Pregunta 1
Pregunta
CM. Pentru diagnosticul sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) se utilizează următoarele criterii:
Respuesta
-
Nivelul leucocitelor în sânge
-
Tensiunea arterială sistolică
-
Temperatura corpului
-
Frecvenţa respiratorie
-
Frecvenţa contracţiilor cardiace
Pregunta 2
Pregunta
CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)?
Respuesta
-
Frecvenţa contracţiilor cardiace < 90 bătăi/min
-
Frecvenţa contracţiilor cardiace > 90 bătăi/min
-
Temperatura corpului > 37,5°C
-
Temperatura corpului < 36°C
-
Temperatura corpului > 38°C
Pregunta 3
Pregunta
CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS)?
Respuesta
-
Numărul leucocitelor în sânge > 12.000/mm3
-
Numărul leucocitelor în sânge < 4.000/mm3
-
Tensiunea arterială sistolică < 90 mm Hg
-
Frecvenţa respiratorie < 14 respiraţii/min
-
Frecvenţa respiratorie > 20 respiraţii/min
Pregunta 4
Pregunta
CS. Asocierea cărora dintre indicii enumeraţi corespunde prezenţei la pacient a sindromului de săpuns inflamator sistemic (SIRS)?
Respuesta
-
Temperatura corporală – 38,5°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 90
bătăi/min;Frecvenţa respiratorie – 16 respiraţii/min; Numărul de leucocite în sânge – 14.000/mm3
-
Temperatura corporală – 38,5°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 88 bătăi/min; Frecvenţa respiratorie – 18 respiraţii/min; Numărul de leucocite în sânge –
11.000/mm3
-
Temperatura corporală – 37,7°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 100
bătăi/min; Frecvenţa respiratorie – 17 respiraţii/min; Numărul de leucocite în
sânge – 9.000/mm3
-
)Temperatura corporală – 37,5°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 84 bătăi/min;
Frecvenţa respiratorie – 22 respiraţii/min; Numărul de leucocite în sânge –
10.000/mm3
-
Temperatura corporală – 36,2°C; Frecvenţa contracţiilor cardiace – 70
bătăi/min; Frecvenţa respiratorie – 14 respiraţii/min; Numărul de leucocite în
sânge – 3.000/mm
Pregunta 5
Pregunta
CS. Care este definiţia „sepsisului sever”?
Respuesta
-
Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu disfuncţia de organ
-
Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) asociat cu focarul confirmat de infecţie
-
Sepsisul asociat cu disfuncţia de organ
-
Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS)
-
Sepsisul asociat cu hipotensiunea arterială în pofida resuscitării volemice adecvate
Pregunta 6
Pregunta
CM. Indicaţi cauzele incidenţei contemporane sporite a sepsisului.
Respuesta
-
Sporirea utilizării remediilor ce cresc supravieţuirea în patologiile de bază, dar provoacă imunosupresie
-
Utilizarea metodelor invazive în monitorizarea şi tratamentul pacienţilor în stare critică
-
Sporirea antibioticorezistenţei microorganismelor
-
Optimizarea măsurilor diagnostice în cazul sepsisului
-
Factorii genetici influienţează riscul dezvoltării sepsisului şi a decesului din cauza infecţiei
Pregunta 7
Pregunta
CM. Un risc elevat de devoltare a sepsisului se remarcă la:
Respuesta
-
Bolnavii cu diabet zaharat
-
Bolnavii cu lupus eritematos sistemic
-
Bărbaţi
-
Femei
-
Bolnavii cu ateroscleroză
Pregunta 8
Pregunta
CM. Indicaţi cele trei citokine cu semnificaţie maximă în patogeneza sepsisului.
Pregunta 9
Pregunta
CM. Ce efecte generalizate produc citokinele în cazul sepsisului chirurgical?
Respuesta
-
Leziunea endoteliului
-
Adeziunea neutrofile-endoteliu
-
Coagulopatie cu hemoragii capilare şi microtromboză
-
Eliberarea sângelui din organe şi ţesuturi-depou
-
Paralizia centrului respirator şi stop cardiac
Pregunta 10
Pregunta
CM. Care sunt mecanismele de bază ale insuficienţei de organe în sepsis?
Respuesta
-
Coagularea intravasculară şi fibrinoliza excesivă
-
Bypass-ul circulaţiei capilare (defect distributiv)
-
Pierderea sangvină masivă
-
Eliberarea excesivă a citokinelor endogene
-
Translocarea bacteriilor intestinale şi a endotoxinelor spre circuitul portal şi celsistemic
Pregunta 11
Pregunta
CS. Care este mecanismul fenomenului de translocare bacteriană, ce conduce spresepsis şi insuficienţă poliorganică?
Respuesta
-
Dereglarea funcţiei de barieră a intestinului
-
Șuntarea (ocolirea) circuitului capilar
-
Leziunea endoteliului de către citokine
-
Micşorarea activităţii fagocitare a neutrofilelor
-
Coagulopatia cu formarea microtrombilor şi stoparea aportului oxigenului către ţesuturi
Pregunta 12
Pregunta
CM. Ce clasificări ale sepsisului există?
Respuesta
-
În raport cu evoluţia clinică
-
În raport cu tipul agentului bacteriologic
-
În raport cu nivelul imunosupresiei pacientului
-
În raport cu localizarea focarului primar de infecţie
-
În raport cu gradul severităţii
Pregunta 13
Pregunta
Indicaţi agentul microbian cel mai rar implicat în cauzarea sepsisului.
Respuesta
-
Bacteroides fragilis
-
Escherichia Coli
-
Klebsiella
-
Candida
-
Staphylococcus
Pregunta 14
Pregunta
CS. În practica clinică cel mai frecvent se observă:
Respuesta
-
Sepsisul urologic (urosepsis)
-
Sepsisul neonatal
-
Sepsisul abdominal
-
Sepsisul pulmonar
-
Sepsisul, cauzat de patologii ale ţesuturilor moi (flegmon, gangrenă) [tot îi pusă ca corect]
Pregunta 15
Pregunta
CM. Pe care dintre criteriile enumerate se bazează diagnosticul clinic de sepsis sever?
Respuesta
-
Depistarea semnelor insuficienţei poliorganice
-
Evaluarea nivelului citokinelor în sânge
-
Depistarea hemoculturii sau uroculturii pozitive
-
Evidenţierea semnelor locale ale infecţiei chirurgicale
-
Depistarea criteriilor pozitive ale sindromului de răspuns inflamator
Pregunta 16
Pregunta
CM. Pe care criterii se bazează diagnosticul de laborator al sepsisului sever?
Respuesta
-
Hemocultura pozitivă
-
Trombocitopenia < 100.000/ mm3
-
Nivelul elevat al citokinelor în sânge
-
Nivelul dublu elevat al enzimelor hepatice în sânge
-
Conţinutul sporit al procalcitoninei în serul sangvin
Pregunta 17
Pregunta
CS. Care dintre rezultatele enumerate ale investigaţiilor paraclinice este decisiv pentru confirmarea sepsisului?
Respuesta
-
Hemocultura pozitivă
-
Evidenţierea leucocitozei cu devierea spre stînga în formula leucocitară
-
Nivelul ridicat al citokinelor (factorul necrozei tumorale) în sânge
-
Nivelul crescut al proteinei C-reactive
-
Cantitatea înaltă de procalcitonină în serul sangvin
Pregunta 18
Pregunta
CS. Hemocultura pozitivă în caz de sepsis cu evidenţierea Bacteroides fragiles indică, că sursa infecţiei, cel mai probabil, este localizată în:
Pregunta 19
Pregunta
CM. Ce caracterizează just tratamentul chirurgical al focarului purulent primar în caz de sepsis al ţesuturilor moi?
Respuesta
-
Este necesară prelucrarea chirurgicală extinsă (largă) şi excizia ţesuturilor
necrotice
-
Este indicată drenarea adecvată a abceselor
-
Prelucrarea chirurgicală nu influenţează evoluţia sepsisului
-
Este recomandată închiderea cât mai rapidă a plăgii prin suturi primare
-
Plăgile sunt tratate de regulă prin metoda deschisă
Pregunta 20
Pregunta
CM. Indicaţi regulile administrării terapiei antibacteriene în cazul sepsisului.
Respuesta
-
Se vor administra antibiotice cu spectru larg de acţiune
-
Antibioticele trebuie schimbate în funcţie de rezultatele culturilor
-
Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după confirmarea diagnosticului de sepsis
-
Terapia antibacteriană trebuie administrată doar după primirea rezultatului pozitiv al hemoculturii, conform antibioticogramei
-
Iniţial antibioticele sunt administrate empiric
Pregunta 21
Pregunta
CM. Indicaţi termenii – sinonime ale infecţiei anaerobe clostridiene ale ţesuturilor moi.
Pregunta 22
Pregunta
CS. Cel mai important agent bacterian provocător al gangrenei gazoase este:
Respuesta
-
Clostridium hystoliticum
-
Clostridium oedomatiens
-
Clostridium tetani
-
Clostridium perfringens
-
Clostridium septicum
Pregunta 23
Pregunta
CM. Ce efecte biologice provoacă alfa-exotoxina produsă de către Clostridium
perfringens?
Pregunta 24
Pregunta
CM. Formarea gazului în ţesuturile moi reprezintă o particularitate caracteristică a următoarelor forme de infecţie:
Respuesta
-
Infecţia anaerobă neclostridiană
-
Infecţia anaerobă clostridiană
-
Tetanus
-
Infecţia pneumococică
-
Proces inflamator specific, cauzat de micobacteriile tuberculoze
Pregunta 25
Pregunta
CM. Indicaţi plăgile cu risc înalt de dezvoltare a infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase).
Respuesta
-
Plăgile cu contaminare masivă cu sol
-
Plăgile cu traumatizarea masivă a muşchilor şi oaselor
-
Plăgile cu canal profund şi îngust (prin armă de foc)
-
Plăgile cu ischemia ţesuturilor cauzată de afectarea vaselor sau plasarea garoului pe o perioadăîndelungată de
timp
-
Plăgile tăiate, închise ermetic prin aplicarea suturilor primare
Pregunta 26
Pregunta
CM. Care dintre mecanismele patofiziologice enumerate contribuie la dezvoltarea ischemiei şi formează condiţii anaerobe în caz de infecţie anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrenă gazoasă)?
Respuesta
-
Răspândirea gazului de-a lungul spaţiilor fasciale
-
Creşterea presiunii în spaţiile fasciale drept urmare a edemului
-
Dereglarea circuitului sangvin ca urmare a trombozei vaselor periferice
-
Tromboza spontană a arterelor magistrale
-
\Multiplicarea rapidă a microorganismelor
Pregunta 27
Pregunta
CM. Infecţia anaerobă clostridiană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă) se clasifică în următoarele forme:
Respuesta
-
Posttraumatică
-
Endogenă
-
Spontană
-
Postoperatorie
-
Generalizată
Pregunta 28
Pregunta
CS. Infecţia anaerobă clostridiană spontană a ţesuturilor moi (gangrena gazoasă) mai frecvent se dezvoltă la pacienţii:
Respuesta
-
Ce au suportat intervenţii chirurgicale pe căile biliare
-
Cu plăgi muşcate mici
-
Cu formaţiuni tumorale maligne oculte
-
Ce au suportat intervenţii chirurgicale pe colon
-
Cu fracturi deschise
Pregunta 29
Pregunta
CM. Indicaţi semnele clinice specifice ale infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase).
Respuesta
-
Rigiditate persistentă în grupul de muşchi adiacent leziunii
-
Bule hemoragice pe piele
-
Crepitaţie
-
Hiperemia tegumentelor din zona afectată, edem moderat
-
Durere severă şi senzaţie de compresiune a extremităţii
Pregunta 30
Pregunta
CS. În ce constă simptomul Melnicov în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase)?
Respuesta
-
Crepitaţie determinată palpator
-
Timpanită cu tentă „metalică” la percuţie
-
Determinarea bulelor hemoragice pe piele
-
Expulzia gazului în timpul evacuării pansamentului din canalul plăgii
-
Se plasează un fir în jurul extremităţii, care penetrează în piele timp de 20-30min