Pregunta 1
Pregunta
CM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne:
Respuesta
-
De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară
-
Nu se dezvoltă la bolnavii cu diabet zaharat
-
Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată
-
Abcesul are aspect de “fagure”
-
Simptomul de fluctuaţie nu este tipic
Pregunta 2
Pregunta
CM. Indicaţi regulile tratamentului chirurgical al carbunculului.
Respuesta
-
Efectuarea unei incizii în cruce
-
Excizia minuţioasă a ţesuturilor necrotice
-
Fiecare dintre abcesele ce au aspectul de “fagure” se va deschide prin incizie separată
-
Plăgile, de regulă, se lasă deschise pentru a se vindeca prin intenţie secundară
-
La finele intervenţiei pe plagă se aplică suturi pentru o vindecare primară
Pregunta 3
Pregunta
CM. Drept indicaţie directă către intervenţie chirurgicală în caz de suspecţie la abces al ţesuturilor moi servesc:
Respuesta
-
Durerile puternice în regiunea focarului de inflamaţie
-
Hiperemia evidentă a pielii şi edemul pronunţat
-
Prezenţa simptomului de fluctuaţie
-
Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor în analiza generală a sîngelui
-
Obţinerea conţinutului purulent în timpul puncţiei focarului inflamator
Pregunta 4
Pregunta
CS. Agentul cauzal tipic al erizipelului este:
Pregunta 5
Pregunta
CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului.
Respuesta
-
Forma flegmonoasă
-
Forma abcedantă
-
Forma buloasă
-
Forma necrotică
-
Forma eritematoasă
Pregunta 6
Pregunta
CM. Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru forma eritematoasă a erizipelului.
Respuesta
-
Formarea bulelor, umplute cu lichid seros, pe piele
-
Hiperemia pielii sub forma “limbilor de foc”
-
Formarea sectoarelor de necroză cutanată
-
Hiperemia pielii sub forma “hartei geografice”
-
Simptomul de fluctuaţie
Pregunta 7
Pregunta
CS. În ce regiune a corpului mai frecvent se dezvoltă erizipelul?
Pregunta 8
Pregunta
CM. În care forme ale erizipelului este indicat tratamentul chirurgical?
Respuesta
-
Forma flegmonoasă
-
Forma buloasă
-
Forma necrotică
-
Forma abcedantă
-
Forma eritematoasă
Pregunta 9
Pregunta
CM. Indicaţi elementele tratamentului complex al infecţiei chirurgicale?
Respuesta
-
Antibioticoterapia raţională
-
Terapia de detoxicare
-
Transfuzia de sînge integru cu scop de stimulare a imunităţii
-
Prelucrarea chirurgicală a focarului purulent
-
Indicarea citostaticelor
Pregunta 10
Pregunta
CM. Ce afirmaţii caracterizează just erizipeloidul?
Respuesta
-
Preponderent afectează pielea mâinilor
-
De regulă se dezvoltă pe fundalul insuficienţei venoase şi limfatice
-
Afectează persoanele ce contactează frecvent carnea şi peştele crud
-
Procesul infecţios evoluează ca o celulită
-
Pe piele apar vezicule cu exudat seros, ce pot fuziona
Pregunta 11
Pregunta
CS. Mastita puerperală se dezvoltă:
Pregunta 12
Pregunta
CM. În funcţie de localizare se disting următoarele forme de abcese a glandei mamare:
Respuesta
-
Abces intramamar
-
Abces suprafascial
-
Abces subareolar
-
Abces subpectoral
-
Abces retromamar
Pregunta 13
Pregunta
CM. Indicaţi simptomele tipice ale mastitei acute.
Respuesta
-
Ascensiunea temperaturii corporale
-
Retracţia mamelonului de partea inflamaţiei
-
Durerea şi senzaţia de distensie în regiunea glandei mamare
-
Pielea sub formă de “coajă de portocală”
-
Eliminări sero-hemoragice din mamelon
Pregunta 14
Pregunta
CM. Care dintre afirmaţiile enumerate sunt corecte?
Respuesta
-
Mastita reprezintă o patologie multiplu recidivantă
-
Porţile de intrare ale infecţiei în caz de mastită sunt fisurile mamelonului
-
Un rol important în dezvoltarea mastitei îl joacă galactostaza (staza laptelui)
-
Agentul cauzal tipic al mastitei este streptococul
-
Toate formele de mastită necesită tratament chirurgical de urgenţă
Pregunta 15
Pregunta
CS. Paraproctita este definită ca:
Respuesta
-
Inflamaţia acută a mucoasei rectului
-
Tromboza nodulilor hemoroidali
-
Hemoragia din rect
-
Infecţia bacteriană a pielii din regiunea perianală
-
Inflamaţia purulentă a ţesutului adipos din jurul rectului (pararectal)
Pregunta 16
Pregunta
CM. Indicaţi formele de paraproctită.
Respuesta
-
Buloasă
-
Subcutanată
-
Flegmonoasă
-
Submucoasă
-
Ischio-rectală
Pregunta 17
Pregunta
CS. La dezvoltarea abcesului pilonidal (coccigian) contribuie acumularea în cavitatea chistului a:
Pregunta 18
Pregunta
CM. Ce afirmaţii caracterizează just abcesul coccigian (pilonidal)?
Respuesta
-
La baza patologiei stă un defect congenital
-
Frecvent recidivează
-
Deseori este multicameral
-
Mai frecvent se întîlneşte la bărbaţii tineri
-
După eruperea spontană a puroiului spre tegument survine vindecarea completă
Pregunta 19
Pregunta
CS. Intervenţia chirurgicală radicală în caz de abces coccigian (pilonidal) constă în:
Respuesta
-
Deschiderea abcesului prin două incizii separate (contraperturi) în porţiunea superioară şi inferioară a
colecţiei
-
Excizia în bloc a tegumentului afectat în comun cu ţesutul celuloadipos subcutan
-
Deschiderea abcesului prin incizie în cruce cu excizia ţesuturilor necrotizate
-
Deschiderea abcesului prin incizie longitudinală de-a lungul plicii interfesiere
-
Excizia în bloc a tegumentului afectat în comun cu ţesutul celuloadipos subcutan şi înlăturarea coccisului
Pregunta 20
Pregunta
CM. Ce afirmaţii caracterizează unghia încarnată?
Respuesta
-
Reprezintă o patologie congenitală
-
Unghia proiemină sub formă de “corp străin”, ce împiedică vindecarea leziunii
-
Se dezvoltă la nivelul halucelui
-
Se dezvoltă la nivelul degetelor mâinii
-
Se explică prin tăierea prea scurtă a colţurilor plăcii unghiale
Pregunta 21
Pregunta
CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mâinii mai des se realizează:
Respuesta
-
Pe cale hematogenă
-
Prin bătături, fisuri ale pielii
-
Pe cale limfogenă
-
Împreună cu corpii străini mici (aşchii)
-
Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului
Pregunta 22
Pregunta
CS. În majoritatea absolută a cazurilor agentul etiologic al proceselor purulente la nivelul degetelor şi mâinii este:
Pregunta 23
Pregunta
CM. Indicaţi particularităţile anatomice ale degetelor şi mâinii, care condiţionează manifestarea caracteristică a procesului inflamator.
Respuesta
-
Pielea pe suprafaţa palmară este rezistentă, groasă şi cu capacitate redusă de extindere, din motivele respective focarul purulent rareori se erupe spontan spreexterior
-
Tecile sinoviale ale flexorilor degetelor I şi V comunică cu spaţiile celuloadipoaseale antebraţului, ceea ce poate conduce la răspîndirea infecţiei spre regiunea respectivă
-
Tecile sinoviale ale flexorilor degetelor II, III şi IV comunică cu spaţiile celuloadipoase ale antebraţului, ceea ce poate conduce la răspîndirea infecţiei spre regiunea respectivă
-
Țesutul subcutanat pe suprafaţa palmară a degetelor este divizat prin septuri fibroase în spaţii separate, din considerentele respective colecţiile purulente au tendinţă de erupere spontană spre piele
-
Țesutul subcutanat pe suprafaţa palmară a degetelor este divizat prin septuri fibroase în spaţii separate, din considerentele respective colecţiile
purulente autendinţă de răspîndire spre profunzime
Pregunta 24
Pregunta
CM. Panariţiul tendinos al cărora dintre degetele mâinii poate conduce către răspîndirea infecţiei spre spaţiul celuloadipos Pirogov-Parona al antebraţului?
Respuesta
-
Primul
-
Al doilea
-
Al treilea
-
Al patrulea
-
Al cincilea
Pregunta 25
Pregunta
CM. Indicaţi cauzele sindromului algic deosebit de intens în panariţiu, incomparabil cu durerile în cazul altei localizări ale patologiilor purulente
Respuesta
-
Compresiunea nervilor de către exudatul inflamator
-
Compresiunea vaselor de către exudatul inflamator şi ischemia ţesuturilor
-
Dezvoltarea rapidă a necrozei secundare a tendoanelor şi osului
-
Acţiunea mediatorilor inflamaţiei eliberaţi într-un volum mare
-
Inervaţia senzorială bogată a suprafeţei palmare a degetelor
Pregunta 26
Pregunta
CS. Necroza tendonului în caz de tenosinovită purulentă se dezvoltă în urma:
Respuesta
-
Acţiunii distructive directe a enzimelor microbiene
-
Limitării mişcărilor active
-
Compresiei vaselor ce alimentează tendonul de către exudatul inflamator cuulterioara tromboză a acestora
-
Compresiei de către exudatul inflamator a nervilor tendonului
-
Leziunii iatrogene a vaselor în timpul tratamentului chirurgical al panariţiului
Pregunta 27
Pregunta
CM. Ce localizare a colecţiei purulente este definită drept panariţiu?
Respuesta
-
. Suprafaţa palmară a falangei distale a degetului mâinii
-
Suprafaţa plantară a falangei distale a degetului piciorului
-
Spaţiul celuloadipos al antebraţului Pirogov-Parona
-
Regiunea periunghială a degetului mâinii
-
Suprafaţa dorsală a falangei proximale a degetului mâinii
Pregunta 28
Pregunta
CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului.
Pregunta 29
Pregunta
CS. Paronihia este definită drept colecţie purulentă localizată:
Respuesta
-
Sub placa unghială
-
În regiunea subunghială proximală
-
Pe suprafaţa palmară a falangei distale a degetului
-
În repliul periunghial
-
În repliul periunghial al degetului mare al plantei ca urmare a unghiei încarnate cu dezvoltarea consecutivă a inflamaţiei
Pregunta 30
Pregunta
CM. Indicaţi formele profunde ale panariţiului.
Respuesta
-
Tendinoasă
-
Osoasă
-
Articulară
-
Subunghială
-
Pandactilita
Pregunta 31
Pregunta
CM. Ce afirmaţii caracterizează just panariţiul cutanat?
Respuesta
-
Degetul afectat se află în poziţie de semiflexie forţată
-
Sindromul algic nu este exprimat
-
Procesul inflamator se poate extinde spre os, articulaţie şi tendon
-
În majoritatea cazurilor procesul inflamator se localizează pe suprafaţa palmară afalangei distale
-
Este diagnosticat drept o bulă superficială cu conţinut purulent
Pregunta 32
Pregunta
CS. Ce formă a panariţiului este mai probabilă dacă pe suprafaţa palmară a degetului mâinii se determină o mică veziculă, cu conţinut purulent?
Respuesta
-
. Cutanată
-
Subcutanată
-
Tendinoasă
-
Subunghială
-
Pandactilita