemoragia din varice eso-gastrice stopată medicamentos
-
Anamneza pozitivă de hemoragie din varice eso-gastrice în ultimele 2 săptămîni
Pregunta 15
Pregunta
CS. Tamponada hemostatică în caz de hemoragie digestivă superioară din varice cu
localizare gastrică este mai eficientă cu ajutorul:
Respuesta
-
Sondei nazogastrice
-
Sondei orogastrice
-
Sondei Linton-Nachlas
-
Sondei Sengstaken-Blakemore
-
Sondei Minnesota
Pregunta 16
Pregunta
CS. Tamponada hemostatică îndelungată în caz de hemoragie digestivă superioară din
varice esofagiene poate cauza:
Respuesta
-
Esofagită de reflux
-
Sindromul Mallory-Weiss
-
Ruptura balonului esofagian al sondei
-
Necroza şi ulceraţia mucoase esofagiene
-
Recidiva hemoragiei
Pregunta 17
Pregunta
CS. Cu scop de prevenire a necrozei mucoasei esofagiene în urma tamponadei
hemostatice îndelungate cu sonda Sengstaken-Blakemore se recomandă:
Respuesta
-
Desumflarea balonului gastric peste 24-48 ore de la instalarea sondei
-
Desumflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei
-
Umflarea balonului esofagian peste 24-48 ore de la instalarea sondei
-
Extragerea temporară a sondei peste 24-48 ore de la instalare
-
Schimbarea sondei peste fiecare 24-48 ore
Pregunta 18
Pregunta
CM. Enumeraţi stările patologice ce pot fi diagnosticate prin anuscopie:
Respuesta
-
Boala hemoroidală
-
Boala pilonidală
-
Fisura anală
-
Pruritul anal
-
Fistula perirectală
Pregunta 19
Pregunta
CS. Examenul endoscopic cu sigmoidoscopul rigid permite vizualizarea mucoasei:
Respuesta
-
Întregului intestin sigmoid
-
Pe lungimea a 50 cm distale ale intestinului sigmoid
-
Pe lungimea a 30-35 cm distale ale intestinului sigmoid
-
Pe lungimea a 50 cm de la orificiul anal
-
Pe lungimea a 30-35 cm de la orificiul anal
Pregunta 20
Pregunta
CS. Pentru cateterizarea vezicii urinare se utilizează:
Respuesta
-
Cateterul Fogarty
-
Cateterul Foley
-
Cateterul Swan-Ganz
-
Cateterul Minnesota
-
Cateterul Seldinger
Pregunta 21
Pregunta
CM. La complicaţiile cateterizării vezicii urinare se referă:
Respuesta
-
Traumatismul uretrei
-
Retenţia acută de urină
-
Infecţia căilor urinare
-
Fimoza
-
Oliguria
Pregunta 22
Pregunta
CM. Indicaţi, care dintre patologiile enumerate se referă la infecţia chirurgicală.
Respuesta
-
Pneumonia acută
-
Hidrosadenita acută
-
Abcesul hepatic
-
Supuraţia plăgii postoperatorii
-
Pielonefrita cronică
Pregunta 23
Pregunta
CM. Care dintre procesele infecţioase se referă la infecţia chirurgicală acută specifică?
Respuesta
-
Antraxul
-
Sifilisul
-
Tetanosul
-
Actinomicoza
-
Tuberculoza
Pregunta 24
Pregunta
CS. Conform clasificării infecţiei chirurgicale în funcţie de evoluţia bolii, tuberculoza se
referă la:
Respuesta
-
Infecţie cronică nespecifică
-
Infecţie cronică specifică
-
Infecţie acută specifică
-
Infecţie acută putridă
-
Infecţie acută anaerobă
Pregunta 25
Pregunta
CS. În acord cu clasificarea infecţiei chirurgicale în funcţie de evoluţia patologiei,
tetanosulse referă la:
Respuesta
-
Infecţie cronică nespecifică
-
Infecţie cronică specifică
-
Infecţie acută specifică
-
Infecţie acută putridă
-
Infecţie acută purulentă
Pregunta 26
Pregunta
CM. Indicaţi factorii, asocierea cărora duce la dezvoltarea infecţiei chirurgicale.
Respuesta
-
Prezenţa microorganismelor patogene virulente
-
Hiperemia venoasă a ţesuturilor
-
Reacţia de răspuns al organismului la infecţie
-
Bacteriemia tranzitorie
-
Prezenţa porţilor de intrare a infecţie
Pregunta 27
Pregunta
CM. Care dintre caracteristicile microorganismelor determină evoluţia infecţiei
chirurgicale?
Respuesta
-
Invazivitatea
-
Virulenţa
-
Gradul de infectare
-
Toxicitatea
-
Sporogenia
Pregunta 28
Pregunta
CM. Indicaţi sursele posibile ale infecţiei chirurgicale.
Respuesta
-
Exogenă
-
Prin implantare
-
Prin contact
-
Endogenă
-
Aerogenă
Pregunta 29
Pregunta
CM. Indicaţisursele exogene ale infecţiei chirurgicale.
Respuesta
-
Caria dentară
-
Excoriaţiile
-
Tonzilita cronică
-
Ducturile glandelor sudoripare
-
Plăgile
Pregunta 30
Pregunta
CM. Care dintre mecanismele reacţiei de răspuns a organismului uman la infecţie se
referă la cele nespecifice?
Respuesta
-
Reacţia inflamatorie
-
Microflora saprofită a organismului
-
Factorii umorali ai plasmei sanguine
-
Fagocitoza
-
Reacţia imună umorală
¿Quieres crear tus propios Tests gratis con GoConqr? Más información.